Istorie Veche premium – ediția martie 2022

1. Retragerea Aureliană: Abandon al procesului de romanizare ori continuitate daco-romană in provincia Dacia? – autor Teodora Smultea
   Mergând pe succesiunea evenimentelor de după cele două războaie daco-romane, lectura ne obligă la o scurtă poposire asupra procesului romanizării și a cauzelor ce au condus la mult pomenita retragere aureliană din prospera provincie Dacia. În urma celor două confruntări, o parte din teritoriul controlat de regalitatea dacă a devenit provincie romană. Imperiul Roman acaparează acum Dobrogea, Muntenia, sudul Moldovei, Oltenia, Banat și Transilvania, celelalte teritorii nord-dunărene cucerite, Crișana, Maramureș, nordul și centrul Moldovei, nu sunt înglobate Imperiului Roman și rămân dacilor liberi.
2. Conflictele de la Dunărea de Jos din perioada 275 – 324 d. Hr – autor Cristian Roșu
   După retragerea administrației și armatei din Dacia Romană, aceasta a ieșit din granițele Imperiului Roman. Cu toate acestea, majoritatea populației daco-romane a rămas în provinciile dacice. Totuși, continuarea procesului de romanizare după retragere este dezbătut de mulți istorici: “acest eveniment de o importanță excepțională pentru istoria poporului român și a romanității danubiene a provocat în istoriografia modernă cunoscuta discuție în jurul problemei dacă în Dacia a rămas sau nu o populație romanică.”
3. Așezările romane din Dacia – spațiul rural și spațiul urban – autor I.R.
   Pentru a înțelege cât mai bine situația economică, socială și etno-culturală se cuvine să poposim asupra cunoașterii condițiilor de habitat și ale tipurilor de așezări prezente în provincia romană Dacia. Conform toponomiei antice a provinciei, toponomie destul de redusă, se găsesc cu aproximație 80 de denumiri de așezări. Desigur, numărul acestora era mult mai mare, cele mai numeroase așezări fiind cele rurale, dar alături acestora s-au dezvoltat și câteva centre urbane.  Pe de-o parte în așezările rurale se găsește cea mai mare parte a populației, în special populația autohtonă. În timp ce pe de altă parte, surprindem așezările urbane cu populație axată pe o viață meșteșugărească, politică și culturală activă. Este de la sine înțeles faptul că în mediul urban se întâlnesc și coloniștii, dovadă fiind desele menționări în inscripții.
4. Civilizația și cultura dacilor – autor I.R.
   În spațiul carpato-dunărean civilizația și cultura dacilor a înregistrat apogeul de dezvoltare în intervalul secolelor I î.Hr. și I d.Hr. Din punct de vedere arheologic termenul de cultură face referire la totalitatea valorilor materiale și spirituale, de exemplu: așezările, locuințele, uneltele, armele, ceramica, podoabele, diferite manifestări religioase și artistice, etc. Înafara statului roman, la nivelul zonei Europene existau celții și geto-dacii. Așadar, între aceste popoare exista unele similitudini. Cultura daco-geților își are rădăcinile înfipte în credințele autohtone. Hadrian Daicoviciu era de părere că ,,această originalitate nu exclude, ci, dimpotrivă, implică acceptarea unor influențe din afară”.

Notă!

Verifică dacă primești emailurile de comunicare de pe adresa contact@istorieveche.ro chiar și în spam. Este cunoscut faptul că atât Yahoo cât și Gmail au filtre adiționale pentru emailuri. Dacă găsești emailul de la noi în spam, mută-l manual în Inbox și marchează-l cu faptul că nu este spam.

Dacă aveți un card înrolat 3DS și plata nu este confirmată de către dvs. (fie prin cod SMS sau autorizare din aplicația de mobile banking), comanda nu este finalizată.