- Ipoteza kurganelor – culturi și valuri de extindere – a doua parte – redacția
Cultura kurganelor este un termen folosit pentru prima dată de Marija Gimbutas în 1956. Migrația populației din zona stepei Ponto-Caspiene începută în urmă cu aproximativ 6000 de ani, a dus la un proces de „kurganizare” ce a transformat nu doar obiceiurile popoarelor dar și limbile vorbite.După cum e de așteptat, un astfel de proces nu a avut loc repede, dimpotrivă, s-a extins pe parcursul câtorva mii de ani iar cultura kurgană în sine poate fi împărțită în 3 valuri diferite. - Cum au fost decriptate hieroglifele egiptene? – autor: Marian Neguțu
Deși se consideră că egiptologia începe odată cu invazia lui Napoleon (1798-1801), interesul față de civilizația apărută pe malurile Nilului a existat și înainte. În Evul Mediu, pelerinii care se duceau în Țara Sfântă se abăteau deseori de la itinerariu pentru a vizita Cairo și piramidele, despre care se credea că au fost grânarele lui Iosif, un personaj din Vechiul Testament. Învățații arabi descriu detaliat piramidele și le identifică funcția corectă: cea de mormânt regal. În secolele următoare, exploratorii europeni devin tot mai interesați de monumentele, cultura și hieroglifele egiptene. - Recuperarea tezaurelor istorice de către autoritățile române – autor: Emilia Nicolaescu
Această poveste, cu personajele sale, a fost posibilă din cauza situației în care se găsesc siturile arheologice din România: adica la cheremul hoților și a intemperiilor. Fără pază, fără atenția care li se cuvine, siturile arheologice au devenit paradisul hoților. Indiferența autorităților, golul legislativ, indulgența justiției, într-o complicitate benefică pentru infractori, i-au ajutat pe cei care au jefuit, care au traficat comori inestimabile să le ducă în toată lumea, să se îmbogățească și să nu răspundă în fața legii și așa destul de permisivă. O parte semnificativă din patrimoniul cultural și istoric al poporului român a fost jefuită iremediabil. Dar sunt și excepții. Cele care urmează sunt câteva cazuri în care obiectele furate care nu au reușit să iasă din țară, sau care au ajuns înapoi în țară și au fost recuperate sau răscumpărate de către statul român. - Războinicii avari din Transilvania – autor: Cristian Roșu
În ediția din luna iunie am discutat despre slavii din Rusia Kieveană și dorința perpetuă a conducătorilor acelui stat de a pune mâna pe bogățiile Constantinopolului, prin numeroase atacuri asupra Imperiului Bizantin. Ei bine, nu doar triburile slavice și finice aveau aceste idealuri. Majoritatea popoarelor care, din diferite motive, au ajuns la granițele imperiului, au râvnit la cucerirea Constantinopolului. Printre aceste popoare se regăsește și neamul avarilor, un neam de războinici care au avut curajul de a asedia, împreună cu slavii și perșii, însăși capitala Imperiului Bizantin, în 626 d.Hr.
Notă!
Verifică dacă primești emailurile de comunicare de pe adresa contact@istorieveche.ro chiar și în spam. Este cunoscut faptul că atât Yahoo cât și Gmail au filtre adiționale pentru emailuri. Dacă găsești emailul de la noi în spam, mută-l manual în Inbox și marchează-l cu faptul că nu este spam.
Dacă aveți un card înrolat 3DS și plata nu este confirmată de către dvs. (fie prin cod SMS sau autorizare din aplicația de mobile banking), comanda NU este finalizată.
Recenzii
Nu există recenzii până acum.