Fresca, lată de 3 m, se întinde dintr-o parte în alta a scenei pe o lungime de 75 m şi cuprinde 25 de episoade din istoria Românilor, simbolizând „cartea deschisă a istoriei naţionale pentru cei ce o privesc”. Scenele sunt prezentate într-o succesiune înlănţuită, fără a fi separate unele de celelalte.
Privind spre loja regală, de la stânga spre dreapta, cele 25 de episoade pot fi descrise astfel:
Traian pătrunde în Dacia (episodul 1) Secvenţa de început a episodului prezintă o parte a Podului de la Severin, peste Dunăre, opera arhitectului Imperiului Roman, Apolodor din Damasc. Figura împăratului Traian, înconjurat de ofiţerii săi, privind peste ţinuturile Daciei, domină întregul episod.
Colonizarea Daciei (episodul 2) În acest episod sunt descrise armatele Imperiului Roman pătrunzând în teritoriul dacilor. În episod este conturat şi monumentul Tropaeum Traiani, construit între anii 106-109, în cinstea împăratului Traian.
Contopirea Dacilor cu Romanii (episodul 3) Naşterea poporului român este simbolizată printr-o idilă între o tânără dacă şi un legionar roman. Tânăra dacă este prezentată în genunchi, aşezată pe un mormânt, aprinzând o candelă în amintirea soţului sau a tatălui. Pe monument este prezentă o stelă funerară descoperită într-un sit arheologic din Alba Iulia. Tânărul militar roman este pictat în picioare, având capul plecat, semn al respectului faţă de ritualul la care participă.
Sentinela romană (episodul 4) Cerul albastru de până acum, prezentat în episoadele anterioare, începe să se întunece în acest episod, ca efect al apariţiei la orizont a oştilor barbare. În mijlocul nopţii, la linia orizontului este înfăţişat un ostaş roman, stând într-o poziţie neclintită pe un cal cu copitele înfipte în pământul vechii Dacii, semn al apărării hotarului ţării, în faţa invaziilor migratoare.
Invazia Barbarilor (episodul 5) În acest episod este prezentat un grup de călăreţi barbari, ai unui trib migrator, ciocnindu-se cu armatele romane. În continuare este descrisă rezistenţa romanilor în apărarea Daciei şi zdrobirea armatei barbarilor.
Începutul vieţii româneşti (episodul 6) Norii întunecoşi, rezultat al invaziei barbare, se risipesc. Populaţia urcată în munţi se reîntoarce la pământurile strămoşeşti şi începe reclădirea caselor şi a lăcaşurilor de rugăciune.
Statornicirea (episodul 7) În această secvenţă este prezentat ţăranul român, înarmat cu arc şi secure, pregătit să apere pământul strămoşilor şi familia.
Descălecătoarea (episodul 8) Tabloul continuă cu prezentarea începuturilor organizării vieţii din teritoriul românesc. Este prezentat un cavaler înarmat ce apare de peste munţi, însoţit de prieteni pregătiţi de luptă. Cavalerul este oaspetele populaţiei băştinaşe, aceştia din urmă întâmpinându-şi musafirii cu pâine şi sare.
Statul Militar (episodul 9) Episodul descrie eforturile armatelor româneşti de a păstra neatârnarea faţă de Imperiul Otoman. Figura centrală a episodului este Mircea cel Bătrân, prezentat ca întemeietorul statului militar. Mircea este descris ca stând de vorbă, de pe un picior de egalitate, cu trimişii Porţii Otomane.
Statul administrativ (episodul 10) Episodul accentuează apariţia statului administrativ. Este prezentată moşia românească, protejată de oşti şi aflată sub orânduirea dregătorilor statului. Episodul continuă cu imaginea curţii Mănăstirii Moldoviţa, loc în care Alexandru cel Bun împarte sfetnicilor săbii şi hrisoave, semne de împuternicire.
Cruciada românească (episodul 11). Episodul reuneşte mari figuri din Istoria României, aflaţi în slujba creştinătăţii. Sunt prezentaţi Ion Corvin, Vlad Dracul, Ştefan cel Mare, însoţiţi de alţi domnitori ai Valahiei şi Moldovei, adunând oştiri pentru apărarea Crucii, împotriva armatelor turceşti. În fundal este conturat castelul lui Ion Corvin de la Hunedoara şi Cetatea Poenari din Argeş. În plan secundar, precum o nălucă, apare chipul lui Vlad Ţepeş.
Vremea lui Ştefan cel Mare (episodul 12). În prim planul episodului este prezentat un ţăran moldovean, obligat să părăsească munca câmpului şi să-şi topească uneltele, folosite la munca hotarului, pentru a-şi confecţiona arme. Figura care domină episodul este cea a lui Ştefan cel Mare. Acesta este prezentat într-un moment de glorie, în faţa cetăţii din Suceava, înconjurat de armată şi de cler. Ştefan primeşte pe trimişii papalităţii, aceştia din urmă înmânându-i voievodului român o spadă şi titlul de „ostaş al lui Cristos”.
Epoca de pace şi credinţă (episodul 13). Această scenă este amplasată deasupra lojei regale şi-l prezintă pe Neagoe Basarab. Voievodul Ţării Româneşti, Doamna Despina (soţia sa) sunt înfăţişaţi ieşind din biserica de la Curtea de Argeş, ctitorie a lui Neagoe Basarab.
Epoca lui Mihai Viteazu (episodul 14). Mihai Viteazul, realizatorul unirii principatelor pentru o scurtă perioadă de timp, este prezentat ca intrând triumfător în Alba Iulia, domn al Munteniei, Moldovei şi al Ardealului.
Epocile culturale (episodul 15). Începutul culturii române este prezentat prin apelul la imaginile lui Matei Basarab şi Vasile Lupu. Sunt figurate zidurile cetăţii Târgoviştei, biserica Trei Ierarhi din Iaşi şi biserica mănăstirii Hurez – în faţa acesteia sunt prezenţi zidari, zugravi şi sculptori.
Revoluţia lui Horea, Cloşca şi Crişan (episodul 16). Cei 3 revoluţionari transilvăneni ai anului 1784 sunt prezentaţi călare în faţa bisericii de la Ţebea, înconjuraţi de moţii pregătiţi să lupte împotriva iobăgiei. Gheorghe Lazăr este prezentat ca un element de legătură între cei trei şi mişcarea naţională a lui Tudor Vladimirescu.
Anul 1821. Revoluţia lui Tudor Vladimirescu (episodul 17). Tudor Vladimirescu, aflat în fruntea pandurilor săi, este prezentat în timp ce primeşte un zapis prin care sunt recunoscute drepturile cerute prin Adunarea Norodului. Alături de acesta este vizibil chipul Episcopului Ilarion al Argeşului şi o culă oltenească, simbol al ţinutului de origine al revoluţionarului.
Anul 1848 în Transilvania (episodul 18). Figura centrală a episodului este Avram Iancu. Acesta este înconjurat de oaste, tribuni şi preoţi cu cruci în mâini. Cu toţii purced la câştigarea drepturilor poporului şi la libertate, prin tăişul sabiei.
Anul 1848 în Principate (episodul 19). Tinerii români progresişti din Muntenia şi Moldova, crescuţi în atmosfera Occidentală din Franţa, sunt prezentaţi îmbrăţişându-se cu ţăranii români, într-o atmosferă festivă în care erau ridicate steaguri inscripţionate cu mesajul „Unire şi Frăţie”.
Alexandru Ioan Cuza şi împroprietărirea ţăranilor (episodul 20). Episodul prezintă împroprietărirea ţăranilor, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Alături de figura domnului român este prezentat şi sfetnicul acestuia, Mihail Kogălniceanu.
Unirea principatelor; anul 1859 (episodul 21). Unirea celor două provincii româneşti, unite prin actul de la 1859, este simbolizată în acest episod prin chipurile a două femei, reprezentând Muntenia şi Moldova, îmbrăcate în costumul naţional specific provinciilor.
Carol I şi Războiul Independenţei (episodul 22). Scena prezintă războiul dintre anii 1877-1878 şi pe Carol I călare în mijlocul militarilor, fiindu-i înmânat un steag capturat de la inamic. În episod este prezentă şi figura omului de stat Ion C. Brătianu. În fundal apare silueta podului de la Cernavodă.
Războiul Integrităţii Naţionale 1916 (episodul 23). Tabloul anterior este continuat cu războiul din 1916-1918. Aici sunt prezentaţi soldaţii români ieşind dintr-un adăpost, pornind la atac pe un teren plin de sârmă ghimpată şi cruci de lemn.
Ferdinand I şi România Mare (episodul 24). În acest episod personajele principale sunt primii regi ai României unite, Regele Ferdinand I şi Regina Maria. Aceştia sunt prezentaţi călare, cu haine de gală şi încoronaţi. Aceştia sunt urmaţi de ostaşi români, în mijlocul acestora apărând şi figura generalului Berthelot. Alaiul trece prin faţa a patru femei, îmbrăcate în portul popular al celor patru ţinuturi: România, Transilvania, Basarabia şi Bucovina.
Carol al II-lea. Epoca de consolidare (episodul 25). Tabloul final descrie starea ţării la momentul realizării picturii. Episodul înfăţişează un oraş modern şi pe Regele Carol II împreună cu moştenitorul tronului, Mihai, coborând în mijlocul poporului, pentru a patrona ştiinţa, literatura, arta, munca agricolă şi industria.
Sursa: Enciclopedia României
Poți să ne susții cumpărând cărți de la Carturesti, Litera, Librex, Libris, Cartepedia, Librarie.net, Okian.ro, Compania de Librării București, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:
- Carturesti
- Litera
- Librex
- Libris
- Cartepedia
- Okian.ro
- Librarie.net
- Compania de Librarii Bucuresti
- Anticexlibris