In situl Tărtăria au fost descoperite trei tăbliţe cu pictograme considerate a fi din anul 5.000 î.Hr.. Tăblițele de la Tărtăria au fost descoperite în anul 1961 de către arheologul Nicolae Vlassa. Două sunt acoperite cu reprezentări stilizate de animale, copaci și diferite obiecte. Cea de-a treia cuprinde patru grupuri de semne, despărțite prin linii. Tăblițele de la Tărtăria ar putea reprezenta cea mai veche scriere din lume, fiind cu o mie de ani mai veche decât scrierile sumeriene de la Uruk și Djemdet Nasr. Datarea lor reprezintă însă motivul pentru care sunt atât de controversate. Tăblițele au fost confecționate din lut nears, iar, pentru conservarea lor, au fost arse în cuptor. După stilul pictogramelor, acestea au similitudini cu cele de la Uruk și Djemdet Nasr.
Cercetările arheologice în această zonă au fost reluate ulterior, pe teritoriul comunei Săliştea, în satul Tărtăria, punct Gura Luncii şi are o suprafaţă de peste 2,5 hectare, care a fost cumpărată de către Consiliul Judeţean Alba de la foştii proprietari, pentru a conserva situl.
„De fapt, ţinta şantierului e să demonstrăm locul şi apartenenţa culturală a acestei descoperiri fenomenale anterioare (tăbliţele de la Tărtăria – n.r.)”, a explicat atunci arheologul Sabin Luca. Săpăturile au fost reluate în 2010, cu un colectiv condus de Sabin Luca, şi continuate, cu o pauză din cauza lipsei resurselor financiare, până în 2015.
Situl de la Tărtăria a fost descoperit de către Endre Orosz în anul 1906 şi cercetat de-a lungul timpului de Kurt Horedt (1942-1943), Nicolae Vlassa (1961) şi Iuliu Paul (1989). Planul şi profilul aşezării au fost stabilite de către Gheorghe Lazarovici şi Marco Merlini în perioada 2005-2006.
Așezarea de la Tărtăria-Gura Luncii este cunoscută în literatura de specialitate din anul 1906. După săpături în timpul celui de al doilea război mondial realizate și publicate de K. Horedt, urmează altele duse la bun sfârșit de N. Vlassa. Încă din acest moment apar unele probleme, legate de istoria romanțată a arheologiei, între doi dintre cei mai importanți cercetători ai neoliticului și eneoliticului transilvănean: N. Vlassa și I. Paul (legate, în special, de schema cronologică internă a sitului și de relațiile cu lumea culturală din jurul sitului și orizonturilor culturale cuprinse de acesta). Acestea apar – este drept, firav și în treacăt – și în prezentarea lui I. Paul la decernarea titlului de Doctor Honoris Causa a Universității din Timișoara.
Eu am încercat să-mi lămuresc poziția și atitudinea atunci când am aderat la un grup de lucru care se ocupă cu cercetarea semnelor, simbolurilor și la cunoașterea unei „scrieri dunărene” – cum spun unii cercetători. Grupul de lucru este condus de J. Marler, care a editat mai multe volume. Ultimul dintre acestea – cel din anul 2014 – a fost dedicat total cercetărilor de la Tărtăria și a readus în discuție multe dintre problemele sensibile ale descoperirilor din sit.
Sabin Adrian Luca – Tărtăria Rediviva
Unul dintre cei mai expresivi cercetători români ai cercetării sitului de la Tărtăria-Gura Luncii, Gh. Lazarovici, a căutat să explice cât mai în amănunt care au fost condițiile descoperirii artefactelor neolitice (și a celor, unice în Europa, Tăblițele de la Tărtăria) modul de manufacturare a acestora, implicațiile semnelor și simbolurilor de aici asupra dezvoltării generale a civilizației dunărene și multe alte aspecte. M. Merlini, și-a făcut o profesiune de credință în a promova ideea de „scriere dunăreană” printr-undoctorat scris și publicat la Școala doctorală din Sibiu. Acesta a continuat, cu un ritm asiduu, și recercetarea tuturor aspectelor practice și filozofice legate de Tăblițele de la Tărtăria.
Și alți cercetători și-au spus opiniile asupra acestei (-or) probleme: A. László, C.-M. Lazarovici și G.D. Zanotti. Cartea de față observă și propuneri de discuții antagonice chiar dacă, în acest moment, pot remarca doar faptul că perioada îndelungată și întunecată a comunismului nu este bine înțeleasă de cei care o
memorează și o cunosc din cărți sau din povești spuse de alții.
Eu și echipa mea am repornit cercetările sistematice la Tărtăria-Gura Luncii în anul 2010. Datele preliminare au fost comunicate în anii 2011, 2012, 2014 și 2015.
Unul dintre cei mai expresivi cercetători români ai cercetării sitului de la Tărtăria-Gura Luncii, Gh. Lazarovici, a căutat să explice cât mai în amănunt care au fost condițiile descoperirii artefactelor neolitice (și a celor, unice în Europa, Tăblițele de la Tărtăria) modul de manufacturare a acestora, implicațiile semnelor și simbolurilor de aici asupra dezvoltării generale a civilizației dunărene și multe alte aspecte. M. Merlini, și-a făcut o profesiune de credință în a promova ideea de „scriere dunăreană” printr-undoctorat scris și publicat la Școala doctorală din Sibiu. Acesta a continuat, cu un ritm asiduu, și recercetarea tuturor aspectelor practice și filozofice legate de Tăblițele de la Tărtăria.
Și alți cercetători și-au spus opiniile asupra acestei (-or) probleme: A. László, C.-M. Lazarovici și G.D. Zanotti. Cartea de față observă și propuneri de discuții antagonice chiar dacă, în acest moment, pot remarca doar faptul că perioada îndelungată și întunecată a comunismului nu este bine înțeleasă de cei care o
memorează și o cunosc din cărți sau din povești spuse de alții.
Eu și echipa mea am repornit cercetările sistematice la Tărtăria-Gura Luncii în anul 2010. Datele preliminare au fost comunicate în anii 2011, 2012, 2014 și 2015.Sabin Adrian Luca – Tărtăria Rediviva
Surse:
- Sabin Adrian Luca – Tărtăria Rediviva – cartea in format PDF aici
- Fifty Years of Tărtăria Excavations, 2014, Festschrift in honor of Gheorghe Lazarovici on the occasion of his 73rd birthday – aici
- mnuai.ro
- ebihoreanul.ro
- monitorulsv.ro
Poți să ne susții cumpărând cărți de la Carturesti, Litera, Librex, Libris, Cartepedia, Librarie.net, Okian.ro, Compania de Librării București, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:
- Carturesti
- Litera
- Librex
- Libris
- Cartepedia
- Okian.ro
- Librarie.net
- Compania de Librarii Bucuresti
- Anticexlibris