Despre cavaleri şi ordinele cavalero-iniţiatice din Dacia

Fragment din cartea „Ordinul Cavalerilor Basarabi” – autori Petre Buneci, Stefan Dumitrache, Bogdan Galculescu, Cristian Mosneanu


O teorie inedită şi bazată pe argumente ştiinţifice, ne spune că originea cavalerilor este pelasgă. Dar cine au fost aceşti pelasgi? Deşi se vorbeşte destul de puţin despre ei, au fost cei care au dat naştere primului mare imperiu al omenirii, iar mărturiile în acest sens sunt de netăgăduit. Lucrul acesta este recunoscut de faraonii egipteni şi chiar de izvoarele greceşti antice. Pelasgii au fost primii legiuitori ai lumii, iar conducătorii lor au fost euxemerizaţi ulterior, devenind zeităţi ale altor civilizaţii. Grecii recunosc că legile, o parte a Panteonului de zeităţi şi chiar multe obiceiuri sunt luate de la pelasgi. Aceştia aveau capitala sau centrul politic în zona spaţiului carpato-danubiano-pontic (identificat cu Hiperboreea), deoarece era zona cea mai fertilă şi mai propice pentru dezvoltare economică, culturală sau religioasă la fel cum s-a întâmplat şi cu civilizaţia construită pe cursul Nilului. Ei sunt identificaţi în unele scrieri cu enigmaticele popoare ale mărilor. În prezent grecii recunosc că fundamentele lor sunt făcute pe perceptele pelasge, popoarele balcanice cum ar fi albanezii şi-i revendică ca strămoşi direcţi. În ceea ce ne priveşte, avem dovezi clare că pelasgii sunt strămoşi ai dacilor, însă e greu de identificat dacă dacii reprezintă o transformare directă peste secole a pelasgilor sau s-au format prin contopirea unor triburi cu aceştia. Cert este că partea de mitologie, tradiţii, obiceiuri moştenite din vremuri imemoriale, în spaţiul ţării noastre sunt conservate cel mai bine din tot arealul cunoscut că s-au întins pelasgii. Acest lucru este de netăgăduit, iar argumente avem din mai multe surse care se întrepătrund cum ar fi arheologie, de simbolistică, tradiţii, obiceiuri populare, basme, mituri etc. Pelasgii erau cunoscuţi şi cu denumirea de hiperboreeni, iar o dovadă în plus a legăturii directe dintre daci şi pelasgi este dată chiar de poetul Ovidius, cel exilat la Constanţa, care făcând referire la cetele de daci războinici îi numea pe aceştia hiperboreeni.

Grecii cei vechi, după cum aflăm din Iliada lui Homer, nu aveau călăreţi.
„Însă locuitorii din partea de nord a Greciei, anume Tesalienii ne apar ca cea dintâi naţiune în Europa, care a avut o cavalerie de rasboiu bine organizată. întreg poporul Tesaliei era de naţionalitate pelasgă şi ţara lor se numia odată Pelasgia”. Mai aflăm, de asemenea, că din punct de vedere al instanţei militare, înfiinţarea şi organizarea cavaleriei de război, atât la Greci, Romani sau la Egipteni era tot de origine pelasgă.

La romani, cea dintâi trupă de cavalerie de război era compusă din 300 de soldaţi formată din cei mai înstăriţi cetăţeni (patricieni), aceştia numindu-se „Celeres” (cuvânt de origine pelasgă după cum susţine Densuşianu) cuvânt din care derivă cuvântul „Călăraşi”. După cum Herodot ne spune, la Egipteni, cea dintâi clasă a ostaşilor se numea „Calasiries”, iar un corp din 1000 de soldaţi din aceştia se aflau în garda personală a faraonilor egipteni. Cuvântul „Calasiries” a fost transmis printr-o fântână grecească, şi corespunde cu latinul arhaic „Celeres” şi cu o formă antică românească de „Căluşeri” sau „Călăraşi”. Pronunţia cuvântului „Celeres” era „Kelereş” la romani, pentru că la aceştia litera „C” reprezenta sunetul „k”. În ceea ce priveşte partea medievală a istoriei poporului român, până în secolul XVI, instituţia călăraşilor era una foarte importantă care făcea diferenţa faţă de alte popoare în ceea ce priveşte modul cum românii tratau războiul. Acest lucru se manifesta prin faptul că în loc de a ridica înaintea tătarilor şi turcilor obstacole artificiale, cum ar fi construcţiile de pământ de exemplu ziduri, ce se opuneau acestora, puneau în prima linie cavaleria.

Poti cumpara cartea din magazinul online Istorie Veche, aici: https://istorieveche.ro/magazin-online/ordinul-cavalerilor-basarabi/


Poți să ne susții cumpărând cărți de la Carturesti, Litera, Librex, Libris, Cartepedia, Librarie.net, Okian.ro, Compania de Librării București, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:

  1. Carturesti
  2. Litera
  3. Librex
  4. Libris
  5. Cartepedia
  6. Okian.ro
  7. Librarie.net
  8. Compania de Librarii Bucuresti
  9. Anticexlibris

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

error: Continutul este protejat!