10/06/2014 Revanșa Daciei, română

Vechea civilizație europeană – Pelasgii (I)

Cuprins

Anterior | Următor

Text din manuscrisul original al lucrării “Revanşa Daciei” – Autor Cornel Bîrsan

Descoperirile arheologice au dat posibilitatea istoricilor de a periodiza evoluţia omului. Pentru a putea delimita momentele Vechea civilizație europeană - Pelasgii (I)distincte în care se afla omul în cursul evoluţiei lui, cercetările au împărţit istoria străveche în mai multe epoci. Caracterul şi numele acestor epoci este în directă legătură cu gradul de dezvoltare al omului în acea perioadă şi originea uneletelor folosite. Citeste mai mult

Citește mai mult
05/06/2014 istorie veche, Revanșa Daciei, română

Imperiul vlaho-bulgar

Cuprins

Anterior | Următor

Text din manuscrisul original al lucrării “Revanşa Daciei” – Autor Cornel Bîrsan

MOTO :’’ Zice – va neştine : prea târziu iaşte! După sutele de ani, cum să vor putea şti poveştile adevărate, de atâtea veacuri ? Răspunz : Lăsat-e puternicul Dumnezeu iscusita oglindă minţii omenşti, scrisoarea, dintre care a, dacă v-a voi omul, cele trecute cu multe vremuri le v-a putea şti şi oblici.’’

Miron Costin, ’’ Letopiseţul Ţării Moldovei ’’ Citeste mai mult

Citește mai mult
03/06/2014 istorie veche, română

Decebal în texte istorice și inscripții

Capul_lui_Decebal1. Atestările numelui în textele istorice:
•Dio Cassius (cca. 155-235 AD), Ist.Rom. 67.6: Δεκέβαλος ἐβασίλευε [(peste Daci) domnea Dekebalos] ; 67.7: πρὸς τὸν Δεκέβαλον τὸν Δακῶν βασιλέα [la Dekebalos, regele Dacilor]; 67.10: μετὰ Δεκέβαλον [după Dekebalos].
•Ioannes Lydos (contemporan cu Iustinian), spune în De Magistribus…2.28: σὺν Δεκεβάλῳ τῶν Γετῶν ἡγησαμένῳ împreună cu Dekebalos, conducătorul Geţilor
•Iordanes, Romana, 217: Decebalo eorum rege devicto după ce Decebalus, rege lor (=al Dacilor), a fost învins
•Aurelius Victor (sec. IV, prob. în a doua jum.) De Caesaribus 13,3: Decibalo regi [rege (fiindu-le)Decebalus]
•Historia Augusta (încep.sec.IV) 24, 10, 8: vir gentis Daciae, Decibali ipsius ut fertur adfinis un bărbat din neamul dac, rudă, se zice, cu însuşi Decebalus.
•Paulus Diaconus (sec.VIII), Historia Romana 8.2: Daciam, Decibalo uicto, subegit, prouincia trans Danubium facta in his agris quos Taifali nunc, Victoali et Teruingi habent. Învingându-l pe Decebal, a cucerit Dacia, şi a făcut provincie în ţinuturile ei, dincolo de Danubius, pe care acum le stăpânesc Taifalii, Victoalii şi Teruingii. Citeste mai mult

Citește mai mult
02/06/2014 istorie veche, religie, Revanșa Daciei, română

Istoria credinței și începuturile bisericii în Dacia (Valahia)

Cuprins

Anterior | Următor

Text din manuscrisul original al lucrării “Revanşa Daciei” – Autor Cornel Birsan

Cunoaştem din capitolul închinat lui Zamolxe, originile religiei Geto-Dace din cultul închinat ’’ZEILOR CELOR MARI’’ de către pelasgi şi ‚’’reforma’’ religioasă şi socială realizată de Zamolxe. Putem afirma fără nici o rezervă că Zamolxe a pregătit creştinarea poporului său. Astfel preoţii lui numiţi ’’KTISTI’’ – ctitori, ziditori, întemeietori-, adoptau o ţinută stoică, castă, fiind la mare cinste între daci. Pomeniţi şi sub numele de ’’PLEISTOI’’, Josephus Flavius îi compară cu secta precrestină a esenienilor, căreia ar fi aparţinut atât Ioan Botezătorul cât şi Iisus Christos, sectă despre care se fac atât de multe speculaţii în ziua de azi. Citeste mai mult

Citește mai mult
23/05/2014 istorie veche, română

Anacharsis – circa 590 i.Hr. – 550 i.Hr.

AnacharsisMotto: „Legile sunt pânze de paianjen subțiri, care prind muște mici, dar nu pot să le rețină pe cele mai mari” – Anacharsis

Un personaj mai puțin cunoscut din peisajul istoriei antice este filozoful scit din Dobrogea, Anacharsis. Despre sciți, Herodot spunea că sunt singurii care au putut să dea dovadă de înțelepciune, comparându-i cu alte națiuni de lângă Marea Neagră:

The Euxine sea, where Darius now went to war, has nations dwelling around it, with the one exception of the Scythians, more unpolished than those of any other region that we know of. For, setting aside Anacharsis and the Scythian people, there is not within this region a single nation which can be put forward as having any claims to wisdom, or which has produced a single person of any high repute. Citeste mai mult

Citește mai mult
18/05/2014 istorie veche, română

Voievozii Maramureşului: Ştefan, Iuga si Bogdan Vodă al Ţarii Moldovei

Înainte de 1300 – Voievodatul de Cuhea

Primul Voievod de Cuhea menționat în documentele timpului este Micula Voievozii Maramureşului: Ştefan, Iuga si Bogdan Vodă al Ţarii Moldovei(Nicolae) tătal lui Ștefan, Bogdan și Iuga. Într-un document din anul 1326 este pomenit Ștefan Comite al Maramureșului, fiul lui Nicolae, cel care a fost odinioară Voievod – Stephanus, filius Nicolai quondam Vaivodae, (cf. Zimmermann Werner, Urkundenbuch I, pag.407 din vol.Istoria Maramureșului de Alexandru Filipașcu, pag.40).

Nicolae este menționat cu termenul „cândva” Voievod, fiind răposat la data emiterii documentului din anul 1326. Citeste mai mult

Citește mai mult
04/05/2014 istorie veche, română

Mențiuni ale geto-dacilor și ulterior ale valahilor după anul 271

Un articol de Cornel Bîrsan (un alt articol despre rezistența dacilor după anul 271: 23 de războaie și răscoale dacice între 106-271 d.Hr)


273, 275 – Conflictele armate ale împăratului Aurelian cu dacii, care vor ataca în repetate rânduri Imperiul Roman;
295-297 – Conflictele armate ale împăratului Galerius cu dacii carpi;
315-316, 322-324, 335-336 – Conflictele armate ale împăratului Constantin cel Mare cu dacii, goții și sarmații;
258 – Conflictul armat al Împăratului Constantius al II-lea cu dacii și sarmații. Cu această ocazie sunt menționați conducătorii nordului: Ziazais, Rumon, Zinafer, Usafer și Fragiledus.
367-368 – În timpul campaniei purtate de împăratul Valens împotriva goților, acesta va cere soldaților lui evitarea oricărui conflict cu băștinașii daci. Sofistul Themistios (317 a€“ 388), prezent în aceste campanii, referindu-se la băştinaşi, va face o precizare legat de ordinul împăratului de a nu intra în conflict cu băştinaşii: „ ei <soldaţii romani> îi dispreţuiesc pe barbarii <goţi>, dar se tem de agricultori, şi ca să înfrunte dojana lor este lucru mai cumplit decât să vadă năvălind zeci de mii de sciţi”. (adică DACI !)
381 – Conflictul armat al împăratului Theodosius împotriva carpo-dacilor aliați cu hunii.
În anul 448 la întălnirea dintre Attila și Priscus, acesta din urmă va menționa existența ausonilor (a dacilor mari nordici, vorbitori de limbă latină veche-lingua prisca) și a unui conducător al acatirilor pe nume Curidachus.
Citeste mai mult

Citește mai mult
19/04/2014 istorie veche, română

Familia Karolyi de Nagy Karolyi = urmașii Cneazului Stanislău Bârsan de Bârsana !

Ultima modă apărută și pe spațiul internetului este scoaterea de la naftalină a unei oarecare părți a “nobililor” transilvăneni, în special pe cei de origine maghiară sau secuiască.

Vezi recentul caz al contelui secui Mikes pe :

http://romaniateiubesc.stirileprotv.ro/emisiuni/2012/sezonul-2/contii-de-zabala-urmasii-unei-famili-alungata-de-comunisti-s-au-intors-in-covasna-si-ofera-locuri-de-munca-satenilor.html

http://www.evz.ro/mostenirea-contelui-transilvan-662.html

http://www.zabola.com/mikesofzabola/ Citeste mai mult

Citește mai mult
18/04/2014 istorie veche, română

Citate despre istoria veche – partea II

ion nistor

Cu multe milenii înainte ca teritoriul României să fi intrat în lumina istoriei, el a fost locuit de seminții preistorice care, dispărând în noianul vremurilor trecute, au lăsat în pământul țării noastre urme palpabile de cultură primitivă. România se poate mândri cu bogatul său trecut preistoric față de toate țările din Europa. În hotarele ei s-a desfășurat o bogată și variată viață preistorică. Pretutindeni în largul ei cuprins s-au descoperit numeroase așezări și stațiuni preistorice. Citeste mai mult

Citește mai mult
12/04/2014 arheologie, română

Constantin C. Giurescu despre preistoria Daciei

Citești în 5 minute!

Constantin C. Giurescu este un alt istoric care a tratat preistoria Daciei în scrierile sale. El spune următoarele:

Ce știm noi astăzi despre preistoria Daciei? Mijloacele noastre de informație sunt urmele pe care le-a lăsat traiul omenesc aci adică armele, uneltele, obiectele de podoabă, de cult, funerare, etc. Cea mai mare parte a acestor urme zac îngropate în pământ, acoperite de praful și nisipul care s-a așezat peste ele timp de mii de ani, uneori și de cenușă incendiilor sau de dărâmăturile așezărilor pustiite. Citeste mai mult

Citește mai mult
error: Continutul este protejat!