Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane
Expoziția-eveniment „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane” se va deschide la data de 30 septembrie, la Muzeul Național de Arheologie din Madrid, Regatul Spaniei.
Cuvintele dacice păstrate până în zilele noastre
Etimologia este cunoscută ca fiind, pe scurt, evoluția în timp a cuvintelor, de la prima utilizare a acestora până în prezent. Această știință observă și analizează modificările de formă, împrumuturile între limbi, elementele înrudite și recrearea formelor inițiale ale cuvintelor.
Situl arheologic de la Şcheia–Siliştea. Mărturii din preistorie până in Evul Mediu
La construcţia căii ferate Suceava – Păltinoasa, situl multistratificat de la Siliştea Şcheii(com. Şcheia, jud. Suceava) a oferit numeroase şi valoroase materiale din diferite perioade istorice.
Săpăturile sistematice şi cele de salvare, precum şi cercetările de suprafaţă aut dovedit că această staţiune arheologică a fost locuită începând din neolitic (prin comunităţile ceramicii liniare), continuând cu secvenţe de locuire care se succed, cu unele întreruperi, până în Evul Mediu
(sec. XIV–XV).
Deosebit de impresionante sunt descoperirile (ceramică lucrată la roată şi cu mâna, ceramică provincială romană, monede romane imperiale) din perioada dacilor liberi (civilizaţia carpică), precum şi cele aparţinând Evului Mediu, care ne înfăţişează aspectul unei comunităţi rurale din imediata apropiere a oraşului-capitală a Moldovei. Chiar dacă nu sunt tot aşa de consistente,celelalte descoperiri de aici (ceramică liniară, Precucuteni, amfore sferice, Noua, Gáva–Holihrady ş.a.) prezintă importanţă, prin piesele lor ceramice sau de piatră şi bronz, unele cu adevărat excepţionale.
Carpi şi goţi în colecţiile Muzeului Naţional al Bucovinei
Muzeul Național al Bucovinei vă invită, în perioada 11 iunie - 20 septembrie 2021, să vizitați expoziţia "Carpi şi goţi în colecţiile Muzeului Naţional al Bucovinei", deschisă la Muzeul de Istorie. Este o premieră în cadrul manifestărilor muzeografice sucevene, fiind pentru întâia dată când materiale arheologice aparţinând lumii dacilor liberi (sec. II-IV) şi civilizaţiei Sântana de Mureş-Cerneahov (sec. IV-V) sunt expuse împreună.
Hunedoara: Cercetări arheologice la cetatea Sarmizegetusa Regia, în cadrul proiectului de restaurare
O campanie de cercetări arheologice se desfăşoară, în aceste zile, în cetatea dacică Sarmizegetusa Regia din Munţii Orăştiei, în cadrul proiectului de restaurare a sitului UNESCO denumit „Capitala Daciei – Muzeu viu al patrimoniului cultural european”, a informat, marţi, Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara.
Săpăturile se efectuează în mai multe puncte ale fortificaţiei, cu scopul de a oferi informaţii şi clarificări specialiştilor cu privire la elementele constructive antice şi la starea de conservare a monumentului istoric.
Basileos Thiamarkos Epoiei – „Regele Thiamarcos a facut” – inscriptia de la Buridava dacica
Inscriptia de la Buridava: Basileos Thiamarkos Epoiei – „Regele Thiamarcos a facut”
Voievodatele și cnezatele muntene în spațiul balcanic al evenimentelor anilor 1233 – 1285 – a doua parte
Fragment din Intemeierea Tarii Romanesti Radu Negru Voda intre legenda, mit si adevar
Vezi prima parte aici: https://istorieveche.ro/2021/06/25/voievodatele-si-cnezatele-muntene-in-spatiul-balcanic-al-evenimentelor-anilor-1233-1285-prima-parte/
Intemeierea Tarii Romanesti Radu Negru Voda intre legenda, mit si adevar
Un nou conflict survenit între Litovoi și maghiari va fi în anul 1278, sau 1279, când în urma luptelor Litovoi este ucis, după unii istorici urmare trădării, iar fratele său, Bărbat este luat prizonier de către maghiari. Urmare re-acceptarii vasalității maghiare și a plății unei răscumpărări foarte piperate, Bărbat este eliberat și revine în Muntenia, preluând scaunul voievodatului.
Voievodatele și cnezatele muntene în spațiul balcanic al evenimentelor anilor 1233 – 1285 – prima parte
Expansiunea maghiară in Muntenia a început să se intensifice printre anii 1228-1233, în timpul regelui maghiar Andrei al II-lea (1205-1235) prin întemeierea unei “marci” de apărare în fortăreața Severinului, construită pe fundațiile unui vechi castru roman. Această marcă de graniță avea rolul de aparare al Regatului Maghiar, împotriva unei posibile expansiuni a Imperiul Valaho-Bulgar al lui Ioan Asan II (1218-1241). Cu timpul această intruziune maghiară în spațiul muntean, avea să ducă la creerea unui Banat al Severinului, care în decursul timpului avea să se extindă și a unei marii părți a Olteniei.
Gropi cu oseminte și monede foarte vechi au fost descoperite pe șantierul drumului expres Craiova – Pitești
Gropi cu oseminte au fost descoperite pe șantierul drumului expres Craiova – Pitești. În plus, tot acolo au fost găsite și monede foarte vechi. Istoricii Muzeului Național al Unirii Alba Iulia fac acum cercetări pentru a stabili din ce perioadă provin toate acestea.
Sunt lucrări anevoioase pe drumul expres dintre Pitești și Craiova. Asociația Pro Infrastructură susține că lucrările pe tronsonul 1 până la Balș se desfășoară mult prea lent, iar în ritmul acesta nu vor putea fi gata în 2023, atunci când a anunțat constructorul.
La hotarele Marii Stepe. Cetățile de la începutul celei de-a doua epoci a fierului dintre Carpați și Prut (secolele 5-3 î.Hr.)
„În spațiul dintre Carpați și Nistru între secolele 5 și 3 î.Hr. s-a construit un mare număr de cetăți, după unii autori peste 120 la număr, ce impresionează și astăzi prin suprafețele lor – adeseori de ordinul hectarelor și al zecilor de hectare – și prin dimensiunile elementelor constructive. Niciodată în istoria sau preistoria acestei regiuni nu s-a mai construit un număr atât de mare de fortificații care să funcționeze într-o perioadă istorică atât de scurtă. Desigur, uneori densitatea de locuire în aceste mari incinte era inegală, dar nu se poate spune sub nicio formă că ar fi fost goale și nelocuite; peste tot unde s-au făcut investigații minimale s-au descoperit numeroase locuințe de suprafață și locuințe adâncite, gropi de provizii, iar în unele cetăți densitatea de locuire pare să fi fost chiar mare… Este interesant că lipsesc, deocamdată, edificiile „pretențioase”, situație ce nu și-a găsit încă o explicație satisfăcătoare. Nu știm încă în ce fel de locuințe trăiau, de pildă, „basileii” care stăpâneau aceste cetăți, cei ce au deținut tezaure precum cel de la Cucuteni – Băiceni și care și-au comandat podoabe precum celebra diademă de la Bunești – Averești. Sigur, cu timpul s-ar putea să găsim răspunsuri și la aceste întrebări, măcar că s-ar putea ca acestea să nu fie cele la care ne-am aștepta.
În general, în istoriografie constructorii acestor cetăți sunt identificați cu geții, pe baza similitudinilor vădite între cultura materială a acestor grupuri și cele de la Dunărea de Jos, dar această identificare, măcar că a devenit un loc comun, necesită cu siguranță a fi rediscutată în lumina unei analize sincere a izvoarelor scrise și a celor arheologice.”