recomandare carte de istorie

Dezastre Financiare si Celebri Speculanti – Anton Mayer

Autorul si-a propus sa infatiseze, in lumina adevarului istoric si pe intelesul tuturor, cele mai insemnate catastrofe financiare si pe speculatorii cei mai de seama – in felul lor – care de multe ori au fost responsabili de evenimentele grave de pe piata financiara sau ale economiei. Drumul parcurs trece, de la ciudata manie a lalelelor, care a zguduit Olanda in cel de-al doilea sfert al secolului XVII, peste incercarile geniale, dar premature, ale lui John Law si peste escrocheria londoneza – pe cat de tragica, pe atat de comica – cu Marea Sudului, pana la inflatia de asignate din timpul Revolutiei Franceze. Apare si „speculatorul din mila Domnului”, Joseph Ouvrard, adversarul lui Napoleon I, apoi, patrunzand in secolul XIX, vedem crizele financiare, sarind dintr-un continent in altul, prima „Vinere neagra” a Bursei din New York, zguduind viata economica a Statelor Unite, iar anii constituirilor oferind invataminte – prea usor uitate iarasi. Scandalul Panama arunca lumina lui palida asupra starilor din Franta si, in sfarsit, Ivan Kreuger, desigur cel mai ciudat dintre toti speculatorii, isi cladeste uriasul sau concern, numai prin falsuri si inselatorie. Citeste mai mult

• Autor distins cu Premiul Pulitzer pentru literatura in 1998 Daunele aduse mediului, schimbarile climatice, globalizarea, cresterea rapida a populatiei si alegerile politice neintelepte au fost factorii care au dus la disparitia unor societati in intreaga lume. Cu toate acestea, unele au gasit solutii si au rezistat. La fel ca si in alte lucrari ale sale, Diamond urmareste tiparul fundamental al catastrofei si tese o teza globala cuprinzatoare printr-o serie de naratiuni istorico-culturale fascinante. Colapsul se muta de la culturile polineziene de pe Insula Pastelui la infloritoarele civilizatii americane ale indienilor Anasazi si ale mayasilor si in cele din urma la colonia vikinga din Groenlanda. Probleme similare celor cu care ne confruntam astazi au produs deja dezastru in Rwanda si Haiti, cu toate ca Australia si China incearca sa faca fata in moduri inovatoare. In ciuda bogatiei aparent inepuizabile a propriei societati si a puterii politice de neegalat, au inceput sa apara avertismente serioase rau-prevestitoare chiar si in zone protejate precum Montana. Cumpără de aici 74.99Lei   Sursa: libris.ro

    Transilvania – starea noastra de veghe este o excelenta carte de vizita. Il gasim aici pe Ioan-Aurel Pop istoricul, cel pentru care trecutul nu e simpla litera moarta sau inventar de cronologii seci si controversate, ci chiar temelia prezentului. El este autor si coordonator de impresionante spectacole ale radacinilor noastre – intrepatrunse cu ale altor neamuri, dar pastrandu-si autonomia si specificitatea. Il descoperim pe cititorul si degustatorul de literatura buna, pentru care textul scris se cuvine a fi nu doar exact si nepartinitor in incheierile sale, ci si rostit memorabil, in cuvinte potrivite care sa probeze caratele limbii romane. Il intalnim in fiecare pagina pe Ioan-Aurel Pop omul cetatii, prezent in miezul lucrurilor si gata sa puna umarul la bunul lor mers. Atent la seisme mai mari ori mai marunte ale vremii, intervine prompt si expresiv de cate ori simte ca punctul pe i a fost ratacit in polemici goale. Il gasim pe Profesorul indragostit de Universitate si de rosturile acesteia in lumea contemporana, cel care stie, pe urmele lui Vasile Parvan, care este „datoria vietii noastre”. Citim elogiile sale atent cumpanite la marile figuri ale culturii nationale si argumentele sale ferme despre legitimitatea sentimentului national. E prezent pretutindeni, in fiecare litera, ardeleanul, de veghe la statura „invatatei Transilvanii”, lucrand la durarea ei fiindca ii stie durerea. Da, e o carte de vizita. Pentru autor, dar si pentru Transilvania. Pentru noi. (Irina Petras)      Fragment din volum:       „Organizarea moderna a Transilvaniei s-a datorat in mare masura ordinii imperiale romano-germane si, cu precadere, reformelor infaptuite de imparatii Maria Terezia si Iosif al II-lea. Echilibrul politic, religios si etnico-national din Transilvania in secolele al XVIII-lea si al XIX-lea – atata cat a fost – s-a realizat, promovat si dezvoltat gratie rolului de arbitru jucat de Viena. Maria Terezia si mai ales fiul sau, Iosif al II-lea, s-au bucurat de simpatia poporului roman, in randul caruia a inflorit atunci „mitul bunului imparat”. In cele cateva calatorii ale sale in Transilvania si Banat, coregentul si apoi imparatul Iosif s-a aplecat asupra nevoilor supusilor sai „valahi”, carora le-a recunoscut descendenta romana si frumusetea ceremoniilor si traditiilor. Vrand sa faca din romani buni cetateni contribuabili, imparatii romano-germani le-au usurat sarcinile, le-au facut regimentele graniceresti, le-au creat scoli si le-au sprijinit bisericile. In raportul final catre imparateasa-mama Maria Terezia, Iosif al II-lea scria, dupa calatoria din 1773 in Transilvania: „Acesti saraci supusi romani, care sunt, fara indoiala, cei mai vechi si mai numerosi locuitori ai Transilvaniei, sunt chinuiti si impovarati cu nedreptati de catre toata lumea, fie unguri, fie sasi, asa de mult, incat soarta lor, cand o cunosti, este foarte de compatimit si nu este decat de mirare ca se mai gasesc atatia din acesti oameni si ca nu au fugit cu totii”. Se spune ca, dojenit de catre un apropiat pentru simpatia prea mare pe care o arata „valahilor”, Iosif al II-lea (care invatase cateva vorbe romanesti) ar fi raspuns in sensul: acesti supusi romani trebuie pretuiti ca si toti ceilalti, fara deosebire, ba chiar ceva mai mult, fiindca si datorita lor, ca urmasi ai Romei, suveranul isi merita titlul de imparat roman (Romische Kaiser). De asemenea, in acelasi spirit, au ramas faimoase cuvintele pe care le-ar fi rostit mentionatul imparat, pe o colina din regiunea Bistritei si a Nasaudului: Salve (Salva) parva nepos Romuli! (propozitie incorecta gramatical, in traducere libera: „Te salut, sarman nepot al lui Romulus!”) […]”

Recomandarea Istorie Veche

Click aici: Transilvania, starea noastra de veghe

Cumpără de aici 35.00Lei   Sursa: libris.ro

O perspectiva echilibrata asupra domniei de zece ani a celui de-al treilea rege al Romaniei, Carol al II-lea (1930–1940).   Un factor care m-a determinat sa examinez carlismul este maniera in care persoana regelui Carol al II lea a ramas in memoria colectiva. Desi exista nenumarate surse care dovedesc popularitatea remarcabila de care acest monarh s-a bucurat de-a lungul anilor 1930, in mod paradoxal, pe cat de popular si de prezent a fost in acest deceniu, pe atat de impopular si de absent a devenit odata cu destramarea Romaniei Mari si abdicarea sa in septembrie 1940. Cand ii sunt analizate actiunile, reprezentarile legate de persoana sa sunt de cele mai multe ori extrem de contradictorii. Fie i se scot in evidenta meritele avute in modernizarea natiunii si in sprijinirea culturii nationale, fie este aspru acuzat pentru tarele vietii sale personale si pentru incapacitatea de a dirija rezistenta armata in vara anului 1940. Memoria este totdeauna selectiva, mai ales cand este vorba despre natiuni ori despre personalitati politice. Potrivit celor mai multi autori, Carol ar fi fost, pur si simplu, doar un afemeiat, un dictator, un reactionar si un mason. O asemenea interpretare se cuvine a fi reexaminata. Fireste, nu avand drept tel reabilitatea imaginii sale si a sustinatorilor sai, ci propunand utilitatea explicativa a unui studiu centrat asupra puternicului melanj de monarhism si nationalism ce caracterizeaza ideologia si practica politica edificate in jurul acestui conducator. – Doru Lixandru   Principele Carol se reliefeaza in contururi precise de sef. O gandire limpede care alimenteaza o judecata de o curajoasa noutate plina de intelepciune. In fiecare cuvant pe care il rosteste Principele Carol simti ceea ce este mai caracteristic pentru un sef: siguranta. – Pamfil Seicaru   Au trecut trei ani de cand chemarea spre inaltele Sale destine L-a adus pe Regele Carol al II-lea pe tronul inaintasilor Sai. De atunci incoace toata viata publica a Romaniei este dominata de lupta intre personalitatea creatoare a Suveranului si puterile trecutului, reprezentate prin vechii oameni politici. – Mihail Manoilescu   Carturaria e o indeletnicire a sangelui nostru regal. Iubirea lui Carol al II-lea pentru ea e o mostenire familiala, care si a descoperit afinitatile in traditia voievodala a culturii noastre istorice. […] Regele Carol al II lea a instituit un cult pentru carte. […] Carol al II-lea, legand firul marii traditii voievodale, va deschide o noua era brancoveneasca. – Nichifor Crainic

Recomandarea Istorie Veche

Click aici: Carol al II-lea, carlismul si carlistii in Romania anilor 1930

Cumpără de aici 82.50Lei   Sursa: libris.ro

File rupte rin cartea razboiului – Gheorghe Bratianu

Cumpără de aici 7.50 Lei Sursa: librex.ro

Istoria Literaturii Romanesti (1867 – 1890)

„Viata lui Nicolae Iorga nu a stat niciodata sub zodia seninatatii. Pentru ca scrisul, cuvantul, fapta sa care au atins in multe domenii culmi pe care cultura romana nu le intrezarise si pe care nu avea sa le intreaca n-au fost concepute si alcatuite nici deasupra valtoarei, nici in afara tumultului vietii, nici a framantarilor, nu odata dureroase, ale tarii sale. Inca de la debutul sau precoce – avea doar nouasprezece ani cand i-a luat apararea lui Caragiale – avea sa se afirme trasatura sa dominanta de caracter si anume setea de adevar, adevar spus raspicat mai presus de conjunctura si de conjuncturi, de ierarhii, de inamicii care se adaugau dusmanilor de pana atunci. Nicolae Iorga si-a afirmat taiosul sau spirit critic mai intai asupra literaturii romane din ultimul deceniu al secolului trecut, privita asa cum a privit el orice fenomen, in perspectiva istorica, ca apoi la cumpana celor doua veacuri cand se afla la pragul a treizeci de ani de viata sa cuprinda sub focul privirii sale scrutatoare intreaga alcatuire a societatii romanesti.“ Citeste mai mult

In istoria fiecarui popor o tematica importanta o constituie procesul de formare a statului. Si chestiunea formarii statului romanesc de la est de Carpati a trezit un interes deosebit inca din perioada medievala, cand aparusera diferite creatii populare referitoare la primele capetenii din acest teritoriu. Legendele populare, naratiunile letopisetelor maghiare si ale celor moldovenesti timpurii referitoare la aparitia statului moldovenesc au fost preluate si completate de cronicarii secolului al XVII-lea, Grigorie Ureche (cu interpolatorii cronicii sale), apoi Miron Costin, Nicolae Costin, care au criticat basmele preluate de Simion Dascalul din letopisetul unguresc despre originea vechilor romani veniti in ajutorul regelui Vladislav, din talharii de la Roma. – Ion Chirtoaga

Recomandarea Istorie Veche

Click aici: La inceputurile statului romanesc de la est de Carpati. Sec. XI-XIV

Cumpără de aici 59.00Lei   Sursa: libris.ro

O istorie a Banatului. Compendiu Istoria Banatului reflecta viata oamenilor care au trait in locurile numite, de la un timp, Banat, adica intre Dunare la sud, Mures la nord, Tisa la vest si o veriga a lantului Carpatilor la est. Este vorba despre oameni ca toti oamenii, buni si rai, care au lasat urme notabile, pastrate pana azi, pe care un manunchi de istorici – coordonati de profesorii Ioan Bolovan si Rudolf Graf – au incercat sa le descifreze, sa le explice, sa le dea sens. Simbolul acestui compendiu nu este o istorie infrumusetata, ci una realista, ca viata, iar autorii au gasit tonul potrivit in a reface tablouri de demult, in acord cu toti locuitorii si cu toate comunitatile traitoare intre Dunare, Tisa, Mures si Carpati, cu personalitati si mase, deopotriva, de romani, germani, unguri, sarbi, evrei, bulgari, cehi, slovaci, romi si altii, in esenta insa, cu totii, banateni de toate felurile si din toate timpurile. Este o incercare temerara, dar una reusita, facuta cu mintea si sufletul, dupa toate regulile recunoscute ale „meseriei de istoric”. – Ioan-Aurel Pop   Filiala din Timisoara a Academiei Romane, prin Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, si-a dorit mai demult sa realizeze o monografie cuprinzatoare, un Tratat al Istoriei Banatului. Din varii motive, desi au existat anumite tentative si au fost publicate volume si studii selective, care au acoperit diverse perioade din istoria Banatului, acest deziderat inca nu s-a indeplinit in forma si tinuta dorita. Compendiul care vede acum lumina tiparului sub egida Centrului de Studii Transilvane si a Editurii Scoala Ardeleana din Cluj-Napoca este insa un prim pas concret catre realizarea acestui proiect identitar si editorial de anvergura.  – Dan Dubina    Lucrarea O istorie a Banatului. Compendiu se vrea o noua carte de vizita a provinciei, scrisa de istorici apartinand unor generatii, dar si unor scoli istorice diferite, pasionati si preocupati de multiplele fatete ale trecutului acesteia. Aceste meleaguri, aflate la intretaierea drumurilor ce legau centrul de rasaritul continentului, au trezit atentia cronicarilor inca din vremea in care provincia s-a identificat cu numele de Banat, devenind o Europa in miniatura, astfel ca, de-a lungul ultimelor trei secole, istorici, deopotriva, banateni (romani, germani, maghiari, sarbi, evrei), ardeleni, romani din Vechiul Regat sau cercetatori straini i-au dedicat studii consistente. Pe de o parte, paginile acestui compendiu prezinta rezultatele studierii acestor opere, precum si a fondurilor de arhiva. Pe de alta parte, ne dorim sa constituie un punct de pornire pentru viitoarele istorii inca nescrise, speranta noastra legandu-se de infinitele enigme oferite de aceasta provincie – o baza consistenta pentru viitoarele generatii de specialisti capabile sa duca mai departe povestea atipica a acestei regiuni istorice, o poveste captivanta pentru cititorii curiosi si atrasi de Banat. – Prof. Univ. Dr. Ioan Bolovan, Prof. Univ. Dr. Rudolf Graf Colectiv de autori : Adrian Ardet, Ioan Bolovan, Ioan David, Florin Drasovean, Rudolf Graf, Sandra Hirsch, Alexandru Kosa, Adrian Magina, Livia Magina, Miodrag Milin, Tatiana Ostroveanu, Corneliu Padurean, Vasile Ramneantu, Doru Sinaci, Daniela Tanase, Petru Urdea

Recomandarea Istorie Veche

Click aici: O istorie a Banatului

Cumpără de aici 150.00Lei   Sursa: libris.ro

Secolul XXI și Casa Regală continuă volumul Trei poduri peste lume (2013), ca o notație subiectivă a încă două decenii de experiențe publice ale A.S.R. Principele Radu al României, mergând mai departe pe firul eseurilor și al paginilor de jurnal.

Recomandarea Istorie Veche

Click aici: Secolul XXI și Casa Regală

Cumpără de aici Sursa: curteaveche.ro

Crezul de la care pornește O scurtă istorie a secuilor este că întotdeauna trebuie să discernem între ipotezele de bun-simț și speculații, bazându-ne, pe cât posibil, pe dovezile arheologice și documentare.

Recomandarea Istorie Veche

Click aici: O scurtă istorie a secuilor

Cumpără de aici 37,50 lei Sursa: curteaveche.ro