Click aici: O scurtă istorie a secuilor
Cumpără de aici 37,50 lei Sursa: curteaveche.ro
Click aici: Rolul trecutului asupra prezentului
Cumpără de aici 22,50 lei Sursa: curteaveche.ro
Istoria Literaturii Romanesti (1890 – 1934) – Nicolae Iorga
„Viata lui Nicolae Iorga nu a stat niciodata sub zodia seninatatii. Pentru ca scrisul, cuvantul, fapta sa care au atins in multe domenii culmi pe care cultura romana nu le intrezarise si pe care nu avea sa le intreaca n-au fost concepute si alcatuite nici deasupra valtoarei, nici in afara tumultului vietii, nici a framantarilor, nu odata dureroase, ale tarii sale. Inca de la debutul sau precoce – avea doar nouasprezece ani cand i-a luat apararea lui Caragiale – avea sa se afirme trasatura sa dominanta de caracter si anume setea de adevar, adevar spus raspicat mai presus de conjunctura si de conjuncturi, de ierarhii, de inamicii care se adaugau dusmanilor de pana atunci. Nicolae Iorga si-a afirmat taiosul sau spirit critic mai intai asupra literaturii romane din ultimul deceniu al secolului trecut, privita asa cum a privit el orice fenomen, in perspectiva istorica, ca apoi la cumpana celor doua veacuri cand se afla la pragul a treizeci de ani de viata sa cuprinda sub focul privirii sale scrutatoare intreaga alcatuire a societatii romanesti.“
La Arhivele Nationale ale Romaniei se pastreaza scrisorile pe care omul politic si eminenta cenusie Barbu Stirbey i le-a trimis reginei Maria intre 1909 si 1937. Redactate in franceza, cu tonul care se cuvine a fi folosit cand un supus i se adreseaza reginei, aceste scrisori alcatuiesc un minunat documentar despre aristocratia romaneasca si europeana, despre cercurile inalte ale puterii si despre viata cotidiana a oamenilor bogati si influenti din prima jumatate a secolului XX. Nu au fost scrise niciodata cu gandul ca ar putea fi publicate, dimpotriva, de teama unor priviri indiscrete, unele nume sunt inlocuite cu initiale sau cu criptonime, si este evident ca intre cei doi corespondenti exista un cod. La fel ca secventele de litere aparent lipsite de sens ily, ilymm, ilymmily, mmily, strecurate printre randuri, care ascund o continua si clandestina declaratie de dragoste. Sunt prescurtatea de la „I love you, my Marie” si dovada de netagaduit a iubirii pe care discretul Barbu Stirbey i-a purtat-o zeci de ani reginei Maria.
Una dintre cele mai bune carti ale anului, in opinia National Public Radio (NPR)
Laudata de specialisti, Cum sa traiesti ca un victorian este un ghid fermecator pentru cei curiosi peste masura, „cea mai ieftina masina a timpului pe care o veti gasi” (NPR). Istorisindu-ne propriile aventuri intr-un mediu care a recreat conditiile de trai din vremea reginei Victoria, autoarea se ofera sa ne fie calauza intr-o calatorie in secolul al XIX-lea. In aceasta lucrare incantatoare, bogata in ilustratii, Ruth Goodman descrie activitatile de peste zi ale locuitorilor, din zori si pana-n seara, si „ii infatiseaza pe victorieni drept supravietuitorii plini de curaj” (New Republic) ai celei mai fascinante perioade din istoria britanica. Volumul lui Ruth Goodman despre viata victorienilor „te pune in pielea personajelor acelei lumi” (The New Yorker).
In urma cu o mie de ani – la fel ca in zilele noastre –, lumea era dezbinata de framantari religioase si de razboaie, dar unita prin nevoia de cunoastere si de a face comert. Crestinismul se extindea viguros spre Rasaritul Europei, din Panonia pana la Nipru. Imperiul Bizantin isi incepea lenta decadere, iar Califatul musulman, cu centrul la Bagdad, era cea mai mare piata de sclavi si de aur a epocii. Stepele Asiei erau dominate de fiorosii calareti-arcasi, marile sudice, de intreprinzatorii marinari indieni, in vreme ce China era izvor nesecat de bunuri trimise pe Drumul Matasii.
