Istorie Veche

Partea a II-a a articolului aici:

Foto (cei trei negri….) , de pe rândul 2, poză stânga = Stema Ţării Româneşti !!!, citeşte.. Walachie …?

O eroare istorică depistată după 170 de ani ! – Cei trei negri „mititei” !!!

Rebusul heraldic al Basarabilor !

De peste 170 de ani în istoria noastra circulă un blazon care a dat multă bătaie de cap istoricilor noştri clasici şi nu numai !

Vom aminti doar pe unii din cei clasici: Nicolae Iorga, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Cezar Bolliac, Nicolae Densuşianu, Constantin Giurescu şi mulţi alţii, pe care nu i-am amintit, dar cu mult respect pentru munca lor de cercetare.
Este vorba despre un blazon al Ţării Româneşti publicat în timpul lui Mihai Viteazul de către Levin Hulsius (1546 – 1606), notar de meserie, care la rândului lui a preluat acest blazon din „”Cronica de la Konstanz”” întocmită de Burgerul, Ulrich von Richental (1360 – 1437) intre anii 1414 – 1418. Citeste mai mult

Manipulare istorică sau pur şi simplu ignoranţă – falsa apariţie a lui Radu Negru Vodă ȋn preajma anului 1215.

Samuil Micu (1745-1806) povesteşte că a găsit zidită în peretele caseiprotopopului Ionaş Mone o piatră cu următoarea inscripţie: „Vixit Gregorius primus Venetus, Anno Domini 1185. Genealogia authentica Monestica: Gregorius Venetus Thesaurarius Vaivodae Nigro a quo donatus quatuor vallibus cum silvis et campis….”.

Interesat de această descoperire Nicolae Densusianu s-a aplecat asupra textului, traducându-l : ” A trăit Grigorie cel dintâi Veneţianul în anul Domnului 1185.Genealogia autentică a familiei Mone:Grigore Veneţianul, vistierul lui Negru Vodă, din partea căruia a fost dăruit cu patru văi, cu păduri şi câmpuri…” Citeste mai mult

Fragment din  Istorie Pierdută. Cronică Românească de Istorie Veche a anilor 1400 – 1601.  (lucrare în pregătire) Autori: Adrian Anghel,  Cristian Moşneanu şi Cornel Bîrsan

Originea heraldicii Ţării Româneṣti – dovadă a “descălecării lui Radu Negru Vodă”

Ȋn acest articol vom reda câteva informaţii ( privind pasărea Heraldică de pe stema de stat ṣi  steme ce se găsesc pe arme dinastice) din capitolul “Heraldica Ţării Româneṣti”, capitol aferent lucrării “Istorie Pierdută – Cronică Românească de Istorie Veche” (lucrare în pregătire). Informaţiile pe care dorim a vi le ȋmpărtăṣi  au  menirea de a aduce la cunoṣtinţa cititorului ȋncă un argument ȋn plus ȋn favoarea faptului  că ȋntemeierea Ţării Româneṣti este “opera ” descălecătorului Radu Negru Vodă. Citeste mai mult

Un voievod necunoscut, asemenea voievodului Ploscânea de care am amintit în articolul despre Basarabia și Transnistria, este Ioan de Onads, ducele valahilor.

În atlasul istoric publicat de Romulus Seișanu în 1936, descoperim icoana dintr-o biserică din Liov (Ucraina), pe care apare menționat numele lui Ioannes de Onads, Dux Valachiae:

În anul de la Domnul Iisus Christos 1150, în cea mai apropiată Sâmbătă de la Sf. Ioan Botezătorul, se odihnește nobilul domn Ioan de Onads ducele Valahiei. Citeste mai mult

Comparativ cu ceilalți voievozi, Petru Cercel, nu s-a limitat ȋn a unelti politic, săpându-si adversarii, ci a avut preocupări cu totul deosebite, ajungând a-ṣi ȋnsuṣi o cultură vastă, fiind unic ȋn acest sens ȋn rândul domnilor munteni. Spre deosebire de ceilalţi principi români, are meritul de a fi cel dintâi ce face cunoscut neamul său ȋn rândul străinilor. Calitatea cea mai mare a lui Cercel este aceea că știe a darui din cunoștințele sale, făcându-i pe cei cu care intra ȋn contact a face acelaṣi lucru, iar el reuseṣte să ȋnsuṣească cu uṣurinţă cunoṣtinţe din domenii diferite, ȋncât ajunge a fi considerat drept model de principe chiar ṣi ȋn Italia unde exista vărful culturii europene ȋn acea perioadă. Ȋn Constantinopol se pregăteṣte cu profesori de seamă, ȋn Rhodos ȋnvaţă limba greacă ṣi turcă, ajungând ȋn Transilvania ȋnvaţă ungurește, ȋn Germania ȋnvaţă nemțește, la curtea regelui Franţei ȋsi perfecţioneaza limba franceză și așa mai departe, ȋnvaţă limba fiecărei ţări pe unde merge, ajungând la performanţa de a cunoaṣte 12 limbi străine. Citeste mai mult

Vezi aici prima parte.

Legile belagine au ajuns a fi cunoscute pe o mare parte continentului european. Acest lucru este posibil datorită triburilor ce au avut contact cu locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic ce au locuit aici dar au migrat ulterior. Un exemplu grăitor ȋn acest sens, este reprezentat de turdetani. După particularităţi, turdetanii vin din răsăritul Europei, urme vechi se găsesc pe actualul teritoriu al României şi Ungariei (Panonia). Despre ei, Strabon (Cartea III 1.6 ), afirmă că sunt cei mai ȋnvăţaţi locuitori ai peninsulei Hispanice. Au propria gramatică, ȋşi au descrise tradiţiile şi istoria, au poeme şi legi scrise ȋn versuri, după cum ei afirmă, vechi de peste 6000 de ani.[1] Citeste mai mult