Prima menţionare a Târgşorului ca localitate este într-un hrisov din data de 6 august 1413 dat de către Mircea cel Batrân, ce consta în acordarea unor privilegii domneşti negustorilor. Cu această ocazie începe perioada de înflorire a Cetăţii Târgşor. Târgşoru Vechi s-a impus atenţiei istoricilor şi arhitecţilor încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, datorită monumentelor sale extrem de valoroase.
Cercetările arheologice au debutat în anul 1956, echipa de cercetători de atunci compusă din Dorin Popescu, Gheorghe Diaconu, Gheorghe Cantacuzino, Sebastian Morintz, Nicolae Simache, Dinu Rosetti, profesorul Ion Ionaşcu şi studenţii M. Sânpetru, Al. Popeia şi M. Zgabea, a trasat primele secţiuni în perimetrul curţii voievodale. Perimetrul cercetat are peste 17 ha, vestigiile identificate aici având o valoare imensă pentru poporul român, primele urme de locuire de aici aparţinând paleoliticului superior. În anul 1991, perimetrul a fost declarat de către Comisia Naţională a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice drept „Rezervaţie de interes public naţional”.
Rezervaţia de la Târgşoru Vechi prezintă un interes major pentru cercetători, fiind locul ideal de studiu al interacţiunilor dintre epoci, populaţii şi mode. Cel mai interesant, la acest sit, este faptul că, datorită descoperirilor, se oferă posibilitatea studierii lor, oferind în paralel cercetătorilor ocazia de a realiza importante comparaţii ale datelor arheologice.
Această rezervaţie se remarcă prin potenţialul arheologic unic în ţară. Simpla enumerare a monumentelor ce se află în această rezervaţie scoate în evidenţă cât de importantă şi de complexă este această zonă. Printre urmele cele mai vechi de locuire descoperite aici se numără uneltele de silex ce au fost identificate ca aparţinând paleoliticului dezvoltat; este prezentă şi epoca neoliticului (pietrei şlefuite), reprezentată de suprapunerea siturilor ce aparţin culturilor Criş, Boian şi Gumelniţa; epoca bronzului este acoperită de manifestările culturale de tip Monteoru, Glina şi Tei iar epoca fierului traco-geto-dacic este prezentă prin vestigiile ce aparţin ambelor sale părţi (Hallastatt şi La Tene).
Marea necropolă birituală este datată în secolele III-IV şi se află într-o stare de conservare foarte bună oferind posibilitatea determinării cronologiei culturii Sântana de Mureş – Cerneahov, stabilirea componentei etnice, precum şi a componentelor specifice ritului şi ritualului funerar al acestei culturi.
Termele şi castrul ce s-au conservat într-o formă nemaipomenită fac parte din monumentele romane ce aparţin secolului al II-lea. Acestea au fost construite cu scopul de a ţine sub control zona subcarpatică precum şi trecătorile aferente arcului carpatic.
Aşezările pre-istorice şi proto-istorice, descoperite în perimetrul sitului reprezintă cele mai reprezentative descoperiri pentru această zonă a Munteniei.
Curtea domnească reprezintă singurul edificiu ce se află într-un loc ce permite cercetările aprofundate, nefiind înconjurată sau acoperită de vreo construcţie modernă.
Urmele de locuire descoperite aici încep cu cele prezentate mai sus şi se continuă cu cele daco-romane ce aparţin secolelor V-VII, cele vechi româneşti ale secolelor VIII-X şi XII-XIII, completând cu succes cunoştinţele în ceea ce priveşte perioada structurării definitive a poporului român.
Târgşoru Vechi a fost locuit încă din neolitic până în evul mediu clasic, nefiind vorba de o continuitate de locuire a unei singure comunităţi aşa cum încerca să se demonstreze înainte de anul 1989, ci despre diverse comunităţi ce au profitat de-a lungul timpului de bogăţia acestor locuri.
Sursa: http://www.situltargsoruvechi.ro/rezervatia-arheologica/
Alte obiective turistice:
- Marea necropolă birituală
- Mănăstirea Turnu şi Biserica de pe incinta domnească
- Biserica atribuită lui Vladislav al II-lea
- Biserica Albă
- Biserica Roşie
- Conacul familiei Moruzi
Poți să ne susții cumpărând cărți de la Carturesti, Litera, Librex, Libris, Cartepedia, Librarie.net, Okian.ro, Compania de Librării București, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:
- Carturesti
- Litera
- Librex
- Libris
- Cartepedia
- Okian.ro
- Librarie.net
- Compania de Librarii Bucuresti
- Anticexlibris