- Adevărul despre Negru Vodă. Legendă sau realitate? – a doua parte – autor: Emilia NicolaescuNegru Vodă a fost un personaj real. Nu este posibil ca numele lui Negru Vodă să reziste timpului dacă el nu ar fi existat cu adevărat. Extrem de multe locuri poartă numele lui Negru Vodă, biserici, mănăstiri și chiar se regăsește menționat în multe documente.
Curtea de Argeș a fost conform tuturor legendelor și letopisețelor, înființată de Negru Vodă. La Mănăstirea Negru Vodă de la Câmpulung, preoții s-au judecat vreo 200 de ani pentru o moșie în care aceștia au prezentat un document care arăta că acea moșie a fost dată Bădeștilor de către Negru Vodă! De ce unii istorici ignoră acest lucru, sau consideră că e fals, atâta timp cât în text se spune clar că “Nicolae Alexandru a dăruit această moșie pe care a dat-o tatăl meu Basarab și moșul meu Negru Vodă” este greu de înțeles. Deci arborele genealogic reiese clar din acest document, consideră istoricul Ștefan Dumitrache. La Cetățeni, avem cetatea lui Negru Vodă, o mănăstire superbă cu două altare. - Teritoriul Bucureștiului din secolul VI d. Hr. – prezentarea siturilor arheologice de pe valea Dâmboviței – autor: Cristian Roșu
Zona din jurul Bucureștiului din zilele noastre este una încărcată de istorie. Dovada o reprezintă numeroasele situri arheologice prezente pe valea Dâmboviței. Complexitatea descoperirilor făcute în aceste situri este destul de dificil de redat într-un singur articol din această ediție, așa că vom încerca să detaliem, pe cât posibil, aspectele legate de locurile în care trăiau strămoșii noștri ce rezultă din rapoartele arheologice despre care vom discuta. În plus, majoritatea acestor rapoarte sunt deja prezente pe internet, așa că îi încurajăm la lectură pe cei mai interesați de aspectele practice ale cercetărilor. - Ipoteza kurgană – prima parte – redacția
Ipoteza kurgană, cunoscută și ca modelul kurganelor sau teoria kurganelor, face referire la originile indo-europene. Conform acestei teorii, oamenii aparținând unei culturi numită „cultura kurganelor” localizată în stepa nord-pontică au fost vorbitori ai limbii proto-indo-europene (PIE).Această ipoteză a fost formulată mai întâi de Otto Schrader în 1883 iar apoi de V. Gordon Childe în 1926, însă cea mai cunoscută autoare care a tratat această temă este Marija Gimbutas. Cercetătoare americană de origine lituaniană, Marija Gimbutas, a definit cultura kurgană ca având patru perioade succesive. - Viața economică, socială și politică în Dacia Romană – autor Ioana R.
Organizarea și reorganizarea unui teritoriu are la baza de cele mai multe ori o reformă sau un război. Adoptarea diferitor meșteșuguri se datorează în primul rând nevoii iar intensificarea războaielor și a meșteșugurilor a dus în cele din urmă la o nouă organizare socială, militară, politică, religioasă, cultural-artistică, etc. Progresul treptat făcut începând cu geto-dacii a fost benefic din punct de vedere economic, social, militar, politic, chiar și demografic unde se poate urmări o creștere semnificativă a populației.
Notă!
Verifică dacă primești emailurile de comunicare de pe adresa contact@istorieveche.ro chiar și în spam. Este cunoscut faptul că atât Yahoo cât și Gmail au filtre adiționale pentru emailuri. Dacă găsești emailul de la noi în spam, mută-l manual în Inbox și marchează-l cu faptul că nu este spam.
Dacă aveți un card înrolat 3DS și plata nu este confirmată de către dvs. (fie prin cod SMS sau autorizare din aplicația de mobile banking), comanda NU este finalizată.
Recenzii
Nu există recenzii până acum.