Toți am aflat în decembrie 2019 despre statueta descoperită la Piatra Neamț de către echipa profesorului Marin Cârciumaru și a Elenei Nițu. Cu toate că la momentul respectiv știrea a surescitat foarte mare interes, ulterior a fost descoperit faptul că statueta a fost scoasă din sit și a fost repusă înapoi în locul descoperirii a doua zi pentru ca arheologii să fie de față, conform regulamentului.
Toate fotografiile sunt capturi de pe Youtube – Roman TV
Problema cu această abordare este că a fost afectat contextul descoperirii, conform arheologilor, ceea ce în opinia lor, pune la îndoială toată descoperirea. Echipa de arheologi care a coordonat săpăturile au recunoscut într-un drept la replică faptul că statueta a fost repusă în poziția inițială:
Pentru a clarifica situația, facem cunoscut opiniei publice că nu au existat interferențe de natură profesională a celor doi colaboratori, iar echipa de arheologi este singura care a gestionat situația. Mai exact, pe 22 iunie, statueta a fost repusă în poziția inițială, luându-se măsurile de protecție și conservare pentru a se evita o deshidratare bruscă a obiectului, prin acoperirea ei cu o folie de staniol, și nu îngropată, așa cum s-a afirmat. În acest context, au fost efectuate săpături, cu ocazia cărora s-a constat existența, la nivelul statuetei, a unei vetre, dar și cărbuni, material osteologic și litic. Cercetarea s-a realizat conform standardelor și procedurilor în arheologie, rezultând o documentație tipică oricărei cercetări arheologice, inclusiv filme pentru consemnarea contextului arheologic. Prin urmare, statueta are un context arheologic clar. De asemenea, au fost prelevate probe pentru datări (cărbune și material osteologic).
În ceea ce privește autenticitatea statuetei, asupra ei s-au făcut analize de microscopie pentru identificarea tuturor stigmatelor, utilizându-se inclusiv un microscop digital cu fibră optică Keyence VHX-600, care are putere de mărire între 20 și 200X (mărește de 200 de ori). Microscopul se află în dotarea Departamentului de Istorie al Facultății de Științe Umaniste din Târgoviște, și a fost utilizat cu aprobarea decanului, prof. univ. dr. Mircea Anghelinu. Expertiza respectivă a fost realizată la acest microscop și de unul dintre cei mai importanți specialiști în identificarea urmelor de prelucrare și utilizare pe diverse materiale paleolitice, dr. Nejma Goutas (CNRS, ArScan, UMR-7041, Ethnologie Prehistorique, Franța). Analiza suprafeței și a stigmatelor de prelucrare dovedește autenticitatea statuetei.
Nedumerirea colectivului este cu atât mai mare cu cât autenticitatea statuetei este contestată de persoane care nu au văzut piesa. În final, considerăm că informațiile lansate în spațiul public nu au suport științific, fiind simple speculații și un atac nedemn la adresa Domnului prof. univ. dr. Marin Cârciumaru (https://www.researchgate.net/profile/Carciumaru_Marin).
Rezultatele tuturor analizelor vor fi publicate în studii științifice.
Cu toate acestea, ieri (17 ianuarie 2020), arheologul Elena Nițu, coordonatoarea săpăturilor, a fost suspendată un an din Registrul Arheologilor, de Comisia Națională de Arheologie.
CNA decide suspendarea doamnei arheolog expert Elena Cristina Nitu din Registrul Arheologilor pentru o perioada de un an, ca urmare a încălcării prevederilor Codului deontologic
Practic, problema cu această descoperire este că statueta nu a fost descoperită de arheologi, ci de voluntari, care inițial au fost acuzați de falsificare chiar de către profesorul Marin Cârciumaru, așa cum Daniel Popa, unul dintre descoperitori, recunoaște în emisiunea Radar TV, de la Roman TV. Acesta povestește întregul istoric al interacțiunii cu arheologii, precum și activitățile pe care le-au făcut în timpul și după descoperirea statuetei.
Un lucru pe care aș vrea să îl amintesc și este cel puțin la fel de interesant legat de o altă descoperire foarte cunoscută în România: tăblițele de la Tartăria. Așa cum descrie descoperirea Marco Merlini, nici profesorul Nicolae Vlassa nu a fost prezent în situl arheologic atunci când tăblițele au fost scoase la lumină de către lucrătorul prezent pe șantier:
Nicolae Vlassa in Milady of Tărtăria, de Marco Merlini
“În realitate tăbliţele nu au fost niciodată analizate prin datarea cu radiocarbon, iar legendele abundă. De exemplu, trebuie să se ia în considerare faptul că şi în prezent mai circulă încă mitul unei analize ruseşti realizată la începutul anilor ’60. În plus, potrivit mai multor arheologi români, tăbliţele nu mai pot fi supuse analizei cu C14, deoarece Vlassa nu a fost prezent la descoperirea lor, descoperire ce a avut loc înainte cu câteva ore de finalizarea săpăturii. Tăbliţele erau moi, acoperite cu calcar datorită umidităţii din interiorul gropii. Pentru a le întări, un restaurator bine-intenţionat, dar pripit, a decis să le ardă în cuptorul electric al laboratorului muzeului.”
Vezi mai multe detalii aici: https://istorieveche.ro/2014/03/24/marco-merlini-despre-tartaria/
Cu toate astea, tăblițele au rămas în circuitul științific și s-au făcut articole pe seama lor.
Mai jos este întreaga emisiune de la Roman TV unde Daniel Popa oferă detalii despre descoperirea statuetei:
Poți să ne susții cumpărând cărți de la Carturesti, Litera, Librex, Libris, Cartepedia, Librarie.net, Okian.ro, Compania de Librării București, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:
- Carturesti
- Litera
- Librex
- Libris
- Cartepedia
- Okian.ro
- Librarie.net
- Compania de Librarii Bucuresti
- Anticexlibris
Pingback: Templele megalitice Ħaġar Qim și Mnajdra din Malta de acum 5000 de ani - Istorie Veche