Comunicat de presa al Ministerului Culturii despre jaful de la muzeul Drents din Assen, Olanda

În dimineața zilei de 25 ianuarie 2025, un incident deosebit de grav a avut loc la sediul Muzeului Drents din Assen, Olanda, unde se desfășura expoziția „Dacia! Kingdom of Gold and Silver”. O explozie a avut loc, distrugând un zid al spațiului expozițional și permițând pătrunderea mai multor persoane în interiorul muzeului. În urma acestui jaf, au fost sustrase patru piese valoroase din expoziție: coiful de aur de la Coțofenești (datat în secolele V-IV î.Hr.) și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia (din a doua parte a secolului I î.Hr.), unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României.

Potrivit informațiilor furnizate de conducerea Muzeului Drents și autoritățile olandeze, spargerea a fost realizată prin utilizarea unui exploziv pe singurul zid exterior al clădirii. Toate piesele furate fuseseră asigurate în conformitate cu legislația românească și standardele internaționale privind organizarea expozițiilor.

Muzeul Național de Istorie a României este în contact permanent cu Muzeul Drents, autoritățile olandeze și române, depunând toate eforturile necesare pentru a sprijini ancheta în curs și pentru recuperarea urgentă a artefactelor furate. De asemenea, Ministerul Culturii din România a fost notificat imediat după incident și colaborează îndeaproape cu instituțiile competente din Olanda și România pentru a asigura recuperarea acestor piese de o valoare inestimabilă pentru patrimoniul național.

Expoziția „Dacia! Kingdom of Gold and Silver”, deschisă publicului din 7 iulie 2024 și care urma să se închidă pe 26 ianuarie 2025, a adunat peste 77.000 de vizitatori. Expoziția a inclus 673 de bunuri arheologice din metale prețioase, provenind din patrimoniul național al României. Proiectul expozițional a fost realizat în parteneriat cu mai multe muzee din România, inclusiv Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Național Secuiesc și multe altele.

Ministerul Culturii este în contact permanent cu MNIR, MAE și partenerii olandezi și asigură publicul român că va întreprinde toate demersurile pentru recuperarea bunurilor arheologice furate. Citeste mai mult

Mormintele elitelor din epoca bronzului descoperite la Sfântu Gheorghe

În situl arheologic de la Sfântu Gheorghe-Arcuș–Hosszú au fost descoperite zece morminte umane și patru morminte de cai, datate în epoca bronzului. Mormintele umane, păstrate relativ bine, aparțin culturilor Wietenberg și Noua, fiind datate între 1750 și 1300 î. Chr., iar în inventarul lor au fost găsite vase ceramice și piese din aur. Mormintele de cai, care conțin psalii și alte piese de harnașament, sugerează legături cu zonele sudice ale Uralilor. Apariția ritului de inhumație în Transilvania, într-o perioadă în care incinerarea era predominantă, reflectă mobilitatea unor comunități din afara arcului carpatic. Cercetările arheologice continuă, iar săpăturile sugerează că cimitirul se extinde către râul Olt. Citeste mai mult

Doctrinele muncii si politica profesiunilor

Doctrinele muncii si politica profesiunilor. Sindicalism, corporatism si cooperatie in Romania interbelica   Istoria intelectuala a Romaniei a oglindit, incepand din secolul al XIX-lea, intregul spectru al gandirii europene. In acelasi timp, dezbaterile romanesti au reflectat caracteristicile specifice ale tarii, in cadrul regiunii sud est europene. Victor Rizescu a publicat numeroase lucrari despre gandirea social-politica romaneasca, cu accent asupra corelatiilor politice diverse ale liberalismului local si ale criticilor formulate la adresa lui. Volumul de fata contine o colectie de studii ale sale asupra sindicalismului si a proiectului de reorganizare corporatista a statului roman in perioada interbelica. Ele demonstreaza anvergura problematicii respective in contextul epocii. Un veritabil tezaur de fapte inedite. – Armin Heinen, profesor emerit, Universitatea din Aachen Cumpără de aici 39.00Lei   Sursa: libris.ro

Intrare gratuită la muzeu de Ziua Unirii Principatelor Române!

 

24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române
‼️ INTRAREA ESTE GRATUITĂ‼️, în data de 24 ianuarie 2025, de Ziua Unirii Principatelor Române, la toate expozițiile muzeului din Deva precum și la expozițiile muzeelor din teritoriu:➡️Muzeul de Arheologie și Complexul de Monumente „in situ” Sarmizegetusa➡️Complexul Memorial Aurel Vlaicu➡️Muzeul de Istorie locală și Etnografie Brad➡️Muzeul de Etnografie și Artă Populară Orăștie
Vă așteptăm cu drag!

 
 

Sursa: https://mcdr.ro/index.php/ro/expozitii-si-evenimente/expozitii-permanente/211-intrare-libera-la-muzeu-de-ziua-unirii-principatelor-romane/2025-01-24-09-00

23 august 1944. O istorie asa cum a fost

Era firesc ca la implinirea a 80 de ani de la 23 august 1944 sa se publice mai multe carti si studii dedicate acestui important eveniment din istoria Romaniei, a celui de-al Doilea Razboi Mondial si evolutiei geostrategice a Europei. Volumul de fata se inscrie pe linia unei abordari noi, bazate pe documente de arhiva scoase la lumina in ultimii ani si pe valorificarea altor surse, pe o viziune larga privind ansamblul vietii internationale – in primul rand mutatiile survenite in echilibrul de putere -, precum si pe realizarea unor noi conexiuni intre evenimentele militare, politice si diplomatice pe fondul carora a avut loc schimbarea de directie a Romaniei la 23 august 1944. Este bine cunoscut faptul ca, de-a lungul celor opt decenii, 23 august a fost puternic politizat, ajungandu-se ca principalii actori sa fie margi­na­li­zati si chiar arestati (trei dintre ei – Iuliu Maniu, Constantin I.C. Bratianu, Lucretiu Patrascanu murind in inchisoare), iar in prim-plan au fost pro­pul­sate persoane care atunci au avut un rol marginal, sau chiar niciunul. Volumul de fata – coordonat de istoricii Dan Catanus, Vasile Buga si Mihai Burcea  cuprinde 17 studii, cu o tematica larga, prin care se pro­mo­­veaza o noua viziune, intemeiata pe documente si pe o reflectie profunda, specifica oamenilor de stiinta, asupra a ceea ce a reprezentat 23 august 1944. Toate acestea constituie un ARGUMENT pentru a prezenta acest volum, dar si pentru a-mi permite unele consideratii personale, fiind unul dintre putinii istorici in viata care au parcurs cei 80 de ani de dupa 23 august 1944. …Unul dintre autorii acestui volum, referindu-se la semnificatia evenimentelor din 1944, a apreciat: Legatura cu trecutul este inerenta. In fond, pentru ce studiem istoria? – Ioan Scurtu   Propunerea initiala a apartinut semnatarului acestor randuri si a plecat de la o serie de constatari personale privind dezinteresul tot mai evident manifestat in mediul public fata de actul de la 23 August 1944, mai ales dupa incetarea din viata a Regelui Mihai I (5 decembrie 2017), ultimul mare protagonist al acelor evenimente istorice. O tendinta similara, chiar daca nu tot atat de radicala, am constatat si in istoriografia academica, in care subiectul 23 August 1944 a devenit tot mai marginal, parand sa fi obosit. Tendinta este explicabila, in parte, prin exploatarea excesiva, distorsionata, a subiectului inainte de 1989 si apoi in perioada revizionista a anilor 1990-2000, precum si prin aparitia in prim-plan a unor teme noi, specifice vremurilor pe care le traim. Si totusi, evenimentele care au condus la schimbarea de regim de la 23 August 1944 constituie unul dintre cele mai importante episoade ale istoriei contemporane a Romaniei, care prezinta in continuare – asa cum se va vedea si din volumul de fata – numeroase aspecte nedescifrate ori controversate. Adevaratul examen pentru autori va ramane insa reactia, odata cu aparitia cartii, a exigentului public cititor de istorie din Romania. – Dan Catanus   Colectiv de autori: Constantin Hlihor, Ioan Scurtu, Gheorghe Onisoru, Dan Catanus, Alesandru Dutu, Cristian Troncota, Mihai Burcea, Ottmar Trasca, Constantin Corneanu, Vasile Buga, Alina Ilinca, Liviu Marius Bejenaru, Tudor Visan-Miu, Stefan Bosomitu, Bogdan Jitea, Elena Negru, Gheorghe Negru, Liubomir Ognianov, Tatiana Volokitina Cumpără de aici 89.00Lei   Sursa: libris.ro

Unirea Principatelor Române în creația pictorului Eugen Ispir (1909 – 1974)

Muzeul Național de Istorie a României anunță deschiderea micro-expoziției „Unirea Principatelor Române în creația pictorului Eugen Ispir (1909 – 1974)”, proiect curatorial dedicat Zilei Unirii Principatelor Române – 24 ianuarie. Micro-expoziția va fi accesibilă publicului la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti, începând de vineri, 24 ianuarie 2025.Evenimentul de la 1859 și-a găsit ecoul vizual în creația plasticienilor autohtoni care, în efervescența momentului, n-au ezitat să-și manifeste dorința de a-și pune talentul în slujba marelui proiect al unirii celor două principate, Moldova și Țara Românească. S-a constituit, astfel, un bogat corpus de imagini plăsmuite de artiștii epocii, martori direcți a ceea ce astăzi cunoaștem drept Unirea Principatelor Române și fondarea statului român modern. Însă iconografia acestui fundamental pol din istoria țării noastre nu se mărginește la reprezentări contemporane cu evenimentul, ci a devenit o temă frecvent tatonată și de către generațiile ulterioare de artiști care au abordat pictura istorică.Expoziția pe care o propunem vizitatorilor Muzeului Național de Istorie a României are o dublă însemnătate și substrat, omagiind nu doar Unirea înfăptuită pe 24 ianuarie 1859, ci și moștenirea artistică a unui pictor prea puțin cunoscut – Eugen Ispir (1909 – 1974). Cu acest prilej, expunem pentru prima dată șase lucrări de artă plastică din patrimoniul muzeului, pe care artistul le-a consacrat temei Unirii Principatelor.Cele trei picturi în ulei pe carton, respectiv cele trei lucrări de artă grafică realizate în tempera pe carton se remarcă nu doar prin caracterul lor inedit, ci și prin ocurența subiectului lor în întreaga operă artistică a pictorului Eugen Ispir. Cu o predilecție spre naturi statice și peisaje, cu incursiuni discrete în genul portretului, manifestările tributare evenimentelor istorice sunt conjuncturale și periferice în raport cu temele de interes. Așadar, lucrările aflate în patrimoniul MNIR și etalate în cadrul acestui proiect expozițional sunt cu atât mai valoroase, ilustrând scene istorice de care pictorul se apropie în chip insolit la aproape un secol de la desfășurarea lor. O atenție deosebită îi acordă lui Alexandru-Ioan Cuza, atât din ipostaza de prefect de Galați, cât și de ales ca domn al celor două principate, însă recognoscibile sunt și alte câteva figuri marcante și hotărâtoare în periplul dobândirii unității naționale. Cu precauția cuvenită, îi distingem pe Mihail Kogălniceanu, generalul Ioan Emanoil Florescu, domnitorul Grigore Al. Ghica și proverbialul Moș Ion Roată, căruia Ispir îi acordă prim-planul unei compoziții reprezentând Divanul Ad-hoc al Moldovei din anul 1857.Realizatorul proiectului expozițional este dr. Erica Iojă, curator în cadrul Muzeului Național de Istorie a României, secția Muzeul Național Filatelic.Micro-expoziția va putea fi vizitată în perioada 24 ianuarie – 20 februarie 2025, de miercuri până duminică, între orele 09ꓽ00 – 17ꓽ00.

Sursa: https://www.mnir.ro/unirea-principatelor-romane-pictor-eugen-ispir-1909-1974/

Istoricii si revolutia din 1989. Minciuni, falsificari, manipulari

Istoricii si revolutia din 1989. Minciuni, falsificari, manipulari de la Alex Mihai Stoenescu si Larry Watts la Grigore Cartianu, Cristian Troncota si Moise Guran, de la „Jurnalul National” la „Adevarul” si „Evenimentul Zilei”. Aceasta carte este o colectie de articole ale mele cu privire la fenomenul de falsificare al istoriei revolutiei din 1989.  Falsificarea istoriei revolutiei este un fenomen care l-am observat imediat dupa caderea lui Ceausescu. Este o veche preocupare de a mea, care m-a determinat sa propun infiintarea „Comisiei pentru Adevar si Dreptate” in cadrul Asociatiei ” 17 Decembrie” Timisoara a ranitilor si familiilor indoliate din revolutie, prin intermediul careia am desfasurat o activitate publicistica in presa la inceputul anilor ’90.  Prima mea carte (din 1994) – Falsificatorii istoriei, exact fenomenului de falsificare a istoriei revolutiei ii este consacrata. Am publicat apoi o multime de alte carti despre revolutie, cu marturii, documente. In 2005, am publicat o noua carte consacrata falsificarii istoriei – Revolutie din 1989 si minciunile din Jurnalul National – urmare a campaniei sustinute de falsificare a istoriei inceputa de „Jurnalul National”. – Marius Mioc Cumpără de aici 44.90Lei   Sursa: libris.ro

Noaptea cavalerilor – fragment

Roman în pregătire – autor Florin Dinu

Noaptea își lua în stăpânire ținutul. Frigul strânsese toți norii deasupra colinelor din jurul cetății. Gărzile de pe ziduri schimbau câteva vorbe în treacăt când se întâlneau la turnurile principale. Jos, lângă poartă, focurile răspândeau lumină vioaie. Alte gărzi frigeau vânat proaspăt adus de voievod și cavalerii săi. Poarta mare fusese închisă devreme, podul fusese ridicat, iar în avanposturi santinelele, doar în uniforme de postav, fără armurile de fier, scrutau zările. Călăreți din garda de seară a cetații porniseră prin împrejurimi să se asigure de liniștea ținutului. Mergeau departe până la granița cu Transilvania, unde luau informații de la oamenii din vamă. Voievodul făgărășean Radu Negru Voda avea un sistem de informații bine pus la punct, asemeni serviciului de poște mongol. Întemeietorul Hoardei de Aur, Batu-Han, pentru a controla vastul imperiu pe care îl deținea, a înființat un serviciu de poște la distanțe de 25-30 de km. La fiecare stație de poștă se aflau un han ( casă domnească), 100 de oameni pentru servicii și poliția drumurilor, hambare cu alimente și cai de schimb. Voievodul nostru și-a dat seama de utilitatea acestui serviciu și a înființat pe teritoriul lui ceva asemănător, la scară mult mai mica. La fiecare popas unde se schimbau caii, măcar unul din oameni era iscoada voievodului. Iscoadele sale ajungeau până la Curtea Bizanțului si în nord până la Cancelaria Imperiului Romano-German. Neavând armată puternică, Radu Negru a realizat că cel care deține informația de multe ori e mai puternic decât cel care deține armata. Înconjurat de imperii puternice, era vital să știe gândurile acestora. Toate informațiile ajungeau la logofatul personal al voievodului, un german pe nume Odo, care avea în cabinetul său câțiva învățăcei ce analizau veștile primite. Odată triate, Odo, ca sfetnic de taină prezenta voievodului veștile importante, analizând cu acesta situațiile aparute. Citeste mai mult

Regina Maria

Regina Maria de Cristian Mosneanu, este al treilea volum al colectiei de istorie a editurii Librex: Centenarul Marii Uniri. Colectia Centenarul Marii Uniri cuprinde 12 carti, cate una in fiecare luna a Centenarului. Iubirea mea pentru aceasta tara, pe care am facut-o a mea prin lacrimi si suspine, a ajuns pentru mine ca o religie. Ma simt legata de ea prin lanturi de otel, legata prin inima, prin creier si prin sange. Simt ca fiecare din cei sase copii ce i-am dat, e unul din inelele acestui lant pe care numai moartea si dezastrul il pot sfarama. – Regina Maria   Nici o figura publica din Romania nu a fost mai patriota decit aceasta Regina de neam strain. – The New York Times In nebunia anilor ’20, Regina Maria a fost, pentru scurta vreme, cea mai populara femeie din tara. – Smith, Gene, The American Heritage, Vol. 45, No. 6, October 1994 S-a spus despre ea ca a format o intreaga generatie – toti barbatii au fost indragostiti de ea, toti artistii inspirati de ea, toate femeile au dorit sa-i semene. – Lesley Blanch despre Regina Maria   Exista un singur barbat in Romania si acela este Regina. – Contele Charles De Saint-Aulaire   In istoria cunoscuta a poporului nostru nu cred ca a existat un conducator mai iubit decat Regina Maria. Devenind  Regina, in anul 1916 ea a fost cea care a l-a influentat decisiv pe regele Ferdinand sa intram in razboi de partea Antantei. Acest lucru a facut ca dupa terminarea razboiului, datorita faptului ca Romania a facut parte din tabara castigatoare, teritoriul Romaniei sa se intregeasca. Transilvania, Banatul, Crisana, Maramuresul si Satmarul au intrat in componenta Regatului Roman. In timpul Primului Razboi Mondial, va activa ca sora medicala pe front. Activitatea ei nu va fi una de fatada, regina dand dovada de un curaj nebun, aflandu-se in primele randuri in transee si va avea grija de soldati. Activitatea ei de sora nu se va rezuma doar la soldati, ci si la orfani si alte persoane nevoiase. Acest efort este recunoscut ca fiind un mare act de bravura al reginei chiar si de catre cei mai inversunati rivali ai ei. Dupa terminarea razboiului, in timpul Conferintei de Pace de la Paris, Marile Puteri aliate nu au vrut sa recunoasca unirea teritoriilor romanesti cu Vechiul Regat. Delegatia romana trimisa la Paris nu a avut sorti de izbanda in a-i convinge pe cei care conduceau conferinta sa recunoasca oficial Unirea. Atunci, Regina Maria merge intr-o vizita neoficiala la Paris si se intalneste cu principalii lideri politici straini care se aflau acolo reusind sa incline balanta in favoarea Romaniei. – Cristian Mosneanu Cumpără de aici 39.00Lei   Sursa: libris.ro
error: Continutul este protejat!