recomandare carte de istorie

Adam Genisis reprezinta o carte fascinanta ce aduce la lumina originile uitate sau cenzurate ale umanitatii. Mesajul sau tulburator provoaca o reconsiderare profunda a textelor sacre, miturilor si traditiilor, deschizand usi catre o intelegere multidimensionala si o analiza noua a spiritualitatii. Teoria prezentata de Anton Parks in aceasta opera este captivanta si provocatoare, destabilizand convingerile traditionale si aducand intrebari incisive asupra religiei si stiintei oficiale.

Recenziile specializate subliniaza rolul sau esential in completarea unui puzzle al originilor umane, dezvaluind perspective surprinzatoare si umpland golurile lasate de stiinta si religie. Opera lui Parks este descrisa ca fiind impresionanta si remarcabila, reflectand o cercetare lingvistica meticuloasa, documentare exhaustiva si investigatie. Aceasta carte reprezinta o piesa majora in dezvaluirea tainelor din spatele originilor noastre si reprezinta un punct de cotitura in modul in care privim trecutul nostru si evolutia umanitatii. Citeste mai mult

Victorie insangerata. Decembrie 1989. Premisele, izbucnirea si desfasurarea Revolutiei Romane din Decembrie 1989 Cu distanta celor 25 de ani de la acel decembrie, imi dau seama ca – dupa toate avatarurile de parcurs, inevitabile -, a venit timpul pentru o istorie rationala a Revolutiei Romane. Adica, una care sa priveasca Revolutia Romana in cadrul ei larg si complex, dincoace si dincolo de granitele tarii… Constantin Corneanu ne propune o astfel de perspectiva globala si extrem de completa iar cititorii sutelor de pagini ce urmeaza vor sti cu siguranta mai multe la finalul lecturii decat stiau cu cateva zile inainte. Acesta a fost, dintotdeauna, meritul cartilor bune. Aveti in maini una dintre ele! – Adrian Cioroianu Victorie insangerata. Decembrie 1989 reprezinta o radiografie a modului in care evolutia relatiilor internationale, cu precadere cele Est – Vest, a influentat evolutia economico-sociala si politica a Romaniei socialiste, a metodelor si mijloacelor prin care Nicolae Ceausescu si-a subordonat Partidul si Statul, precum si structurile de forta si de „intelligence” si, totodata, a incapacitatii unei elite politico-militare si de „intelligence” de a porni la reformarea societatii si a sistemului politic. Revolutia Romana din Decembrie 1989 a fost generata de o revolta populara nascuta ca urmare a acestor esecuri politice si economice ale elitei politice romanesti din acele timpuri istorice, s-a radicalizat pe masura ce represiunea regimului Ceausescu se dovedea tot mai dura si a atins apogeul prin respingerea totala a vechiului sistem politic. „Fara comunisti!” reprezinta nu numai o lozinca si un deziderat al multimii aflate in Piata Palatului, in seara de 22 decembrie 1989, ci si inceputul unui proces menit sa restabileasca adevarul istoric si sa ofere Romaniei si romanilor un nou drum, un nou destin istoric. Nu contest existenta unor agenti straini in Romania, precum si faptul ca aveau anumite planuri de actiune, insa a pune in seama lor izbucnirea revoltei populare de la Timisoara reprezinta o negare a unui adevar istoric: oamenii s-au revoltat la gandul ca regimul Ceausescu refuza sa se predea in fata istoriei si a adevarurilor sale. – Constantin Corneanu Cumpără de aici 112.00Lei   Sursa: libris.ro

Evgheniti, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernitati romanesti (1750-1860)
Lumea acestei carti, revelata de arhivele ecleziastice, administrative si penale, este caleidoscopica si neinchipuit de exotica. Eroii provin din toate straturile societatii: boieri mari, care alearga dupa dregatorii si decoratii; boiernasi, targoveti si negustori care, luandu-i ca model pe primii, cauta sa cumpere ranguri; boieri de tara care duc dorul vietii la oras; sateni si oraseni care traiesc dupa randuielile stravechi ale bunei vecinatati; preoti care se ingrijesc de armonia comunitatii, daca nu cumva o tulbura chiar ei; slugi de la care stapanii tot asteapta dovezi de cinste si statornicie. Aceasta lume intra in prefacerile primei modernizari, mai ales in epoca Regulamentelor Organice, dar intr-un chip care, de atunci, ne face unici. Cumpără de aici 37.60Lei   Sursa: libris.ro

Calatorule ajuns in Tara Lovistei, intrand printr-una dintre cele trei porti ale sale: defileul Boitei, al Coziei sau al Salatrucului! Vei afla, curand, ca ai patruns aici pe un taram de basm… Vei afla asta de la soaptele vantului care, profitand de deschiderea defileului Oltului la Caineni, isi inteteste vorba, devenind cantec de poveste. Vei afla asta de la susurul apelor mai lin sau mai tumultos curgatoare ce spala, de milenii, pietrele vailor aflate in calea ta la Cornet. Vei afla  asta de la fosnetul codrilor ce strajuiesc maiestos intrarea in depresiune, venind aici dinspre Salatruc. Al codrilor care le-au oferit, de mii de ani, adapost si umbra haiducilor si calatorilor straini care au poposit pe aceste meleaguri, aflandu-le povestile… Al codrilor care le-au fost frati strabunilor nostri in luptele de la Posada, intarindu-le ostile… Si vei afla ca, dupa ce te vei fi incarcat cu atat de multa liniste si bucurie interioara, este musai sa faci un scurt popas si la Titesti, pentru a-i afla povestile… – Ion Talpos   Cumpără de aici 50.00Lei   Sursa: libris.ro

Nu putem evada din istoria noastra. Nici macar dupa un secol. Pentru ca Istoria ne cuprinde si inca se scrie, atat prin marile evenimente sociale si politice care ne jaloneaza prezentul, cat si prin gesturile marunte ale fiecaruia dintre noi. Asa a fost si in urma cu o suta de ani, cand Primul Razboi Mondial si sfarsitul marilor imperii au creat contextul propice pentru infaptuirea Unirii. Insa cei de atunci nu au pus capul pe perna in Romania Mica pentru ca a doua zi sa se trezeasca in Romania Mare. Tara s-a construit prin mari eforturi politice si diplomatice, uneori abil si cu pragmatism sau profitand de auspiciile favorabile ale Istoriei, alteori cu sange. Cei care au facut-o merita sa ramana in memoria noastra mai mult decat ca niste nume de strazi, pentru ca oameni ca Ion I.C. Bratianu, Henri Mathias Berthelot sau Iuliu Maniu au fost figuri hotaratoare pentru timpul si lumea in care au trait.   Despre destinele lor fascinante, precum si despre ale altor ilustri (ne)cunoscuti carora le datoram cine suntem astazi aflati in acest al treilea volum dintr-o veritabila halima autohtona: o suta si una povesti adevarate despre devenirea noastra, prin care autorul ne convinge ca o tara, la fel ca Unirea, se construieste zi de zi. Fragment din cartea „Cea mai frumoasa poveste Vol.3. O tara se construieste zi de zi” de Adrian Cioroianu: „Dragi prieteni ai Istoriei, cum se stie, cea mai iubita regina a Romaniei, frumoasa si inteligenta Regina Maria, era pe jumatate rusoaica. Cealalta jumatate avea sange britanic. Altfel spus, Regina Maria era vara Tarului Nicolae al II-lea al Rusiei si totodata nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii. Ei bine, vom vedea in aceste pagini ce era sa pateasca din partea unor bolsevici rusi aceasta preaiubita de romani regina.  Povestea noastra se petrece in orasul Roman, Moldova romaneasca de astazi. In timpul primului razboi, vechiul targ al Romanului a avut o mare importanta – el se afla (la fel ca azi) pe drumul dintre Bucuresti, Focsani si Iasi. Germanii doreau sa ajunga mai repede la Iasi, noi doream sa-i impiedicam. Si iata ca, in februarie 1917, a izbucnit revolutia rusa.  Dupa izbucnirea revolutiei din Rusia, trupele tariste, care erau singurul nostru aliat din zona, au devenit impredictibile. Intr-o batalie rusii luptau vitejeste, drept care au avut un mare rol in victoriile noastre din vara 1917, dar imediat dupa puteau dezerta de pe front si nu-si mai ascultau ofiterii. Familia Regala a Romaniei, aflata in refugiu la Iasi, a inregistrat alarmata transformarea armatei tariste in ceea ce Regina Maria numea, cu eleganta ei caracteristica, “cete de rusi galagiosi”. Problema era ca soldatii rusi cuceriti de ideile bolsevice isi imaginau ca pot dobori inclusiv monarhia din Romania, pentru a instaura si aici puterea sovietelor — asa cum avea sa se intample in Ungaria, in anul 1919.  Adevarul este ca taranul roman ajuns soldat pe frontul Primului Razboi Mondial, oricat de modest educat ar fi fost, n-a avut incredere in agitatorii bolsevici — pentru ca erau prea galagiosi pentru gustul lui, plus ca promiteau prea mult (ceea ce chiar si un om cu sumara educatie isi putea da seama). Pe de o parte, romanii simpli isi iubeau din generatie in generatie dinastia, cu deosebire dupa anul 1877, anul independentei. Pe de alta parte, in martie 1917, Regele Ferdinand al Romaniei le-a promis soldatilor sai de pe front ca vor urma reforme agrara si electorala — de retinut ca soldatii l-au crezut pe regele lor si, din acest motiv, bolsevismul n-a avut succes printre romani.  Si astfel ajungem in nucleul povestii reale pe care mi-a reamintit-o prietenul Nicolae Pepene, directorul Muzeului de Istorie din Brasov. Spre sfarsitul lui aprilie, in anul 1917, Regina Maria facea cu trenul o deplasare la sud-vest de Iasi (unde se afla in refugiu, am vazut mai sus), pentru a vizita spitalele militare din zona Roman. Numai ca, in micul oras Roman, garnitura redusa a Reginei Romaniei a atras atentia unor soldati rusi, care parasisera frontul si umblau alandala si flamanzi (si probabil sub influenta alcoolului) in zona garii din oras. In fata unei femei imbracate in blanuri si care parea singura, rebelii rusi au prins curaj si au spus ca “ei au aflat ca in lume nu mai sunt nici regi si nici regine si ca poporul este stapan peste ce vrea el”. Dar Regina Romaniei i-a contrazis.” Cumpără de aici 33.75Lei   Sursa: libris.ro

Baronul Otto von Wächter, avocat austriac, soț, tată, înalt oficial nazist, ofițer superior în SS, fost guvernator al Galiției în timpul războiului, creator și supraveghetor al ghetoului din Cracovia, criminal de război urmărit pentru asasinarea în masă a mai mult de 100 000 de polonezi, vânat de sovietici, de americani, de britanici, de Simon Wiesenthal, fugar vreme de trei ani, din 1945 în 1948… Cumpără de aici 69.99 LEI Sursa: libhumanitas.ro

Cand „introduci” o carte, ai doua misiuni clare. Sa te referi la continut si la autor. Citadela Brasovului este mai vizibila decat Biserica Neagra si mult mai consistenta decat ruinele de pe Tampa ori turnurile stinghere care aparau urbea Brasovului din punctele mai vulnerabile. Este un produs de veacuri, un produs al brasovenilor. In acelasi timp, un simbol al capacitatii lor de a se adapta mereu la stari neprielnice. Inceputurile i se umbresc din lipsa arheologiei, iar frumusetea stelara a planului sau general nu se poate admira decat din vazduh si doar partiale vedute, recoltate doar din anumite puncte cardinale. A trait in ultimele ei etape de viata ca simbol de autoritate politica si punitati impuse din afara, peste capul celor care au construit-o, si a esuat carciumioara cu pretentii, dar fara rigori capitaliste. Este mai mult golita de scenografie adecvata, decat goala cu-adevarat. A devenit trista prin parasire, iar zidurile si-au pierdut culorile sobre, dar curate, punctate de insemne de interventii responsabile, devenite artificii estetice. Si s-a napadit de vegetatie obraznica de joasa calitate. Pata verde a dealului tinde sa o ingroape de-a dreptul ori, pentru nechibzuiti, sa-i ia chiar locul, motivandu-l pentru vreun nou „proiect” cutezator si modernist sau altele mai micute, care sa se apropie parsiv de zidurile ei. Daca tot se intervine, macar sa apara cate un nou „mot”, care sa tradeze virtutile slabe ale arhitecturii contemporane din Romania. Dar justificate/explicabile mereu din necunoasterea evolutiilor ori a substantei originale pretioase, dotate cu „spatii de protectie”, pe care acum le putem citi drept spatii de vizibilitate. Ca subiect de istorie, a fost mereu desfacuta in bucatele, timp de doua secole. Dupa cum i s-au descoperit marturiile de existenta si functionare, nu intotdeauna strans grupate. Fiind arhitectura consistenta, ii mai trebuie timp sa devina un monument istoric decent, temei castelologic si atractie turistica. maximala. Ca si alte fortificatii, si Citadela are o coaja, din care miezul parea ca s-a diluat pana la aproape nesemnificativ. Din acest punct, intervine autorul. Desi contemporaneist, a acceptat provocarea subiectului. Si a facut-o exact cum a procedat in majoritatea telurilor pe care si le-a propus in cariera. A citit cam tot ceea ce se putea aduna la subiect, retinand atat cat sa se lase montat coerent si mereu explicat. A trecut serios peste impedimentul jenant al altora de a nu citi decat ceea ce pricep din limba materna. Si a demonstrat mereu de unde si-a adunat asertiunile. Apoi a tras si generalitati care privesc analogic alte cetati comparabile din Transilvania ori din Tara Barsei. Sistematic, a impartit Citadela in trunchiuri aparte de istorii. Majoritatea militare, dar mereu colorate de suporturi de alta natura, de eroisme punctuale ori incredibile pagini gri, in care cei ce „au facut” s-au pierdut in anonimat, iar cei care „au spus” s-au retinut, pe nedrept, mai usor. Amestecul face, ca peste tot, istoria unui spectacol de timp. Scrisul este al unui istoric, nu al unui literat; adica este clar si convingator. Citadela primeste la urma o monografie de neocolit. Trebuie sa regretam ca Nicolae Pepene organizeaza mai mult decat scrie. Pentru ca organizarea trece, si raman cartile. Ocupandu-se acum de o parte a orasului de care este legat, ii aduce un pretios omagiu, lasandu-se remarcat prin el. – Adrian Andrei Rusu Cumpără de aici 63.00Lei   Sursa: libris.ro