Skanderbeg. Noul Alexandru al Balcanilor

Obiectul lucrarii de fata este viata unui om perceput de contemporanii sai drept un „erou”, o notiune ce reprezinta de fapt o categorie‑cheie pentru mobilizarea puterii politice. Desi a fost instrumentalizat de regimul comunist ca simbol al unei religii laice, cercetarile despre personajul istoric, ce diferea semnificativ de imaginea oficiala, nu au avansat. Rezultatul a fost o situatie oarecum paradoxala: Skanderbeg era din ce in ce mai prezent in societatile de limba albaneza, insa, in afara unor formule stereotipe si a unor naratiuni imuabile, imprejurarile reale in care s‑a desfasurat viata lui nu erau cunoscute aproape deloc. Skanderbeg a devenit un monument, acea figura rigida care priveste posomorat de pe soclurile din marile piete si din sala de receptie a palatului prezidential. O preocupare a oamenilor de stat, umanistilor si istoricilor in secolul al XV‑lea, iar mai apoi, pana in zilele noastre, a biografilor, literatilor, libretistilor si publicistilor politici. Dar la ce bun o noua carte despre Skanderbeg, de ce o noua biografie? In numeroase arhive europene au fost descoperite noi surse cuprinzatoare, care schimba decisiv imaginea clasica – incepand cu vesnic misterioasa intrebare: de ce a fost Skanderbeg singurul nobil din Balcani convertit la islam care a revenit la crestinism? – si care solicita o noua interpretare. Cititorul roman va constata ca aceasta carte nu este doar o contributie la istoria nationala albaneza. Ea este conceputa in sensul unei istorii medievale a Balcanilor, avand legaturi cu spatiul Marii Adriatice, al Europei Centrale si de Est si cu cel al Anatoliei, o istorie a Balcanilor care priveste si Transilvania. – Oliver Jens Schmitt