În ceea ce îi privește pe dacii liberi din Muntenia, istoricii români spun că zona muntenească a avut un statut aparte față de alte teritorii romane din afara provinciei Dacia, deoarece a fost temporar stăpânită de romani și continuu supravegheată, astfel că nu a putut să ofere locuitorilor ei aceleași condiții de dezvoltarer pe care le aveau dacii liberi din Moldova. Dacă își puteau permite carpii să facă incursiuni în imperiu și să reclame subsidii de la romani, nu același lucru îl puteau face frații lor din Muntenia. Dacii liberi de aici se identifică prin cultura Militari-Chilia dezvoltată în Latene-ul geto-dacic, reprezentând cultura materială a geto-dacilor din Muntenia și Câmpia Română, fiind o cultură unitară atât sub aspect material cât și cultural. Astfel, purtătorii acestei culturi aveau așezări precum cele amintite mai sus în cazul carpilor și costobocilor, compuse din locuințe de suprafață și bordeie, practicau același ritual funerar – incinerația, având ca ocupație principală metalurgia fierului. Ceramica geto-dacilor din Muntenia indică pe de o parte tradiția Latene-ului geto-dacic, iar pe de altă parte, o puternică influență romană. Soldații care păzeau castrele și capetele de pod de pe linia transalutană, stabiliți mulți dintre ei ca veterani în zonă, au contribuit, alături de alte influențe, la propagarea în teritoriu a culturii romane și la acomodarea dacilor liberi munteni cu limba latină, unii dintre daci chiar învățând scrierea și vorbirea latină. Istoricul Adrian Bejan chiar afirmă faptul că în Muntenia procesul de romanizare s-a desfășurat paralel cu cel din Dacia romană. Populația de aici era familiarizată cu civilizația romană încă înainte de ocuparea Daciei, iar sudul Munteniei a rămas în stăpânirea romană până în secolul VI d.Hr.. Aici produsele romane sunt mai numeroase și mai variate decât în Moldova: importuri ceramice, fibule, monede izolate dar și tezaure, statuete de bronz, influența romană apărând și în tehnica locală a ceramicii.
Cât despre dacii vestici, împlinind toate condițiile de trai despre care am discutat anterior, aceștia ne sunt cunoscuți din izvoarele literare și inscripții, ca fiind participanți activi la luptele date de imperiu în vestul Daciei. Situați între romani și iazigi și strâmtorați în acțiunile lor și de unii și de alții, dacii liberi din vest au trebuit să recunoască fie hegemonia romanilor fie pe cea a sarmaților iazigi [12]. Pentru prezența și rolul dacilor în zona de vest se detașează așezarea și centrul de olărit de la Medieșul Aurit, unde se poate constata puternica influență romană provincială asupra comunității de daci liberi.
Textul complet in editia Istorie Veche premium din aprilie 2022.
Poți să ne susții cumpărând cărți de la Carturesti, Litera, Librex, Libris, Cartepedia, Librarie.net, Okian.ro, Compania de Librării București, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:
- Carturesti
- Litera
- Librex
- Libris
- Cartepedia
- Okian.ro
- Librarie.net
- Compania de Librarii Bucuresti
- Anticexlibris