recomandare carte de istorie

Deportarea romilor sub regimul Ion Antonescu

Leave a Comment / recomandare carte de istorie / By
Ignorata cu desavarsire de istoriografia romana de pana in ultimul deceniu al secolului XX, tema deportarii romilor in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial cauta a recupera decalajul si a scoate din uitare inca unul dintre mecanismele regimului antonescian care manifesta, printre altele, o vadita ostilitate fata de toti acei supusi ne-romani, cu sau fara cetatenie. Iar contributiile ultimelor aproape doua decenii nu sunt de neglijat, cu atat mai mult cu cat ele au cautat sa-si intareasca analizele pornind mai ales de la acele surse documentare provenite de la principalele institutii ale statului totalitar implicate in mecanismul epurarii: Presedintia Consiliului de Ministri, Inspectoratul General de Politie, Inspectoratul General al Jandarmeriei, Prefectura Politiei Capitalei si, intr-o oarecare masura, Marele Stat Major al Armatei. Cum de la sine se intelege, acestora li s-a adaugat treptat o suita de marturii orale din partea putinilor supravietuitori, ceea ce reprezinta o alta fateta a acestui tragic eveniment. Ca si in cazul evreilor, una dintre problemele de prim rang pare a fi cea a cifrelor, si nu fara indreptatire. Finalmente, totul devine o chestiune de „filozofie a numerelor”, care trece parca in umbra alte aspecte, nu mai putin importante.   In acest context, lucrarea de fata se infatiseaza ca o cercetare mult mai complexa, nu doar pentru ca sistematizeaza informatii deja existente pe tema deportarilor in Transnistria, ci doarece contureaza in fond istoria unui grup etno-cultural suficient de vitregit in istoria romanilor. Sa nu uitam totusi ca am fost cei din urma de pe continentul european care i-au eliberat pe romi din robie, intr-o vreme in care – in alte spatii – aveau drepturi cetatenesti inca de multa vreme. Asadar, avem de-a face cu un studiu complex, care pune in discutie terminologii si concepte (genocid, holocaust etc.), reconstituie si contextualizeaza istoria interbelica a romilor, dar dezvolta sintetic si teoriile rasiale din epoca, ce au justificat de fapt tragedia din Transnistria. Dar peste toate, Florinela Giurgea (Naciu-Ruscea) face propriile investigatii arhivistice, aducand astfel o contributie esentiala la amplificarea cunoasterii.   Cum indica si titlul, miezul cercetarii il constituie deportarea in Transnistria a romilor, care a avut cu totul alte ratiuni decat in cazul evreilor. Evident, nu poate fi negata conotatia rasiala, de vreme ce utilizarea termenului de „tigan” este permanenta in discursul epocii. Lucrarea scoate in evidenta o pagina neagra din istoria Romaniei, pagina pe care, din nefericire, unii se prefac ca nu o vad. Autoarea ia in discutie importanta tema a „negationismului”, iar un capitol distinct este dedicat unui studiu comparativ cu situatia romilor din Italia in aceeasi perioada si sub acelasi tip de ideologie. Cu acribie si, uneori, chiar cu un cult pentru detaliu, stilul autoarei, bine controlat, cu ingrijite trimiteri la surse, indica un specialist pe deplin format. Apreciem ca lucrarea de fata constituie o reala contributie stiintifica la tema deportarii romilor in Transnistria in perioada 1942-1944. – Dr. Lucian Nastasa-Kovacs, Academia Romana. Institutul de Istorie „George Baritiu” Cluj-Napoca Cumpără de aici 42.00Lei   Sursa: libris.ro

Paradigme ale tragediei Basarabiei

Leave a Comment / recomandare carte de istorie / By

„Paradoxul este acesta: cat timp nu ne ataca, trebuie sa opunem Rusiei – daca putem, bineinteles – armata altora, armata Europei intregi. Daca aceasta nu se poate, daca Europa va fi divizata ca in 1914-1918, noi trebuie sa stam deoparte. Altfel, suntem distrusi… Noi trebuie sa ne ferim ca de foc sa iritam pe rusi, intai, fiindca suntem prea aproape de ei, si, al doilea, fiindca rusii sunt ca elefantii: nu uita niciodata. Oricum, trebuie precizat, prin declaratii oficiale si prin presa, ca n-avem nimic cu poporul rusesc, ca ceea ce avem este cu regimul bolsevic, care ne ameninta linistea si siguranta interna”. Citeste mai mult

Mostenitorii securitatii

Leave a Comment / recomandare carte de istorie / By
Ce i-a deosebit pe securisti de restul oamenilor? Cum au ajuns ei sa‑i bata, sa‑i aresteze si chiar sa‑i ucida pe cei citiva care aveau curajul sa spuna ca regele e gol si sa‑i umileasca pe cei care indrazneau sa asculte intr‑o tacere resemnata adevaruri elementare? Formulind raspunsuri la asemenea intrebari si plecind de la propria experienta a contactului cu Securitatea in 1988, Marius Oprea alcatuieste o istorie a transformarilor acesteia de la totalitarism la democratie, cu scopul de a descoperi ceea ce se afla dincolo de amintirea traumatizanta sau de mit. Volumul ofera informatii despre ce s-a ales de mostenirea si mai ales de mostenitorii fostei politii politice comuniste, intr-o incercare de a-i cuantifica reziduurile in lumea in care traim. Eroii cartii nu sint doar securistii pe care am avut nefericirea sa-i cunosc direct, ci si activistii fostului partid comunist, ofiterii fostului DSS si informatorii lor, toti cei care reprezinta atazi nu numai «securitatea mea», ci «a noastra, a tuturor». Ei, mostenitorii sistemului comunist si ai politiei politice, ei, zeii de lut ai unui trecut intunecat si ai acestui prezent confuz, sint personajele acestei carti. – Marius Oprea Editia a II-a revazuta si adaugita Cumpără de aici 37.95Lei   Sursa: libris.ro

Nihil obstat: elemente pentru o teorie a natiunii si nationalismului

Leave a Comment / recomandare carte de istorie / By

Nihil obstat – „Nimic nu sta in cale” – sunt faimoasele cuvinte inscrise de cenzura catolica pe reversul paginii de titlu a volumului considerat apt de circulatie, respectiv purificat de erori morale sau teologice. „Nimic nu ii sta in cale” – adica nimic nu il poate opri sa circule, nimic nu il poate impiedica sa se manifeste. In textul nostru, aluzia si semnificatia sintagmei sunt, evident, diferite: in ciuda nenumaratelor sentinte, insistente si abundente incepand cu anii ’90, dupa care natiunea sau nationalismul au murit, timpul lor s-a scurs, momentul lor a trecut, asistam astazi la resurectia neasteptata, exploziva, intempestiva a unor fenomene carora li se anuntase, solemn, decesul. Nu judecatile de valoare ne intereseaza aici – e bine, e rau, e dezirabil, e pernicios –, ci judecatile de realitate. Lucrarea de fata este in primul rand o defrisare critica a terenului, incepand cu perioada moderna si terminand  cu provocarile pe care stilul de gandire postmodern sau postmodernitatea ca atare le aduc nationalului in variile aspecte ale sale. Totul, repetam, plecand de la provocarile de azi care pivoteaza in jurul chestiunii identitatii europene. Europa este si text, dar si pretext al cartii de fata. Ce s-a intamplat si se intampla cu relatia dintre Europa si natiunile ei, pe toate palierele devenirii acestei relatii –politice, economice, sociale, identitare – este o intrebare legitima. Pe scurt, cartea pe care cititorul o rasfoieste acum provine dintr-o asemenea somatie: incercarea de a deslusi, pana la nivelul unui contur teoretic utilizabil, un fenomen ubicuu si percutant, care se incapataneaza sa-si faca simtita parca mai abitir prezenta, cu cat aceasta ii este negata. ” In ultimul Eurobarometru de opinie, din 5 martie 2017, la intrebarea „Cum va vedeti in viitor: numai european, european si national, national si european, numai national?”, rezultatele sunt urmatoarele: numai european 2%, european si national 7%, national si european 54%, numai national 35%. Si aici apare o interogatie evidenta: discrepanta care exista din punct de vedere atitudinal intre discursul unei elite intelectuale si populatie. O discrepanta care trebuie recunoscuta, cercetata si asumata, pentru ca ea poate fi cheia intelegerii turbulentelor Europei de azi. Pana la urma, cei care vorbesc „in numele Europei si numai al Europei” vorbesc in numele a (doar) 2% dintre cetatenii continentului…” ” De la distinctia lui Nietzsche intre Fernstenliebe si Nachstenliebe, trecand prin fiigenheitsorizont sau das Primordiale ale lui Husserl si pana la globalizarea lumii moderne, totul este inclus, in dozaje diferite, in descifrarea unor manifestari precum etnicitate, natiune sau nationalism; de la flosofia mintii la sociologie si geopolitica, trecand prin existentialism – destinul insului in lumea aceasta si dincolo de ea se intinde plasa care trebuie aruncata peste istoria lumii de ieri si de azi pentru a capta judicios asemenea fenomene polimorfe, echivoce si ubicue.” Cumpără de aici 45.00Lei   Sursa: libris.ro

Identitate nationala si modernitate

Leave a Comment / recomandare carte de istorie / By
ANDREI MARGA s-a specializat in filosofia contemporana in Germania Federala si SUA. Profesor de filosofie contemporana si logica generala, Andrei Marga a fost cel mai longeviv rector al Universitatii Babes-Bolyai (1993- 2004 si 2008-2012), Ministrul Educatiei Nationale in guvernele Ciorbea, Vasile, Isarescu, Ministrul Afacerilor Externe in guvernul Ponta 1, presedinte al Institutului Cultural Roman. Andrei Marga a fost ales in conducerea unor organizatii si institutii internationale si a fost numit consultant de institutii culturale si universitare in China, Vatican, Germania, Ungaria, Austria. I s-au acordat ordine de stat in Germania („Das Grosse Bundesverdienstkreuz”), Franta, Italia, Portugalia, Romania. Este laureat al Premiului „Herder” si a primit premii si distinctii in Austria, Germania, Israel, Ungaria, SUA. A sustinut cursuri si seminarii, ca profesor invitat la universitatile din Munchen (Ludwig Maximillians), Viena, Montpellier (Paul Valery), Ierusalim (Universitatea Ebraica) si Bucuresti. Examinand identitatea nationala, survine intrebarea privind identitatea nationala a romanilor: Ce insusiri ii disting ca natiune? S-au cautat nu o data note exclusive ale identitati iromanesti. De pilda, atunci cand s-a vorbit de o intuitie aparte a spatiului (Lucian Blaga) sau de un „sentiment romanesc al fiintei” (Constantin Noica). Replica lui Emil Cioran ramane, insa, proverbiala: cum ar sta lucrurile cu ceea ce simt cei din Paraguay? Este limpede ca pretentia exclusivitatii unor intuitii sau a sentimentului este greu de argumentat si nu duce departe. Oricine poate pretinde ceva exclusiv in materie de subiectivitate, dar nu este sigur ca acel ceva are relevanta. Desigur, exclusiv romaneasca este originea in latinitate – latinitatea orientala. Ea este specifica, chiar daca latinitatea a fost imbratisata in multe locuri din lume, iar cultura latina a marcat multe natiuni care nu au origini romane. Numai ca, pe masura inaintarii modernitatii si a interactionarii popoarelor, nu mai conteaza doar originea. Aceasta ramane importanta, dar conteaza incomparabil mai mult felul de azi in care traieste, gandeste, se manifesta in plan universal o natiune, intr-un cuvant cultura ei actuala. […] Sa privim mai departe – aidoma lui Darwin sau Hegel – anatomia maimutei prin prisma anatomiei omului sau vechile epoci ale istoriei prin ochelarii societatii moderne si ai evolutiei  ei recente. Fata de cei care contesta identitatea nationala, considerand-o din capul locului anacronica, as spune, in incheiere, ca tema este veritabila si nu cade automat in ideologie. Fata de cei care o rezolva traditional, propun in aceasta carte o alta strategie de abordare. – Andrei Marga Cumpără de aici 39.90Lei   Sursa: libris.ro

Bastardul

Leave a Comment / recomandare carte de istorie / By

Suntem pe teritoriul Celor Trei Dacii, tres Daciae, in anul 270 d.Hr. Imparatul Aurelian, proaspat numit pe tron, decide sa ii urmareasca pe tervingi si pe infamul lor lider, Cannabaudes, dincolo de Dunare. Scopul este sa ii goneasca o data pentru totdeauna din propriul teritoriu, ca sa se poata concentra pe lucrurile cu adevarat importante. Imperiul este pe marginea prapastiei. La nord: Britannia, Gallia si Hispania s-au desprins de Roma si au format Imperiul Galic. La est: Siria, Palestina si Egipt au format si ele Imperiul de la Palmira. Trei imperii, trei imparati. Ce se intampla in Dacia va duce la renasterea Romei sau la disparitia ei. Citeste mai mult

Istoria romanilor din Dacia traiana. Vol.3

Leave a Comment / recomandare carte de istorie / By
Deruland istoria propriu-zisa din “perioada eroica”, medievala, a romanilor, de la dinastia Negrilor Voievozi si pana la Petru Rares (in vol. II) si mai departe pana la Matei Basarab si Vasile Lupu (in vol. III), din asa-zisa “epoca a slavonismului”, A.D. Xenopol urmareste, cu adanca vibratie sufleteasca, “impotrivirea contra coplesirii straine”, exemplificata, dupa el, doar de doua figuri in care geniul omului chemat de moment s-a intalnit cu elanul poporului – sub Mircea cel Batran si mai ales sub Stefan cel Mare, punctul maxim atins de romani istoriceste – si apoi expune partea coboratoare, a “ingenunchierii” “tot mai adanci” a celor doua tari sub turci – cand principatele isi pierd, cum spune, calitatea de “subiect istoric”, “devenind simple instrumente pentru multumirea ambitiilor personale”. Dar chiar si in lunga perioada de alunecare spre inexistenta, istoricul semnaleaza “opintirile uriase facute de doi eroi ai neamului romanesc – Ioan Voda cel Cumplit si Mihai Viteazul – spre a-l smulge din aceasta cadere”. – I. Oprisan  Alexandru D. Xenopol a avut meritul de a scrie prima sinteza a istoriei poporului nostru si de a o face cunoscuta in lume. Contributia sa cea mai de seama la dezvoltarea istoriografiei romanesti, la ridicarea ei la nivelul celor mai inalte realizari ale istoriografiei europene a timpului, o constituie monumentala lucrare Istoria romanilor din Dacia traiana. Lucrare amplu documentata, de o importanta incontestabila, parcurge istoria poporului roman incepand cu cei mai vechi locuitori ai acestui teritoriu si pana la unirea principatelor. Sunt analizate documente din diferite perioade istorice, din arhive romanesti si europene, folosind in relatari mai multe surse, chiar contrare, prezentand evenimentele din mai multe puncte de vedere, oferind si justificand parerea sa despre conjuncturile respective, despre obiectivitatea surselor. Cumpără de aici 73.50Lei   Sursa: libris.ro

Provocarea Ierusalimului. O calatorie in Tara Sfanta

Leave a Comment / recomandare carte de istorie / By
„În fond, sunt două modalități de a concepe o călătorie în Israel și Palestina, la fel de legitime și una, și cealaltă. Unii își caută în pământul de acolo rădăcinile. Eu le-am găsit în cer.“ — ERIC-EMMANUEL SCHMITT

„Provocarea pe care Ierusalimul o ridică și-n ziua de azi în fața lumii exact aceasta este: să trezească în inima fiecărei ființe omenești dorința de a-l privi pe celălalt ca pe un frate în unica familie omenească.“ — PAPA FRANCISC

„Eric-Emmanuel Schmitt ne dezvăluie intimitatea sa spirituală cu sinceritatea pe care i-o cunoaștem. Aceea a unui om sfâșiat între o minte «voltairiană» și un suflet de credincios care îndrăznește să-și mărturisească sus și tare credința.“ — Le Figaro Citeste mai mult

Neamul Romanesc In Basarabia

Leave a Comment / recomandare carte de istorie / By
De la 1812, data anexarii silnice catre Rusia, care a luat ceea ce a prefacut in „Basarabie” — Basarabia fiind, de fapt numai partea de jos a terii, catre Durbare, — pentru ca n-a fost in stare sa pastreze la incheierea tratatului din Bucuresti Principatele amandoua ori macar Moldova intreaga, pana la data proclamarii „Republicii Moldovenesti” pe care imprejurarile erau s-o duca mult mai rapede de cum credeau intemeietorii ei la unirea cu noi, cei din vechea Romanie, a fost oare in Basarabia vreo intrerupere a spiritului romanesc, macar in anume din clasele aflatoare acolo? S-a intins vreodata asupra acestei Moldove rasaritene, cuprinzand atat de mult din gloria trecutului luptator, care ni este comun, acea necunostinta a lucrurilor romanesti, acea parasire a tuturor amintirilor, acea uitare de sine pe care o cred nestiutorii pe care vreau s-o intareasca in mintile acestora oamenii cari socot, fara dreptate, ca un act politic se poate indeplini, ca prin vraja, instantaneu, naprasnic, fara nimic din acea atmosfera culturala, din acea pregatire sufleteasca prin care singure popoarele pot sa ajunga la tinta lor, — restul fiind numai o intamplare o aventura? N. lorga, Continuitatea spiritului romanesc in Basarabia, Iasi. TiPografia ,Neamul romanesc”. 1918 Cumpără de aici 14.45Lei   Sursa: libris.ro

Romania in Primul Razboi Mondial

Leave a Comment / recomandare carte de istorie / By
Pachetul Romania in Primul Razboi Mondial contine 4 volume: • Romania in Primul Razboi Mondial. Criza Balcanica: 1912-1914 (144 pagini) • Romania in Primul Razboi Mondial. Neutralitatea: 1914-1916 (144 pagini) • Romania in Primul Razboi Mondial. Beligeranta: 1916-1917 (144 pagini) • Romania in Primul Razboi Mondial. Marea Unire: 1918 (144 pagini) • Romania in Primul Razboi Mondial. Criza Balcanica: 1912-1914 Dintre toate crizele care au prefatat marea inclestare din anii 1914-1918, cea balcanica a fost cea mai grava, intrucat a provocat fisuri adanci, nerecuperabile in sistemul international. Ea a reprezentat avanscena, preambulul conflagratiei mondiale si a (re)confirmat statutul de „butoi de pulbere” al Europei. Criza balcanica a influentat decisiv si evolutia Romaniei in perioada premergatoare izbucnirii razboiului si la inceputul sau. In fond, schimbarea de orientare politica pe plan extern, decisa in doua etape bine conturate (august 1914 – neutralitatea; august 1916 – beligeranta alaturi de Antanta impotriva fostului aliat, Austro-Ungaria), a fost anticipata clar de trecerea Dunarii in iulie 1913, dupa cum participarea armatei la al doilea conflict balcanic a reprezentat matricea, din pacate nefericita, a pregatirii campaniei din toamna anului 1916, incheiate cu o grava infrangere. Volumul de fata este o sinteza a implicarii statului roman in criza balcanica din anii 1912-1913, un preambul al angajarii Romaniei in Marele Razboi. • Romania in Primul Razboi Mondial. Neutralitatea: 1914-1916 In cei doi ani cat Romania s-a aflat in afara conflictului s-au conturat doua mari proiecte. Primul, majoritar la nivelul clasei politice si al opiniei publice si cu o componenta francofila importanta, preconiza reunirea provinciilor romanesti aflate in componenta Austro-Ungariei si intrarea in actiune alaturi de Antanta. Al doilea argumenta pe larg necesitatea pastrarii aliantei cu Puterile Centrale si recuperarea Basarabiei, rapita de Imperiul Rus in anul 1812, marele vecin de la rasarit fiind considerat principala amenintare la adresa existentei statului roman. Ambele aveau in vedere interesul national, dar perspectivele si modalitatile de infaptuire erau diferite. Prinsa intre cele doua mari coalitii beligerante, suportand presiuni de o parte si de alta, Romania se afla in cea mai ingrata situatie posibila. Multi contemporani erau constienti ca se impunea o alegere. Romania a fost intens curtata de ambele tabere beligerante, fiecare venind cu argumente de natura militara, economica etc. Prin urmare, clasa politica romaneasca s-a aflat in perioada neutralitatii sub un permanent asediu diplomatic al Vienei, Berlinului, Petrogradului, Parisului si Londrei.   • Romania in Primul Razboi Mondial. Beligeranta: 1916-1917   La intrarea in razboi, armata romana era destul de numeroasa, dar avea mari neajunsuri in ce priveste structura organizatorica, dotarea, instruirea, calitatea corpului de cadre, doctrina, organizarea terenului etc. S-a spus ca am fost „prea mici pentru un razboi asa de mare”, dar aceasta apreciere este partial valabila. Romania era un stat relativ mic, iar potentialul sau era, evident, mult inferior marilor beligeranti. Ca atare, statul roman nu a putut sa influenteze decisiv cursul razboiului. Pe de alta parte, cu exceptia Germaniei, toate celelalte armate participante la conflict au fost, in buna masura, nepregatite pentru tipul de confruntare din anii 1914-1918. Ele au cunoscut transformari profunde determinate de mutatiile tehnice si tactice ale campului de lupta industrializat. Asa s-a intamplat si cu armata romana care s-a adaptat continuu la cerintele razboiului modern. • Romania in Primul Razboi Mondial. Marea Unire: 1918   In pofida aprecierilor pesimiste ale unor lideri, 1918 avea sa fie ultimul an al Primului Razboi Mondial, Puterile Centrale fiind invinse. Victoria Antantei a creat conditii ca romanii sa se stranga la un loc in cadrul aceleiasi alcatuiri politico-statale. A fost o mare realizare, cea mai mare de pana atunci din istoria nationala. Acest ultim volum al seriei isi propune sa analizeze modul cum s-a ajuns la un asemenea deznodamant fericit, evolutia extrem de sinuoasa a vietii interne, complicatiile in raporturile cu inamicii (Puterile Centrale) si fostul aliat rus, devenit, din luna ianuarie 1918, adversar, neintelegerile cu aliatii occidentali ai Antantei pe tema conduitei Romaniei, eforturile remarcabile pe ambii versanti ai Carpatilor din lunile octombrie-decembrie 1918 pentru a organiza si finaliza Marea Unire, masurile de aparare a acesteia in fata incercarilor fostilor stapani de a opri cursul istoriei, activitatea diplomatica intensa pentru a obtine recunoasterea internationala. Cumpără de aici 59.92Lei   Sursa: libris.ro
error: Continutul este protejat!