Istorie Veche

Fragment din Istorie Pierdută – Cronică Românească de Istorie Veche (lucrare în pregătire). Autori: Cornel Bîrsan, Adrian Anghel şi Cristian Moşneanu, volumul II la Istorie Furată!

Petru cel Tânăr (confundat până la ȋnceputul secolului XX cu Petru Schiopul) ȋṣi are orginea ȋn cele două dinastii majore ale Valahiei ṣi Moldovei. Pe linie paternă urmează firul voevozilor ce se trag din Basarab ṣi Negru Vodă iar după mamă provine din marea familie a Muṣatinilor având ca bunic pe Petru Rareṣ, fiul lui Ştefan cel Mare. Este cel dintâi fiu născut al voevodului Mircea Ciobanu ṣi al Doamnei Chiajna, are doi fraţi: Mircea şi Radu şi patru surori, numitele Anca (Ana), Alexandra, Maria şi Dobra. Citeste mai mult

foto

Fresca, lată de 3 m, se întinde dintr-o parte în alta a scenei pe o lungime de 75 m şi cuprinde 25 de episoade din istoria Românilor, simbolizând „cartea deschisă a istoriei naţionale pentru cei ce o privesc”. Scenele sunt prezentate într-o succesiune înlănţuită, fără a fi separate unele de celelalte.
Privind spre loja regală, de la stânga spre dreapta, cele 25 de episoade pot fi descrise astfel:

Traian pătrunde în Dacia (episodul 1) Secvenţa de început a episodului prezintă o parte a Podului de la Severin, peste Dunăre, opera arhitectului Imperiului Roman, Apolodor din Damasc. Figura împăratului Traian, înconjurat de ofiţerii săi, privind peste ţinuturile Daciei, domină întregul episod.
Colonizarea Daciei (episodul 2) În acest episod sunt descrise armatele Imperiului Roman pătrunzând în teritoriul dacilor. În episod este conturat şi monumentul Tropaeum Traiani, construit între anii 106-109, în cinstea împăratului Traian.
Contopirea Dacilor cu Romanii (episodul 3) Naşterea poporului român este simbolizată printr-o idilă între o tânără dacă şi un legionar roman. Tânăra dacă este prezentată în genunchi, aşezată pe un mormânt, aprinzând o candelă în amintirea soţului sau a tatălui. Pe monument este prezentă o stelă funerară descoperită într-un sit arheologic din Alba Iulia. Tânărul militar roman este pictat în picioare, având capul plecat, semn al respectului faţă de ritualul la care participă.
Sentinela romană (episodul 4) Cerul albastru de până acum, prezentat în episoadele anterioare, începe să se întunece în acest episod, ca efect al apariţiei la orizont a oştilor barbare. În mijlocul nopţii, la linia orizontului este înfăţişat un ostaş roman, stând într-o poziţie neclintită pe un cal cu copitele înfipte în pământul vechii Dacii, semn al apărării hotarului ţării, în faţa invaziilor migratoare. Citeste mai mult

 … din lucrarea Istorie Furată – Cronica românească de istorie veche. Autor: Cornel Bârsan

Un alt factor care contrazice teoria romanizării forțate sau pașnice este cel legat de spațiu. Analizând din punct de vedere geografic stăpânirea romană în Dacia vom constata că din punct de vedere teritorial romanii stăpâneau doar Transilvania Centrală, Banatul, vestul Olteniei și Dobrogea. Celelalte teritorii dacice, Crișana, nordul Transilvaniei de peste malul drept al Someșului Mare, Moldova și estul Munteniei nu fuseseră cucerite și nu vor intra niciodata sub dominație romană. Estul Munteniei pe o perioadă foarte scurtă între anii 102–117 avea să fie teritoriu supravegheat de romani, încercându-se chiar incorporarea lui în provincia Moesia, dar fără rezultat. Citeste mai mult

 … din lucrarea Istorie Furată – Cronica românească de istorie veche.   Autor: Cornel Bârsan

Cauze și efecte istorice

Dar de unde provin defecțiunile scrierii istoriei?

Arheologul Brian Haughton (n.1964), în lucrarea sa „Istoria secretă – Civilizații pierdute și mistere străvechi”, referindu-se la „misterele istoriei” scrie în introducerea carții: „din nefericire, dovezile care susțin o teorie îndrăgită sunt de obicei obținute prin ignorarea informațiilor contradictorii sau eliminând un artefact individual, o persoană sau chiar contextul original”. Citeste mai mult

… din lucrarea Istorie Furată- Cronica românească de istorie veche.  Autor: Cornel Bârsan -> găsești cartea în format digital aici:
https://istoriefurata.istorieveche.ro/

257 – Invaziile dacilor liberi în Dacia îl obligă pe împăratul roman Gallienus să ia măsuri atât defensive, cât şi ofensive. În urma victoriei îşi arogă titlul de Dacicus Maximus.

259 – Comandantul legiunilor romane staţionate in Pannonia, Ingenuus, dac născut în provincia Dacia se auto-intituleaza împărat al Imperiului Roman. Citeste mai mult

Fragment din Istorie Pierdută, Cronică Românească de Istorie Veche, anii 1400-1600 (lucrare în pregătire).
Autori: Cornel Bîrsan, Adrian Anghel şi Cristian Moşneanu.

Primul care s-a ocupat de identitatea lui Negru Vodă, a fost Bogdan Petriceicu Haşdeu (1838-1907), care va fi primul istoric ce va pune în practică aplicaţia: Dumnezeu nu poate schimba istoria, dar istoricii da! Haşdeu, ignorand toate documentele şi monumentele istorice, cursul evenimentelor războiului civil din Transilvania anilor 1290, afirmă foarte pertinent că Negru Vodă a „descălecat” din Oltenia, din „Vechiul Banat al Basarabilor” şi ar fi purces ulterior la cucerirea Ţării Făgăraşului (!). Citeste mai mult