Templul a fost amplasat extra muros, la vest de incinta fortificată a orașului, pe coama Dealului Delineştilor, situat la confluența văilor Draşcovului și Bocului. Clădirea, orientată Est-Vest, pare să fi fost singura construcție care a existat în perioada respectivă pe acel deal, ruinele sale nemaiputând fin distinse la suprafață în ultimele decenii.
Templul a fost cercetat arheologic în anul 1881 de către arheologii Téglás Gábor și Király Pál. Tehnica de cercetare arheologică adoptată la acea dată de către Kiraly Pál, poate fi explicația unor omisiuni pe care mai mulți cercetători au încercat să le corecteze de-a lungul timpului (Dorin Alicu, Alfred Schäfer, Alexandru Diaconescu). Datele provin dintr-un raport redactat de către Téglás Gábor la 25 de ani după efectuarea săpăturilor.
Inscripția templului comunității palmirene
Dis Patriis Malagbel et Bebellaha mon et Benefal et Mana vat P(ublius) Ael(ius) Theimes II viral(is) col(oniae) templum fecit solo et impendio suo pro se suisq(ue) omnibus, ob pietate(m) ipsorum circa se, iussus ab ipsis, fecit et culinam subiunxit
Traducere: Zeilor Părintești Malagbel și Bel Bel Ha mon și Benefal și Mana vat Publius Aelius Theimes duumviralis al colonia (Ulpia Traiana Sarmizegetusa) a făcut templul pentru sine și toți ai săi prin bunăvoința zeilor părintești față de sine, din porunca lor l-a făcut i-a adăugat și o culina.
După opinia lui Téglás Gábor un altar fragmentar a fost descoperit în același loc în anul 1873, fiind foarte probabil inscripția să fie identică cu cea publicată în corpora – IDR III/2, 345 = CIL IIII 7963, indicată a fi fost descoperită în anul 1878 în punctul „Draşcovu”.
Manifestările religioase ale soldaților palmireni și în general a diasporei de la Palmyra îndreptate spre zeii “naționali”, comuni palmirenilor, așa-numiți dis patriis, renunțându-se la aspectele tribale sau familiale. Zeii adorați cu preponderență de aceștia pe teritoriul Imperiului Roman erau Bêl (divinitatea supremă), Iarhibôl, Aglibôl sau Malakbel. Situația este diferită în cazul inscripției de fondare a primul templu al zeilor palmireni descoperit în partea de vest a Sarmizegetusa la finele secolului al XIX-lea. Și alte inscripții dedicate zeilor palmireni au fost descoperite la Ulpia Traiana Sarmizegetusa în afara zidurilor de incintă, dar nu au putut fi puse în legătură cu construcțiile în care acestea au fost amplasate.
Templul a fost dedicat zeilor părinteşti (Diis patriis), dar panteonul divinităților zeilor palmireni este unul surprinzător, fiind menționați: Malagbel, Bêl Bêl Hamon, Benefal (Fenebal) și Manavat.
Un alt aspect frapant este faptul că Malagbel ( mesagerul de Bel – zeul suprem) a fost plasat în fruntea listei zeilor adorați, fapt care trebuie pus pe influența soldaților care îl venerau ca zeu Soare peste tot Imperiu.
Unii autori au fost de părere că Malagbel era mențional în fața a două cupluri divine: unul fenician Baal – Hamon – Benefal (Tanit), iar celalalt Bel Belhamon – Manawat . Ultima cuplul a fost identificat cu perechea divină adorați într-un templu de pe dealul Jebel Muntar, care domina zona de vest de la Palmyra.
Originea nativă pentru Bel – Hamon a fost văzută ca o combinație locală a unuia dintre triburile civice de la Palmyra, anume Bene Agrud, căruia trebuie să-i fi aparținut Publius Aelius Theimes. Acesta a construit templul ca loc de întâlnire al micii comunității palmirene Bene Agrud din Sarmizegetusa.
Inscripția de fondare a templului, păstrată în colecțiile MNIR, (inv. 38939) a fost realizată în marmură extrasă din cariera de la Bucova (aprox. 11 km vest de Sarmizegetusa). Dimensiuni: 131 x 88 x 18 cm. (IDR III/2, 18 = CIL III 7954)
Câmpul epigrafic este delimitat de un cadru simplu. Pe ambele părți există un fronton triunghiular cu două acroteria. Decorația este realizată din frunze și motiv vegetale sub formă de strygilles succesive.
Sursa: capodopere2019.ro
Poți să ne susții cumpărând cărți de la Carturesti, Litera, Librex, Libris, Cartepedia, Librarie.net, Okian.ro, Compania de Librării București, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:
