Maria Asanina Paleologhina. O prințesă bizantină pe tronul Moldovei
În istoriografia noastră, monografiile dedicate domnilor care au condus destinele românești în Evul Mediu nu lipsesc, fără a fi, totuși, foarte numeroase. Doamnele, în schimb, nu par să fi preocupat în mod deosebit pe istoricii români, deși, în lungul lor șir, sunt destule figuri remarcabile, care ar merita să li se consacre cercetări de o mai mare cuprindere. Înfățișăm astăzi un asemenea exemplu, cu un subiect dintre cele mai dificile.
După ce am străbătut, cu toată atenția, cei 47 de ani ai domniei lui Ștefan cel Mare, am ajuns la concluzia că personajul-cheie din viața și istoria acestui principe a fost cea de-a doua sa soție, Maria Asanina Paleologhina, cunoscută în general ca Maria de Mangop. Privită doar în lumina surselor directe, ea pare a fi o prezență foarte discretă în Moldova: numele ei nu apare în niciun document și nicio însemnare dedicatorie a vreunui obiect (carte, argintărie ori broderie) destinat unei biserici sau mănăstiri. Cu toate acestea, această „discreție” ar putea avea o explicație. Maria Asanina Paleologhina a fost soția lui Ștefan în anii cei mai grei ai domniei acestuia, anii de început ai perioadei 1473–1486, pe care am definit-o prin sintagma „Marea politică”.