Ioniță Caloianul – regele Valahiei și Bulgariei

Ioniță Caloianul, țar de origine valahă între anii 1197 și 1207 a fost fratele lui Petru și Asan, cei care au eliberat statul bulgar de sub dominația bizantină. Supranumit și „omorâtorul de romei”, Ioniță Caloianul a rămas în memoria multora ca un conducător extrem de violent. Cu toate astea, meritele sale nu pot fi negate. El a fost cel care a stabilizat puterea centrală, după asasinarea lui Petru și Asan și a extins apoi granițele țaratului bulgar.

Numele său a rămas inevitabil legat de al doilea imperiu bulgar, numit și imperiul vlaho-bulgar. Dar de ce această diferență de denumire? Deși mulți istorici îl numesc simplu imperiu bulgar, omițând contribuția considerabilă a valahilor la existența acestui țarat, există și scrieri importante unde se găsește cea de-a doua denumire.

Sursa foto – Youtube, History Marche

De exemplu, majoritatea istoricilor francezi îl numesc pe Ioniță Caloianul regele Valahiei și al Bulgariei. În lucrarea Counquete de Constantinopole a lui Geoffroi de Villehardouin, denumirea de „regele Valahiei și a Bulgariei” este atribuită lui Ioniță Caloianul de 33 de ori. [1]

Now the Greeks, who were very disloyal, still nourished treachery in their hearts. They perceived at that time that the Franks were so scattered over the land that each had his own matters to attend to. So they thought they could the more easily betray them. They took envoys therefore privily, from all the cities in the land, and sent them to Johannizza, the King of Wallachia and Bulgaria, who was still at war with them as he had been aforetime. And they told Johannizza they would make him emperor, and give themselves wholly to him, and slay all the Franks. So they swore that they would obey him as their lord, and he swore that he would defend them as though they were his own people. Such was the oath sworn.

Sursa: Conquete de Constantinopole – Geoffroi de Villehardouin

Revolta în sine a fost condusă de Petru și Asan, în timp ce fratele lor, Ioniță Caloianul a consolidat statul și i-a extins granițele de la Carpații Meridionali până la râul Marița și Rodopi și de la Marea Neagră până la limita Albaniei. Papa Inocențiu al III-lea îl recunoaște ca rege al bulgarilor și vlahilor, originea romană a poporului român fiind totodată afirmată în corespondența dintre cei doi. [3]

Un eveniment remarcabil petrecut în timpul domniei lui Ioniță Caloianul este a patra cruciadă. La sfârșitul ei, în 1204, cruciații au cucerit Constantinopolul. Între noul imperiu Latin de Constantinopol și cel vlaho-bulgar au loc apoi o serie de conflicte militare. Ioniță este cel care, potrivit cronicarului Villehardouin „a sosit pentru a sprijini Adrianopolul cu foarte mare armată, pentru că el aducea cu sine valahi și bulgari și 14.000 de cumani”. Astfel, la 14 aprilie 1205, trupele lui Ioniță înfrâng categoric cruciații.

Domnia lui Ioniță Caloianul avea să mai dureze doar 2 ani din acest moment. După înfrângerea cruciaților din 1205 el încearcă să asedieze Adrianopolul de două ori, fără succes însă. În 1207 el încheie o alianță cu Theodor I Laskaris, cel care conducea la acea vreme Imperiul bizantin de la Niceea. Profitând de pe urma morții lui Bonifaciu de Montferrat, regele cruciat al Salonicului, Ioniță Caloianul se îndreaptă spre Salonic. Este însă asasinat de un comandat al armatei cumane în luna octombrie a anului 1207.

Ioniță Caloianul ocupă un loc important în istoria românilor și a bulgarilor deopotrivă. Deși unii încearcă să îi atribuie o imagine negativă datorată violenței care l-a înconjurat, anii în care a domnit coincid cu o perioadă de ascensiune a țaratului vlaho-bulgar, care și-a extins puterea și granițele în Balcani.

Vezi detalii despre batalia de la Adrianopole din 1205 aici: Bătălia de la Adrianopole din 1205 – armata vlaho-bulgaro-cumană împotriva Imperiului Latin

Surse:

• [1] G. d. Villehardouin, Memoirs or Chronicle of The Fourth Crusade and The Conquest of Constantinople.
• [2] A. A. Vasiliev, History of the Byzantine Empire: Vol. 1, 324-1453, University of Wisconsin Press, 1958.
• [3] D. M. D. Anamaria Macavei, „Corespondenta dintre Ionita Caloianul si Inocentiu al III-lea: aspecte politice, ecleziastice si culturale,” in Fragmente din trecut, Cluj-Napoca, Presa Universitara Clujeana, 2015, pp. 23-38.

Alte surse pentru documentare:

1. Conquete de Constantinopole – Geoffroi de Villehardouin
2. Florin Curta – Imaginea vlahilor la cronicarii cruciadei a IV-a
3. Histoire de Geoffroy de Villehardouin, sur la conqueste de Constantinople, en 1204

Poți să ne susții cumpărând cărți de la Carturesti, Litera, Librex, Libris, Cartepedia, Librarie.net, Okian.ro, Compania de Librării București, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:

1. Carturesti
2. Litera
3. Librex
4. Libris
5. Cartepedia
6. Okian.ro
7. Librarie.net
8. Compania de Librarii Bucuresti
9. Anticexlibris