În acest articol vom sintetiza informațiile din cercetările arheologice efectuate în locația Tipia Ormenișului din județul Brașov. Coordonatorul acestora a fost domnul arheolog Florea Costea, care s-a ocupat de acest sit încă din anul 1989.
Un lucru foarte important de reținut despre acest sit este locuirea în diferite epoci, locuire argumentată cu descoperirile de ceramică încadrate în diferite perioade de timp.
Epoca bronzului – este reprezentată de cești sau străchini polilobate, la care se adaugă alte artefacte importante precum carele miniaturale:
Numeroase sunt capetele de baston (Stockknäufe) negre, cenuşii sau roşii, dintre care, numai unul decorat. S-au descoperit şi două vase-cuptor, dintre care, unul miniatural, celălalt de dimensiuni mai mari, din pasta grosieră şi cu pereţii groşi de 4 – 6 cm, primul cenuşiu, celălalt roşu. De la carele miniaturale s-au descoperit doar bucşa şi o roată. Este sigur că majoritatea uneltelor din piatră se confecţionau pe loc, aşa cum demonstrează miezurile sau aşchiile de silex sau cremene, ca şi pietrele pentru lovit descoperite.
Sursa: Raport de cercetare arheologică Tipia Ormenişului/ Piatra Detunată – anul 1995
Epoca fierului – aflăm din același raport că este reprezentată în special de vase mari:
De subliniat, că s-au descoperit şi fragmente de vase (în special de la exemplare de dimensiuni mari) care se datează sigur în sec. V – III a.Chr. ca şi fragmente din partea superioară a unor vase-borcan (oale) decorate cu brâuri duble sub buză, care indică prezenţa aici a unei comunităţi Basarabi.
Sursa: Raport de cercetare arheologică Tipia Ormenişului/ Piatra Detunată – anul 1995
Epoca dacică pe de altă parte este cel mai bogat reprezentată, descoperindu-se aici atât ceramică, arme și unelte de fier, precum și accesorii de îmbrăcăminte sau potcoave.
Lângă zidul fortificaţiei s-a descoperit şi o monedă romană din bronz (un sestert sau un dupondus din vremea lui Nerva Traian). De subliniat că majoritatea acestora s-a aflat în locuinţele din „spatele” zidului, locuinţe care-şi încetează existenţa cu certitudine, în perioada războaielor daco-romane. Moneda amintită şi una dintre fibulele de fier au fost descoperite în locuinţele, incendiate. Construcţiile sunt reprezentate de 3 terase interioare, toate în arc de cerc (adaptate terenului), fiecare cu intrânduri sau adăugiri ce pot să reprezinte construcţii diverse. Cea mai importantă construcţie, este sistemul de apărare compus dintr-un: şanţ (larg de 4 – 7 m, în funcţie de zonă), un val (lat de 8 – 11 m), un zid din piatră de carieră şi de râu (printre care şi râşniţe din tuf sau din piatră, dacice sau anterioare, lat de aproape 4 m şi înalt acum de 1,20 – 1,50 m faţă de nivelul de călcare al locuinţelor alăturate); la toate acestea se adaugă o palisadă.
Sursa: Raport de cercetare arheologică Tipia Ormenişului/ Piatra Detunată – anul 1995
Mai jos vedem o reconstituire a cetății de pe Tipia Ormenișului.
O concluzie preliminară a acestui raport a caracterizat această cetate dacică drept o fortificație importantă din sud-estul Transilvaniei, aparținând unui „sistem defensiv judicios şi eficient al regalităţii dacice”. Despre regalitatea dacică se vorbește într-un alt raport de cercetare a Tipiei Ormenişului din anul 2006. În acest raport sunt descrise acțiunile care au avut loc înainte, în timpul și după domnia lui Burebista.
În prima etapă, anterioară domniei lui Burebista, au fost amenajate parţial terasele, iar în cea de a doua acestea au fost lărgite şi consolidate. Tot acum s-a realizat platoul, în timpul domniei lui Burebista, dar şi cu intervenţii ulterioare, cele mai însemnate în vremea lui Decebal. […]
Domnia lui Burebista coincide cu modificări de esenţă: vechiul nivel de locuire este în întregime incendiat, locuitorii sunt strămutaţi pe terase sau în locuri relativ apropiate, cei mai mulţi tot în defileu; fostele locuinţe sunt complet acoperite cu un pavaj continuu, pe care se vor ridica edificii noi, sau va fi lăsat liber de construcţii, cu excepţia unui segment din Terasa I.[…]
Principalele lucrări edilitare începute în vremea lui Burebista şi încheiate sub domnia lui Decebal, clar observabile în suprafeţele de teren pe care s-au putut face săpături.[…]
Sursa: Raport de cercetare arheologică Tipia Ormenişului – anul 2006
Practic, lucrările au constat în amenajarea platoului și a teraselor, la care au fost adăugate „edificii impozante, cu destinație precisă”, comparabile cu cele de la Grădiştea Muncelului. Astfel, aici au fost construite un sanctuar circular complex, comparabil cu cel de la Sarmizegetusa Regia, precum și 2 construcții de dimensiuni apreciabile, posibil reședințe ale unor militari.
Despre această comparație dintre situl de la Tipia Ormenişului și cel de la Grădiştea Muncelului aflăm detalii în articolul publicat de Florea Costea în Anuarul Sargeția – (XXXVII). În acest articol este citat academicianul Alexandru Vulpe, care la rândul sau a făcut cercetări în acest sit arheologic:
Multă vreme s-a crezut în unicitatea descoperirilor din munții de la sud de Orăștie. Cercetările recente, încă puțin cunoscute (în 1998, n.n.), din Defileul Oltului, la Racoş, au oferit o situatie surprinzător de asemănătoare celei de la Sarmizegetusa Regia (…)
Oricum, există în momentul de față două centre religioase, cvasiegale ca amploare, în Dacia. Este firesc să le atribuim unor formațiuni politice cvasiegale ca prestigiu si putere. Până la lămurirea raportului cronologic între cele două complexe –
Sarmizegetusa si Racos – orice interpretare istorică poate fi pură speculație. Dar descoperirile de la Racoş confirmă cele scrise de Strabo referitor la împărțirile între grupările politice din Dacia. Este de asteptat să mai apară în viitor si alte asemenea centre religios-politice. Evident, în Dacia vor fi existat mai multe Kogaiona, Dealul Grădiştii si Tipia Ormenişului sunt doar două exemple.
Sursa – Florea Costea – Din nou despre centrul de putere al dacilor din Defileul Oltului din Munţii Perşani, judeţul Braşov
În continuare este descris centrul de putere a unei șeferii (chiefdom) dacice, deoarece este nevoie de o astfel de definiție. Practic, o astfel de structură trebuia să aibe autoritate politică și religioasă și trebuia să asigure depozitarea și păstrarea resurselor de subzistență a comunității. Bineînțeles, toate aceste aspecte au fost reflectate în vestigiile arheologice și documentate succint în articolul citat mai sus, și detaliate în lucrările din bibliografia aceluiași articol. De asemenea, centrul de putere trebuia să fie apărat atât artificial cât și natural, trebuia să aibe sanctuare și o construcție rezidențială și alte construcții cu caracter economic (ateliere sau depozite). Cuprindea de asemenea și micile așezări în care comunitatea își desfășura activitățile zilnice. Toate aceste lucruri sunt detaliate și argumentate arheologic aici.
În imaginea de mai jos putem observa modul în care era structurat acest centru de putere al dacilor:
Surse:
- Raport de cercetare arheologică Tipia Ormenişului/ Piatra Detunată – anul 1995
- Raport de cercetare arheologică Tipia Ormenişului – anul 2006
- Florea Costea – Din nou despre centrul de putere al dacilor din Defileul Oltului din Munţii Perşani, judeţul Braşov
Poți să ne susții cumpărând cărți de la Carturesti, Litera, Librex, Libris, Cartepedia, Librarie.net, Okian.ro, Compania de Librării București, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:
- Carturesti
- Litera
- Librex
- Libris
- Cartepedia
- Okian.ro
- Librarie.net
- Compania de Librarii Bucuresti
- Anticexlibris