recomandare carte de istorie

Primul volum al amplei si riguroasei sinteze ,, Istoria romanilor din Dacia Traiana”, abordeaza originile poporului roman si intrebarile ridicate de continuitatea si pulsatiile vietii romanesti in ras-timpul asa-zisului mileniu intunecat, cand existenta noastra ca popor in spatiul in care traim a fost pusa nu o data  sub semnul intrebarii de catre cei care au folosit istoria ca arma de discreditare si negare a drepturilor legitime ale celor pe care-i gasisera aici.   Cumpără de aici 73.50Lei   Sursa: libris.ro

Nu oricine indrazneste si poate sa scrie o istorie a devenirii poporului roman de la etnogeneza si pana in zilele noastre. Pe langa vaste cunostinte asupra intregului curs al istoriei nationale si de familiaritate cu stiintele conexe ale istoriei, trebuie neaparat curajul si linistea unei varste mature. Apostol Stan a indraznit si ne-a dat, in volumul de fata, o carte atractiva, de invatatura pentru oricine e interesat de trecutul romanesc spre a-i putea intelege viitorul. In privinta continutului propriu-zis nu putem sa nu observam ca informatiile despre epocile vechi sunt relativ putine fata de cele din ultimul secol si mai ales de cele din ultimul sfert de veac, in care „istoria” capata o anume tenta subiectiv-memorialistica. Specialistii isi vor spune, desigur, cuvantul. Si chiar ii rugam s-o faca. (I. Oprisan) Fragment din volum:    “Capitolul 10. DOMNII ROMANI SI ASEDIUL VIENEI (1683)    Tara Romaneasca si Moldova, cu statutul lor politic extern complex, cuprinse periodic in infruntari si razboaie, ca aliati dar si adversari in diferite momente specifice, posedau si intretineau spre apararea statalitatii forte militare modeste numericeste, dar incercate de-a lungul secolelor in lupte cu marile state limitrofe. In afara de corpuri militare de meserie, ambele state romanesti dispuneau si de formatiuni mai largi alcatuite din dorobanti (darabani), seimeni, rosiori si calarasi. In martie 1654, dorobantii si seimenii din Muntenia, nemultumiti de boierii care incercau sa-i asimileze cu taranii dependenti (rumani), s-au rasculat si, mai mult, au ucis pe marii boieri Ghinea vistierul, Radu Varzaru, marele armas si clucerul Socol Corlateanu. Tot astfel, in Moldova, in 1655, in timpul negocierilor, sefii miscarii au fost decapitati din porunca Domnului, iar restul rasculatilor a fost imprastiat. Infruntarile intre domnie si corpurile ostasesti in Muntenia, la 27 februarie 1655, dobandeau proportii. Caci ciocnirile cu autoritatile antrenau oraseni si tarani; se amplificau prin atacarea unor case boieresti care erau pradate, in timp ce stapanii erau ucisi si, in final, spatarul Hrizea era urcat pe tronul tarii. Prins in acea valtoare, domnul Tarii Romanesti, Constantin Serban, apela la ajutorul Transilvaniei, Moldovei si chiar al Portii. Acea miscare ce atinsese largi categorii sociale – rezistenta seimenilor si calarasilor infranti la Calugareni, in august-septembrie 1655 – n-ar fi putut fi invinsa fara sprijinul lui Gheorghe Rakoczi II. principele Transilvaniei, in temeiul unei aliante intre acesta si Constantin Serban, caruia i se alatura si Moldova. Tarul Rusiei recunoaste frontierele istorice ale Moldovei (1656). Turcii vedeau cu suspiciune acea alianta. Caci, iata, la 17 mai 1656, Gheorghe Stefan, domnul Moldovei, incheia  un tratat cu tarul Rusiei, Alecsei Mihailovici, prin care acesta recunostea autonomia Moldovei si legitimitatea pretentiilor ei de a-si redobandi cetatile de la Dunare si Marea Neagra, aflate sub stapanirea turcilor. Era o prima recunoastere a frontierelor Moldovei din partea tarilor rusi; anterioara tratatului dintre Petru I (cel  Mare) cu Dimitrie Cantemir.” Cumpără de aici 42.00Lei   Sursa: libris.ro

Cumpără de aici 1500 Sursa: librarie.net

In portretele ce alcatuiesc aceasta serie de „oameni care au purtat razboaie”, Nicolae Iorga a stiut sa lege mereu personalitatile alese de el in campul nesfarsit al istoriei universale, de tot ceea ce reprezinta, regasind in fiecare conducator de oaste elementele caracteristice ale mentalitatii si ale vietii secolului sau. Cartea aduce astfel o contributie insemnata la intelegerea modului de a privi si a scrie a singurului istoric roman care a putut cuprinde in opera sa evolutia omenirii intregi. – Gheorghe I. Bratianu Citeste mai mult

Am trait cateva decenii de lupta politica activa. Am fost in primele randuri. Consider ca este o datorie fata de constiinta mea, o datorie morala, sa las cateva dintre amintirile mele. De ce spun ca este o datorie? Pentru ca astazi este la moda rastalmacirea. Dupa 1945, s-a mers pe linia rastalmacirii a ceea ce s-a intamplat pana la 23 August 1944. A venit o rasturnare in 1989. Tot ce s-a intamplat pana in ’89 este rau. Nu se poate. Este o parere lipsita de cultura elementara. Un punct de vedere care neaga dezvoltarea societatii, care crede ca istoria incepe cu noii oameni ce vin la conducere. Istoria Romaniei n-a inceput nici cu comunistii, nici cu cei care au venit dupa comunisti. Istoria acestei tari este de sute de ani, de mii de ani. A avut suisuri, ocolisuri, coborasuri. Orice familie are un arbore genealogic. Exista parinti, bunici, strabunici. Intr-o familie gasesti si oameni frumosi, si urati, si buni, si rai. Cu cat trece timpul, lucrurile se aseaza si se ajunge la o normalitate, la civilizatie, as zice chiar la o normalitate democratica. Pentru ca civilizatia inseamna si democratie. Suntem departe de aceasta democratie. Citeste mai mult

De mult scriitorii de anale slave in Balcani, pornind de la imparatii romani si bizantini si trecand pe la tarii bulgari si sarbi, ajungeau la domnii romani ca la continuatorii autoritatii lor. Supusi unor prelati greci, ca Dionisie Rali al Tarnavei, din care Mihai facu capelanul sau in Ardeal si in Moldova, reorganizatorul canonic al Bisericii locale, bulgarii cerura prin acestia, prin tot soborul acestor sefi religiosi ai lor, libertatea de la Mihai. Iar sarbii, care, o clipa, crezusera in Sigismund, proclamandu-l ca rege al lor, pentru a-l vedea parasind, rusinos, asediul, indelungat si zadarnic, al Timisoarei turcesti, pusera bandele lor, sub Baba-Novac, ars apoi de unguri pentru cauza, invinsa, a lui Mihai, si sub atatia altii, in serviciul eroului, care era si al lor, alaturi cu taranii si boierii munteni si moldoveni care inconjurau pe seful firesc al rasei lor. Valoarea politica a lui Mihai Viteazul, dupa tot ce s-a gasit in timpul din urma cu privire la spusele si faptele lui, nu mai poate fi tagaduita. Ea face dintr-insul, biet bastard domnesc, lasat fara instructie, crescut prin straini, fara tara ani de zile, ajuns intamplator Domn al unei tari fara tezaur, fara armata, fara aliante ca si fara mijloace de actiune, una din marile personalitati ale veacului al XVI-lea. Acela pe care, pentru vitejia si martiriul sau, ai sai il considera drept un sfant si mucenic, se ridica astfel si in stima cercetatorului strain al politicii universale. – N. Iorga

Recomandarea Istorie Veche

Click aici: Mihai Viteazul. Ucis de sabia tradarii

Cumpără de aici 35.00Lei   Sursa: libris.ro

Cumpără de aici 4614 Sursa: librarie.net

Acesta este poate cea mai spectaculoasa carte de pana acum a istoricului Petre Opris. Cand incepi sa analizezi industria din perioada comunista, inevitabil trebuie sa intri in zona spionajului industrial si a proiectelor militare. Spionajul, mai ales pe vremea lui Ceausescu, a fost un element esential al dezvoltarii industriei romanesti. Si astfel incepi sa intelegi cum luau Ceausescu sau diversi ministri decizii. Inciziile adanci pe care le face autorul in corpul guvernelor comuniste scot la iveala slabiciunile structurale ale economiei comuniste. In volumul de fata, Petre Opris a avut in vedere materiale cu tematica politico-militara si studii privind serviciile romanesti de informatii, fenomenul emigrarii romanilor si economia romaneasca – aflate in conexiune cu elementele militare care au contribuit treptat la edificarea unei politici nationale de aparare a Romaniei in timpul Razboiului Rece. O asemenea abordare complexa poate fi considerata de pionerat in istoriografie, deoarece, pana in prezent, nu exista o lucrare romaneasca sau straina de sine statatoare in care sa fie tratate problemele numeroase cu care s-a confruntat regimul comunist de la Bucuresti pe trei planuri paralele: politico-militar, culegere de informatii (spionaj si contraspionaj) si economic. – Lucian Popescu, editor Contributors.ro   Petre Opris, unul dintre cei mai cititi si apreciati autori de pe Contributors.ro, si-a mentinut activitatea stiintifica in sfera istoriei economiei romanesti si ne propune volumul de fata, in colectia Contributors de la Editura Trei. Desi se afla departe de lumea politica de la Bucuresti, Petre Opris descrie clar si intr-un mod original slabiciunile regimului comunist din Romania. El ne demonstreaza ca isi pastreaza interesul stiintific si este la curent cu problemele generale care s-au perpetuat in Romania pana in prezent.   Petre Opris este locotenent-colonel (in rezerva) si doctor in istorie (Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi, 2008), cercetator in domeniul istoriei Razboiului Rece, in cadrul Programului de Burse de Cercetare pe Termen Scurt, initiat de Institutul Cultural Roman (Bucuresti) si Woodrow Wilson International Center for Scholars, Washington DC, S.U.A. In 2007, a publicat Industria romaneasca de aparare. Documente (1950-1989), pentru care a primit Premiul General Radu R. Rosetti, acordat de Fundatia Culturala Magazin istoric. A mai scris Romania in Organizatia Tratatului de la Varsovia (1955-1991), aparuta in 2008, Criza poloneza de la inceputul anilor ’80. Reactia conducerii Partidului Comunist Roman, publicata in 2008 si Licente straine pentru produse civile si militare fabricate in Romania (1946-1989), aparuta in 2018. Este coautor (impreuna cu dr. Gavriil Preda) al cartii Romania in Organizatia Tratatului de la Varsovia. Documente (1954-1968), publicata in 2008 (volumul I), respectiv 2009 (volumul II). La Editura Trei a mai aparut, in 2019,

Aspecte ale economiei romanesti in timpul Razboiului Rece (1946-1991). Citeste mai mult

Dupa 1918, in Romania s-a produs o transformare a sistemului politic, acesta devenind unul multipartidist si marcand, astfel, diversificarea viziunilor despre dezvoltarea tarii. Partidele de la inceputul perioadei interbelice adopta, in programele lor, viziuni liberale, conservatoare, taraniste, social-democrate, socialiste etc. Prima parte a cartii de fata prezinta programele urmatoarelor formatiuni: Partidul Conservator Democrat, Partidul Conservator Progresist, Liga Poporului, Partidul National Liberal, Partidul Taranesc, Partidul National Roman, Partidul National Taranesc, Partidul Socialist si Partidul Social Democrat. Inceputul celui de-al Doilea Razboi Mondial a insemnat sfarsitul democratiei interbelice, iar noile realitati ale anilor 1944-1946 au oferit imaginea unui sistem politic mai fragmentat si mai fragil. A doua parte a cartii reproduce programele partidelor politice din preajma alegerilor din 1946, ultimele organizate inainte de instaurarea regimului comunist: Partidul National Liberal (aripa Dinu Bratianu), Partidul National Liberal (aripa Gheorghe Tatarescu), Partidul National Taranesc (aripa Iuliu Maniu), Partidul National Taranesc F.N.D., Partidul Taranesc Democrat, Partidul Social Democrat, Partidul Comunist Roman, Frontul Plugarilor, Partidul Popular Romanesc, Partidul Radical al Micii Burghezii, Partidul National Popular.

Recomandarea Istorie Veche

Click aici: Programele partidelor politice: 1918-1946

Cumpără de aici 40.00Lei   Sursa: libris.ro