Lipsa cărţilor de istorie adevărată a României, mai exact a cărţilor în care adevărul istoric să nu fi fost ocolit sau distorsionat pentru a se conforma ideologiei comuniste, a făcut ca substanţialul volum al lui Keith Hitchins despre afirmarea naţiunii române moderne să fie foarte bine primit de publicul românesc încă din 1997, cînd a apărut prima ediţie în limba română. De atunci, România. 1866–1947 a devenit o lucrare clasică.
Click aici: Al treilea om al Axei
Sursa: libris.ro
Click aici: Jurnal si corespondenta 1916-1918
Sursa: libhumanitas.ro
Sursa: https://www.mnir.ro/portfolio/decret-deportare-lagar-marturii-din-colectia-muzeului-national-de-istorie-a-romaniei/
Fragment din introducerea cartii din 2011
În urmă cu exact jumătate de secol, în septembrie 1961, tânărul dar experimentatul arheolog Nicolae Vlassa de la Muzeul de Istorie Națională din Transilvania din Cluj-Napoca (România) a descoperit cele trei celebre tablete inscripționate de la Tărtăria. Descoperirea a avut loc în timp ce săpa un complex magic-religios în cadrul unei săpături de cercetare la situl neolitic Tărtăria – Groapa Luncii. Situl arheologic se află pe o mică promontoriu înalt pe malul râului Mureș (aproape de Turda, județul Alba, România). Acesta fusese descoperit cu jumătate de secol înainte, pe 15 iulie 1906, de Endre Orosz, impresionat de bogăția vaselor înalte pe picior și a ceramicii pictate.
Click aici: Skanderbeg. Noul Alexandru al Balcanilor
Sursa: libhumanitas.ro
Some of Gyöngyössy János's illustrations were made on the basis of field research, others were inspired by graphic presentations from chronicles, or illustrations that appeared in books and other publications.
Click aici: Șapte povești de dragoste în vremea Holocaustului, comunismului și azi
Sursa: libhumanitas.ro
Click aici: Cooperare si conflict in Relatiile Internationale
Sursa: libhumanitas.ro
Click aici: Cine a făcut România. Răscrucile noastre
„Cine a făcut România” spune istoria modernă a țării din perspectivă liberală: România a fost un proiect patriotic iluminist de eliberare a unor provincii care rataseră primul val european de modernizare. Generația pașoptistă a profitat de înfrângerea militară a Rusiei pentru a-i scoate pe români din scenariul absorbției în imperiul feudal rusesc. Cristian Ghinea folosește teoriile modernizării pentru a interpreta istoria noastră și constată că visul românesc a fost deturnat – și înainte, și după comunism – de idei opuse celor care au creat statul și de interese înguste ale elitelor de pradă care au refuzat mereu soluțiile democratice. Astăzi, adevăratul patriotism și adevăratul naționalism înseamnă să revenim la visul părinților noștri fondatori: modernizare, egalitate, proprietate, încredere în oamenii reali de lângă noi, ridicarea fiecărui român la rangul de cetățean. Firul narativ istoric ajunge până în prezent și se leagă de viitor, pentru că misiunea antifeudală continuă. Deși trăim astăzi cea mai bună epocă din istoria acestei țări, pentru a încheia modernizarea României trebuie să trecem și cele câteva răscruci care ne mai stau în cale.
