Roman în pregătire – autor Florin Dinu
Noaptea își lua în stăpânire ținutul. Frigul strânsese toți norii deasupra colinelor din jurul cetății. Gărzile de pe ziduri schimbau câteva vorbe în treacăt când se întâlneau la turnurile principale. Jos, lângă poartă, focurile răspândeau lumină vioaie. Alte gărzi frigeau vânat proaspăt adus de voievod și cavalerii săi. Poarta mare fusese închisă devreme, podul fusese ridicat, iar în avanposturi santinelele, doar în uniforme de postav, fără armurile de fier, scrutau zările. Călăreți din garda de seară a cetații porniseră prin împrejurimi să se asigure de liniștea ținutului. Mergeau departe până la granița cu Transilvania, unde luau informații de la oamenii din vamă. Voievodul făgărășean Radu Negru Voda avea un sistem de informații bine pus la punct, asemeni serviciului de poște mongol. Întemeietorul Hoardei de Aur, Batu-Han, pentru a controla vastul imperiu pe care îl deținea, a înființat un serviciu de poște la distanțe de 25-30 de km. La fiecare stație de poștă se aflau un han ( casă domnească), 100 de oameni pentru servicii și poliția drumurilor, hambare cu alimente și cai de schimb. Voievodul nostru și-a dat seama de utilitatea acestui serviciu și a înființat pe teritoriul lui ceva asemănător, la scară mult mai mica. La fiecare popas unde se schimbau caii, măcar unul din oameni era iscoada voievodului. Iscoadele sale ajungeau până la Curtea Bizanțului si în nord până la Cancelaria Imperiului Romano-German. Neavând armată puternică, Radu Negru a realizat că cel care deține informația de multe ori e mai puternic decât cel care deține armata. Înconjurat de imperii puternice, era vital să știe gândurile acestora. Toate informațiile ajungeau la logofatul personal al voievodului, un german pe nume Odo, care avea în cabinetul său câțiva învățăcei ce analizau veștile primite. Odată triate, Odo, ca sfetnic de taină prezenta voievodului veștile importante, analizând cu acesta situațiile aparute. Citeste mai mult
