Un domnitor aproape necunoscut al Valahiei este Șerban din Izvorani care se găseşte pe tron între două domnii ale lui Radu Paisie în perioada iunie-iulie 1539.
Șerban din Izvorani este ginerele lui Radu Craiovescu fiind căsătorit cu fica acestuia Maria devenind astfel cumnat cu Pârvu Craiovescu. În perioada 3 februarie 1522 -10 noiembrie 1528 ocupă funcţia de mare stolnic în timpul domniilor lui Vladislav al III-lea şi Radu de la Afumaţi. Din 14 aprilie 1529 până în 5 noiembrie 1531 este stolnic şi vornic, din 16 august 1532 până 15 noiembrie 1533 este vornic. În 1532 este trimis de către Vlad Înecatul în Ungaria pentru a duce haraciul lui Soliman Magnificul. Între 20 august1535 şi 18 mai 1539 este mare ban în timpul domniei lui Radu Paisie. Acesta piere în “rea hiclenie” în jurul datei de 15 iunie 1543 în timp ce se afla la Poartă.
Are patru copii: Anca din Cioani (bunica lui Radu Şerban, comandant în armata lui Mihai Viteazul şi voevod al Ţării Româneşti în perioadab1602-1310, 1611), Marcea, Tudor logofăt de Drăgoieşti şi Giura logofăt de Stăneşti.
După data de 27 mai 1539, boierii munteni se răscoală contra lui Radu Paisie având în fruntea lor pe marele ban Şerban din Izvorani. Despre conflictul dintre “ban şi voievod” primesc veşti şi locuitorii Braşovului şi Sibiului, în jurul datei de 2 iunie 1539 (Hurmuzaki, XI, p. 856). La data de 10 iunie 1539 un valah aduce la Sibiu vestea că“voievodul Ţării Româneşti (Radu Paisie) a trecut Dunărea, grăbindu-se către împăratul turcilor” (Hurmuzaki, XI, p. 856)ceea ce confirmă faptul că Paisie este alungat de pe tron de către Şerban.
Cauzele reale ale rascoalei nu se cunosc. Constantin Rezachevici (Constantin Rezachevici, Cronologia critică a Domnilor din Ţara Românească ṣi Moldova, 1384-1881, p.209) presupune, însă, că această răscoală a fost ultima încercare a boierilor Craioveşti de a-şi impune un pretendent la tron: ”ultima încercare a Craioveştilor de a se măsura cu domnul ţării ca o partidă de sine stătătoare şi cu puteri aproape egale”.
La data de 5 iunie 1539, judele braşovului Lukas Hirsher trimite în Ţara Românească o scrisoare în care îi spune lui Şerban că nu îi va ajuta pe boierii fugari în Transilvania, boieri ce ţineau partea lui Radu Paisie. Tot de la braşoveni avem garanţia că Şerban din Izvorani a fost, într-adevăr, ales domn în momentul în care aceştia afirmă că “după fuga lui Radu Paisie (Şerban) condusese Ţara Românească ca un domn” (Constantin Rezachevici, Cronologia critică a Domnilor din Ţara Românească ṣi Moldova, 1384-1881, p. 211). Se cunoaşte, deasemenea, că la data de 13 iulie 1539 un trimis de al Sibiului aduce “ştiri liniştitoare” voievodului Şerban.
În jurul datei de 19 iunie, Radu Paisie întors, în ţară cu armată turcească, îl înlătură de pe tron pe banul din Izvorani, iar în data de 18 decembrie emite un document prin care îl deposedează pe acesta de toată averea. Tot din acest hrisov aflăm că Şerban împreună cu fii lui: Tudor de Drăgoieşti şi Giura logofăt de Stăneşti se găseau în “Ţara Turcească” (D.R.H., B, IV,p. 112-113).
Şerban din Izvorani moare în prima jumatate a anului 1543 după ce pierde judecata sultanului în detrimentul lui Radu Paisie, fiind executat de către turci sau de către oamenii lui Paisie. Mormântul lui nu ne este cunoscut.
Poți să ne susții cumpărând cărți de la Carturesti, Litera, Librex, Libris, Cartepedia, Librarie.net, Okian.ro, Compania de Librării București, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:
- Carturesti
- Litera
- Librex
- Libris
- Cartepedia
- Okian.ro
- Librarie.net
- Compania de Librarii Bucuresti
- Anticexlibris