Un secol de la descoperirea mormântului lui Tutankhamon – eveniment epocal pentru arheologie și egiptologie

Arheologii din lumea întreagă marchează 100 de ani de la descoperirea mormântului faraonului egiptean Tutankhamon, un eveniment care a inaugurat un interes major pentru Egiptul antic și atras curiozitatea publicului larg care nu a dispărut niciodată de atunci. 

Mormântul lui Tutankhamon este primul (relativ) intact descoperit de arheologi, până atunci toate mormintele descoperite în Valea Regilor fuseseră goale, jefuite de-a lungul secolelor. Dar ce a descoperit Howard Carter (1874 – 1939) începând cu 4 noiembrie 1922? Citeste mai mult

Exponatul lunii la Muzeul Vasile Parvan din Barlad – MANUSCRISE GEORGE TUTOVEANU

FAUST PRIETENILOR MEI

SIRETULE, STRĂJER MOLDOVEI

George Tutoveanu (pe numele real Gheorghe Ionescu) – n. 20 nov. 1872, Bârlad – d. 18 august 1957, Bârlad – a fost o prezenţă notabilă în mişcarea literară a vremii, atât prin scrierile sale, cât şi prin implicarea în dezvoltarea culturală a oraşului natal.

Încă de pe băncile şcolii a scris versuri, epigrame şi articole literare, pe care le-a publicat în revista „Paloda” a tipografului bârlădean G. Caţafany.

Până la vârsta de 60 de ani, activitatea literară a poetului G. Tutoveanu s-a concretizat în opt volume de versuri apărute în timpul vieţii („Albastru”- 1902; „La arme” – 1913; „Balade” – 1919; „Tinereţă” – 1924; „Patria” – 1924; „Poezii alese”- 1924; „Logodnica lui Vifor”- 1935 şi „Sonete” – 1938) şi volumul  „Poezii” –  1968, apărut postum. Citeste mai mult

Simpozionul Național „TIMPUL ȘI OMUL” – Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova

Simpozionul Național „TIMPUL ȘI OMUL”


Marţi, 01 Noiembrie 2022 11:31

Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” Ploiești, secţie a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, organizează în perioada 3-4 noiembrie 2022, cea de a XXII-a ediție a Simpozionului Național „TIMPUL ȘI OMUL”.

Deschiderea lucrărilor simpozionului, va avea loc în data de 3 noiembrie 2022, la orele 11°°, în sala Auditorium a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova din Ploieşti, str. Toma Caragiu, nr. 10. Citeste mai mult

MINAC – 3 – 4  noiembrie 2022

 

În zilele de 3-4 noiembrie 2022, în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) se vor desfășura ateliere de bandă desenată, conduse de reputați specialiști în domeniu. Astfel, președintele Asociației Bedefililor din România, istoricul și criticul Dodo Niță va face o introducere în istoria și arta benzii desenate din România cu prezentarea tehnicilor de lucru, a limbajului și narativității firului povestitor, în timp ce cunoscutul autor de benzi desenate Octav Ungureanu, cu o activitate de peste 10 ani de ilustrator, editor, traducător si organizator de evenimente pe scena de benzi desenate le va dezvălui tinerilor participanți câteva dintre tainele acestei arte. Citeste mai mult

Arheologia pentru toți – Ediția #1: Patrimoniul arheologic prin lentila UNESCO și Castrul roman de la Bologa, județul Cluj

Ediția #1: Patrimoniul arheologic prin lentila UNESCO și Castrul roman de la Bologa, județul Cluj

 

Miercuri, 17 februarie, pornim o primă călătorie în universul arheologiei, alături de Felix Marcu (arheolog-expert, Directorul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei) și Ștefan Bâlici (arhitect, Directorul Institutului Național al Patrimoniului), doi dintre profesioniștii de al căror nume se leagă unul dintre cele mai importante proiecte de promovare și punere în valoare a patrimoniului arheologic românesc – Programul Național Limes.

Aceasta este, de altfel, și tema principală de anul acesta a întâlnirilor publicului larg cu arheologia. Urmează, așadar, un an de descoperiri, cu ajutorul specialiștilor, a celor mai interesante situri arheologice de pe fosta graniță a Imperiului Roman – pentru care România pregătește în acest an dosarul de candidatură pentru înscrierea pe lista Patrimoniul Cultural Mondial (UNESCO).

În întâlnirea de miercuri, 17 februarie, discutăm, așadar, de ce e important Programul Național Limes și facem o primă oprire – virtuală și cu ghidajul specialiștilor – la Castrul roman de la Bologa, județul Cluj.

Agenda:

Prima parte [ 16:00 – 17:10 ]– Despre patrimoniul arheologic, prin lentila UNESCO – Ștefan Bâlici– Programul Național Limes – Felix Marcu

17:10 – 17:15: Pauză

Partea a II-a [17:15 – 18:45 ]– Prezentarea Castrului roman de la Bologa, comuna Poieni, județul Cluj– Întrebări

Moderator: Bogdan Șandric (Direcția Patrimoniu Digital, Institutul Național al Patrimoniului – inițiatorii seriei de conferințe dedicate arheologiei)

Prezentare: Felix Marcu (Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei) și Ștefan Bâlici (Institutul Național al Patrimoniului)

 

 

Arheologia pentru toți – Ediția #2: Castrul roman de la Mălăiești, județul Prahova

Ediția #2: Castrul roman de la Mălăiești, județul Prahova

 

Miercuri, 17 martie, continuăm călătoria în universul arheologiei, alături de Ovidiu Țentea (istoric și arheolog, cercetător științific II la Muzeul Național de Istorie a României), ca parte a seriei de conferințe dedicate prezentării celor mai interesante situri arheologice de pe fosta graniță a Imperiului Roman (Limes), pentru care România pregătește în acest an dosarul de candidatură pentru înscrierea pe lista Patrimoniului Cultural Mondial (UNESCO).

Castrul roman de la Mălăiești datează din anii domniei împăratului Traian (construit în jurul anului 101 p.Chr. și părăsit după o perioadă de câțiva ani de funcționare) și păstrează informații importante despre modul de viață al soldaților romani, pe teritoriul Daciei. Răspunsuri despre impactul armatelor romane asupra teritoriului ocupat în cursul campaniilor dacice la sud de Carpați, dar și detalii despre viața cotidiană a soldaților și a locuitorilor din împrejurimi au fost scoase la iveală în urma descoperirilor arheologice recente (2011-2019).

Ovidiu Țentea, coordonator al săpăturilor efectuate în situl de la Mălăiești, ne dezvăluie aceste povești ascunse în vestigii, la Conferințele Arheologia pentru toți, Ediția #2.

Prezentarea va fi moderată de Marius Streinu, șeful secției Documentare Muzeală și Arheologică din cadrul Institutului Național al Patrimoniului.

Prezentare: Ovidiu Țentea (Muzeul Național de Istorie a României)

 

 

Arheologia pentru toți – Ediția #3: Cetatea Capidava, județul Constanța

Ediția #3: Cetatea Capidava, județul Constanța

 

Miercuri, 14 aprilie, călătoria în lumea arheologiei, pe urmele graniței fostului Imperiu Roman (Limes) continuă, alături de Conf. Dr. Ioan Carol Opriș (coordonator științific al șantierului arheologic).

Subiectul întâlnirii va fi Capidava – foarte aproape de centenar (1924-2021).

La mai bine de nouă decenii de la debutul cercetărilor arheologice în 1924, Capidava reprezintă astăzi una dintre cele mai intens și consecvent cercetate cetăți ale Limesului dobrogean, alături de cetatea Dinogetia.

Situl arheologic se află pe malul drept al Dunării Dobrogene, la jumătatea distanței dintre localitățile Hârșova și Cernavodă. Cetatea romană a fost construită în secolul al II-lea, în timpul împăratului Traian și reprezintă, alături de Istros (Histria) – vechea colonie milesiană din Pontul Stâng care dăinuie până în sec. VII p.Chr. – sau Tropaeum Traiani (Adamclisi), un reper important pentru regiunea dobrogeană a limesului Dunării de Jos în sectorul său românesc.

Prezentarea va fi moderată de Bogdan Șandric, Director Adjunct Patrimoniu Digital al Institutului Național al Patrimoniului și Marius Streinu, șeful secției Documentare Muzeală și Arheologică din cadrul Institutului Național al Patrimoniului.

Prezentare: Conf. Dr. Ioan Carol Opriș

 

 

Vernisajul expoziției „Dacia. Ultima frontieră a romanității”, la Muzeul Național de Istorie a României

octombrie 24, 2022

Muzeul Național de Istorie a României anunță deschiderea expoziției „Dacia. Ultima frontieră a romanității”. Vernisajul va avea loc joi, 27 octombrie 2022, începând cu ora 17:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti. Evenimentul se va desfășura în prezența domnului Sergiu Nistor, Consilier Prezidențial – Departamentul Cultură, Culte şi Minorități Naționale din cadrul Administrației Prezidențiale, a domnului Lucian Romașcanu, Ministrul Culturii, a domnului dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, Director general al Muzeului Național de Istorie a României, a reprezentanților instituțiilor partenere precum și a domnilor Andrés Carretero Pérez, directorul general al Muzeului Național de Arheologie din Madrid, Stéphane Verger, directorul general al Muzeului Național Roman, de la Roma și Carlos Barrot, arhitectul care a proiectat expoziția.
Proiectul expozițional a fost conceput și coordonat de Muzeul Național de Istorie a României, sub egida Ministerului Culturii, realizat în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei – Chișinău, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei – Cluj Napoca, Complexul Muzeal Național Moldova – Iași, Complexul Muzeal Național Neamț – Piatra Neamț, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” – Bacău, Complexul Muzeal Bistrița Năsăud – Bistrița, Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” – Târgoviște, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” – București,  Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Simion Gavrilă” – Tulcea, Muzeul Brăilei „Regele Carol I” – Brăila, Muzeul Civilizației Dacice și Romane – Deva, Muzeul Civilizației Gumelnița – Oltenița, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova – Ploiești, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș – Baia Mare, Muzeul Național al Unirii – Alba Iulia, Muzeul Județean de Istorie „Paul Păltânea” – Galați, Muzeul Județean Argeș – Pitești, Muzeul Județean Botoșani, Muzeul Județean de Istorie Brașov, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” – Târgu Jiu, Muzeul Județean Ialomița – Slobozia, Muzeul Județean Mureș – Târgu Mureș, Muzeul Județean Olt – Slatina, Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul Județean Teleorman – Alexandria, Muzeul Județean Vâlcea „Aurelian Sacerdoțeanu” – Râmnicu Vâlcea, Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” – Vaslui, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Muzeul Municipiului București, Muzeul Municipal Carei, Muzeul Național al Banatului – Timișoara, Muzeul Național al Bucovinei – Suceava, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie – Constanța, Muzeul Olteniei – Craiova, Muzeul Regiunii Porților de Fier – Drobeta-Turnu Severin, Muzeul Romanațiului – Caracal, Muzeul Țării Crișurilor – Oradea, Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat” – Făgăraș, Muzeul „Vasile Pârvan” – Bârlad, Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” – Tecuci, Muzeul de Istorie Turda, Muzeul de Istorie Roman, și Muzeul de Istorie „Petre Voivozeanu” – Roșiori de Vede.
Aceasta este realizată cu sprijinul Fundației „Prietenii Muzeului de Istorie a României” recent înființată, căreia îi suntem recunoscători, a cărei existență și activitate este anunțată publicului cu această ocazie specială (pmir.org).
Expoziția are la bază conceptul expozițional materializat într-un proiect de mare succes, „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane”, realizat, în anul 2021, la prestigiosul Muzeu Național de Arheologie din Madrid. Aceasta nu este o simplă expoziție despre geto-daci și lumea lor, sau doar despre o istorie timpurie a acestui colț de lume, ci și despre zorii culturii și civilizației europene, despre unicitate, dar și despre contopirea civilizațiilor, despre aspectul local, despre o lume mult mai interconectată decât ne-o imaginăm astăzi. Nu în ultimul rând, este cea mai mare expoziție sintetică dedicată civilizației geților și dacilor, a celei romane precum și a celor ale primilor migratori în acest spațiu, organizată în ultimii 25 de ani, printr-un efort a 45 de instituții muzeale din România și Republica Moldova, proiect coordonat de Muzeul Național de Istorie a României.
Expozitia este structurată cronologic pe șase teme generice:
– Etapa finală a primei epoci a fierului și conexiunile localnicilor cu lumea sciticăꓽ sunt prezentate piese de ceramică, arme și podoabe, specifice culturilor hallstattiene târzii;
– Terra Dacorumꓽ este dedicată civilizațiilor antice care s-au dezvoltat pe teritoriul României în cea de-a doua epocă a fierului – La Tène. Rolul central îi revine civilizației dezvoltate de geto-daci, în spațiul definit de țărmul vestic al Mării Negre, bazinul Carpatic și fluviul Dunărea;
– Pax Romanaꓽ își propune să ofere vizitatorului o imagine sintetică a modului de viață roman în spațiul provinciilor Dacia și Moesia Inferior, cu sublinierea aspectelor particulare, specifice zonei;
– La porțile Imperiuluiꓽ este dedicată comunităților din spațiul locuit anterior de geto-daci, transformărilor pe care acestea le suferă în contextul noilor realități generate de prezența imperiului și de conviețuirea dacilor liberi cu triburile germanice și sarmatice așezate aici în primele trei secole ale erei creștine;
– Construind Terra Christianaꓽ perioada secolelor IV – VII p. Chr. este caracterizată de trei jaloane istorice determinante pentru acest spațiu: retragerea armatei și a administrației din Provincia Dacia, pătrunderea creștinismului și marile migrații;
– „Barbarii” și Imperiul – Transformarea lumii romane – cotidian și conflictꓽ răsfoind scrierile Antichităţii Târzii despre Dacia se conturează percepţia Dunării ca o frontieră politică şi simbolică, unul dintre principalele repere ale iniţiativelor politice ale Imperiului sau ale unor populații în migrație. În același timp, în cursul secolelor IV-VII, spațiul de la nordul Dunării de Jos a fost și o zonă a continuității civilizației romane provinciale și de sinteză culturală a moștenirii acesteia cu culturile diferitelor populații migratoare germanice, iraniene, slave sau de sorginte central asiatică.
Din colecția Muzeului Național de Istorie a României vor fi prezentate următoarele piese: coiful de aur de la Coțofenești, tezaurele getice de la Stâncești, Agighiol, Peretu, tezaurul princiar getic de la Cucuteni-Băiceni, inventarul mormântului unei căpetenii getice de la Popești, tezaurele de argint dacice de la Sâncrăieni, Herăstrău, Senereuș, Vedea, două tezaure necunoscute din S-V României, inscripții menționând regii daci Tiamarkos, Burebista și Decebal, portrete imperiale ale lui Traian, Antoninus Pius, Marcus Aurelius, Traianus Decius, tezaure sarmatice din județul Buzău și Smârdan, tezaurele de la Pietroasele, Apahida și Histria (din epoca migrațiilor).
Din colecțiile muzeelor partenere enumerăm: tezaure datând din epoca migrațiilor descoperite în mormintele unor principese, la Cluj-Polus și Turda (din patrimoniul Muzeului Național al Transilvaniei și Muzeul de Istorie Turda), depozitul de arme și obiecte de bronz grecești de la Olănești, precum și piese de aur din mormintele unei principese sarmate de la Mocra, Republica Moldova, din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei din Chișinău, vase din ceramică, arme, unelte și podoabe din metale comune care ilustrează evoluția civilizațiilor care s-au succedat în spațiul de la nord de Dunăre în perioada cuprinsă între sec. VII î.e.n. și sfârșitul sec. VII d. Hr.
Vă învităm, așadar, într-o călătorie de peste 1400 de ani, în timp, în spațiu, în universul în care au evoluat strămoșii geto-dacilor spre ceea ce izvoarele antice vor numi geți și daci, civilizația dezvoltată de aceștia până la cucerirea și transformarea unei părți a Daciei în provincie romană, integrarea acestui spațiu în lumea romană, supraviețuirea civilizației romane provinciale după părăsirea Daciei de către armata și administratia romană și convietuirea localnicilor cu populațiile migratoare. Firul călăuzitor al expoziției este acela al împletirii și influențării reciproce a civilizațiilor, al transformărilor profunde, al frământărilor de creație și adaptare ce au ca finalitate crearea unei identități culturale, pe un traseu temporal care durează de la sfârșitul primei epoci a fierului până la zorii actualei civilizației europene, într-un spațiu perceput de contemporanii frământatului mileniu întunecat al migrațiilor, ca “Ultima frontieră a romanității”, locul unde temelia lingvistică pusă de limba latină și numele romanilor au supraviețuit, în ciuda tuturor vicisitudinilor, până azi.
Expoziția va fi deschisă până în luna martie a anului 2023 și va putea fi vizitată de miercuri până duminică.
Partener mediaꓽ History Channel
Vă așteptăm cu drag!
 

Sursa: https://www.mnir.ro/portfolio/vernisajul-expozitiei-dacia-ultima-frontiera-a-romanitatii-la-muzeul-national-de-istorie-a-romaniei/

HYPOCAUSTUM. Cum se încălzeau romanii? Descoperiri arheologice în situl Apulum.

A fost o adevărată inovație, atât în domeniul tehnic cât și în cel al confortului, care a apărut la sfârșitul secolului al II-lea/începutul primului secol î.e.n. Era un sistem de încălzire centrală care genera aerul cald și îl propaga sub podeaua unei camere, încălzind pereții cu ajutorul unor tuburi ceramice. Sunt prezentate cercetări arheologice în situl roman Apulum, unde s-au descoperit astfel de instalații amenajate în locuințe și, mai ales, în băile romane („thermae”). Arheologii au descoperit cuptoare („praefurnia”), colonete care susțineau placa pavimentului (pilae), pardoseala sub care circula aerul cald, dar și elemente specifice hipocaustului precum cărămizi, așa-numitele „tegulae mammatae”, tuburi pentru aer cald ș.a. Citeste mai mult

Arheologia pentru toți – Ediția #4: Porolissum, județul Sălaj – Capătul lumii sau pământul făgăduinței?

Ediția #4: Porolissum, județul Sălaj

 

Miercuri, 12 mai, continuăm călătoria în lumea arheologiei cu o nouă oprire pe linia fostei granițe a Imperiului Roman (LIMES). Ajungem, astfel, la Porolissum, în nordul țării, alături de Prof. dr. Habilitatis Coriolan Horațiu Opreanu (Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca al Academiei Române), care conduce în calitate de responsabil științific – încă din 2011 – acest șantier arheologic.

Porolissum: Capătul lumii sau pământul făgăduinței? – titlul și premisa discuției ce ne va purta miercuri pe drumuri romane, până la Complexul Arheologic Daco-Roman Porolissum, localizat astăzi în satul Moigrad-Porolissum, jud. Sălaj.

Porolissum a fost un avanpost al Imperiului Roman pe Limes-ul nord-vestic al provinciei Dacia. Acesta avea o poziție strategică și veghea principala rută de acces dinspre interiorul Podișului Transilvaniei spre câmpia nord-vestică, separate de culmile munților Meseș. Aici era capătul drumului roman imperial ce străbătea întreaga Dacie și prin trecătoarea numită „Poarta Meseșană”, sau în terminologie locală „La Strâmtură”, comunica cu teritoriile triburilor barbare, ajungând peste Câmpia Tisei până în provincia vecină, Pannonia. Această axă a fost principalul vector de mișcare a oamenilor, mărfurilor și ideilor, asigurând prosperitatea și identitatea aparte a așezării de la Porolissum.

Moderatorul întâlnirii va fi Bogdan Șandric (Direcția Patrimoniu Digital, Institutul Național al Patrimoniului – inițiatorii seriei de conferințe dedicate arheologiei).

Prezentare: Prof. dr. Habilitatis Coriolan Horațiu Opreanu (Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca al Academiei Române)

 

 

error: Continutul este protejat!