Nu ar fi existat o sărbătoare a zilei de 1 decembrie 1918 fără evenimentele din 1919

Tratatul de la Trianon din 1920 a consemnat o realitate ce a fost schimbată în teren de către armata română ce a culminat cu intrarea în Budapesta și eliberarea Ungariei de bolșevici. Aceste evenimente au arătat îndrăzneala împotriva aliaților ce au trasat o linie de demarcație de care armata română nu trebuia să treacă. Decizia militarilor și a guvernului român de a forța mâna aliaților și de a ocupa estul Ungariei și Budapesta au arătat cine erau de fapt bolșevicii și pericolul pe care aceștia îl reprezentau de fapt.


4 august 1919 are o importanță aparte pentru pașii formării statului român de azi, la fel cum are și încoronarea reginei Maria și a regelui Ferdinand ca suverani ai tuturor românilor la 15/28 octombrie 1922.

Sărbătorim un act politic important la 1 decembrie însă trebuie să ne amintim și de celelalte evenimente militare și diplomatice care au contribuit la temelia statului românesc pe care îl avem astăzi.

Din perspectiva României, Transilvania se întorcea la patria mamă, dar din perspectiva internațională, România reușea să obțină aproape jumătate din Austro-Ungaria, deși nu a avut neapărat o activitate strălucită în decursul Primului Război Mondial.

 

Războiul de după Primul Război Mondial – campania din Ungaria din 1919

 

Este evident în acest moment că discuțiile de la conferință de pace de la Paris nu a avut nici un rezultat pentru România. Tratatul de pace cu Ungaria nu a ajuns la nici un rezultat.

Între ianuarie și iulie 1919, delegația României de la Paris a primit multe notificări despre atrocitățile comise de trupele maghiare din Transilvania, culminate cu bolșevizarea Ungariei, proces început în 21 martie 1919, o dată cu preluarea puterii de către Bela Kun.

Prima luptă semnificativă între armata română și armata bolșevică maghiară a avut loc între 15-16 aprilie 1919, după ce armata lui Bela Kun a atacat pozițiile armatei române.

La 1 mai 1919 armata română a ajuns la Tisa, dar aliații nu voiau că românii să traverseze. La 2 mai 1919, Bela Kun a cerut armistițiu cu România, Cehoslovacia și Iugoslavia, însă guvernul român nu a vrut să negocieze cu acesta fiindcă nu îl consideră reprezentativ pentru maghiari.

Textul complet in editia din decembrie 2022.



Poți să ne susții cumpărând cărți de la Carturesti, Litera, Librex, Libris, Cartepedia, Librarie.net, Okian.ro, Compania de Librării București, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:

  1. Carturesti
  2. Litera
  3. Librex
  4. Libris
  5. Cartepedia
  6. Okian.ro
  7. Librarie.net
  8. Compania de Librarii Bucuresti
  9. Anticexlibris

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

error: Continutul este protejat!