Invaziile barbare trec și pragul Daciei

2 Comments / avari, gepizi, goti, huni, invaziile barbare, premium / By

Prin acest articol, ne dorim să aducem în atenția cititorului o mică incursiune în istoria Daciei romane din perioada veacurilor II-VIII, urmărind a surprinde urmele lăsate de diferitele și tumultuoasele porniri barbare înspre teritoriul Daciei încă de dinainte de retragerea aureliană. Ni se nasc așadar două întrebări la care ne vom strădui să aducem un răspuns bine documentat, anume, a fost Dacia un teritoriu de interes pentru migratori sau era folosită doar ca spațiu de tranzit spre partea occidentală a Imperiului Roman, care sunt urmările lingvistice, toponimice, artistice și religioase ale trecerii și staționării acestor popoare în cultura daco-romanilor? Acestor întrebări s-au oferit a da răspuns istorici precum A.D. Xenopol, Mihai Bărbulescu, Constantin Giurescu, și nu numai. Vă invităm așadar, în amplul și interesantul itinerariu al nomadului atras de fața aurită a Imperiului Roman. Citeste mai mult

Pe urmele dacilor liberi

2 Comments / dacii liberi, premium / By

Suntem aici de mii de ani
Pământ, dospind părinți și frați,
Nuntind cu tracii prin Balcani,
Horind cu dacii prin Carpați
S.C. Răduică


Destinul dacilor sub stăpânirea romană  i-a preocupat în mod constant pe istoricii români, ceea ce a făcut ca numeroase lucrări de calibru să cunoască lumina tiparului. Prin studiul de față ne dorim să dăm atenție acelei părți a populației dacice care a făcut tabără separată față de dacii aflați sub stăpânirea ori supravegherea romană, anume dacii liberi, urmărind să subliniem care sunt granițele teritoriale rămase sub conducerea autohtonilor, tipul de viață, interacțiunea cu alte popoare migratoare, influențele și relațiile cu romanii. Citeste mai mult

Retragerea aureliană și destinul daco-romanilor după 271

1 Comment / destinul dacilor dupa retragerea aureliana, premium, retragerea aureliana / By

Observăm că actul retragerii nu înseamnă momentul final al romanizării, ci asistăm în fapt, de la jumătatea secolului III și până la invazia hunică, la o „epocă romană târzie”, perpetuându-se așadar o „romanitate fără imperiu” prin populația daco-romană latinofonă, ce-i drept, mai modestă de acum înainte, după retragere, limba dacică strămoșească neluând locul latinei ci dimpotrivă, latina face progrese teritoriale. Din perspectivă militară, linia Dunării își păstrează vechea importanță strategică prin seria de capete de pod din câmpia nord-dunăreană, de la mare până la Porțile de Fier ale Transilvaniei. Expediții victorioase la nordul Dunării ale împăraților Galerius (domnie 305-311), Constantin cel Mare (domnie 306-337) și Valens (domnie 364-378), au menirea de a fixa pe vizigoți la răsărit de Carpați și instalarea controlului imperial pe cea mai mare parte a Câmpiei Române, control ce se menține doar până la prăbușirea echilibrului politic din Europa Răsăriteană provocată de invazia hună în 376, politica imperială redevenind activă la N de Dunăre după părăsirea scenei de către huni în 454. Citeste mai mult

Amfiteatrul roman de la Drobeta

Leave a Comment / amfiteatrul de la Drobeta, curiozitati despre daci, istorie veche / By

Am vorbit cu arheologul Florian Matei-Popescu despre sesiunea de săpături arheologice care se desfășoară chiar în aceste zile la Drobeta. Am reușit să aflăm câteva informații punctuale despre ce descoperiri au făcut în amfiteatrul care este prezent pe scenă 100 din columna lui Traian. Iată răspunsurile mai jos:

Istorie Veche: De când au început săpăturile arheologice din acest an de la Drobeta și cât mai durează?

Florian Matei-Popescu: Am început săpăturile pe 11 aprilie, speram să încheiem spre 15 iunie, maxim 1 iulie.

IV: Când ați început săpăturile anul acesta ați avut un anumit obiectiv pe care l-ați urmărit?

FMP: Dezvelirea totală a amfiteatrului și cercetarea integrală a laturilor de SV și NV, doar parțial cercetate în campaniile din 2012-2017. Dezvelirea integrală a Porții de Sud, încheierea cercetării în fața porții de nord, nefinalizată inițial. Citeste mai mult

Petre de pe ulciorul Capidavei

Leave a Comment / capidava, cel mai vechi nume straromanesc, premium / By

La Capidava a fost descoperit un obiect unic prin vechimea și importanța lui. Un ulcior pe care este inscripționat cel mai vechi nume stră-românesc: Petre. Este cea mai importantă piesă pentru Capidava acest un vas bizantin, marcat cu litere cursive grecești. A fost descoperit în anul 1967 de către un țăran din Topalu pe care îl chema tot Petre. Este posibil ca olarul, știutor de carte, să-și fi inscripționat ulciorul dar și mai probabil pare că este vorba despre Petre, patronul spiritual al pescarilor. Vasul datează din secolul al 10-lea și îi lipsesc torțile și o parte a gâtului. Citeste mai mult

Narses, draconarius al sciților

Leave a Comment / curiozitati despre daci, premium, Scitia Minor, soldati daci in Egipt / By

Conform lui Alexandru Madgearu în lucrarea Militari ,,sciți” și ,,daci” în Egipt, Italia și Palestina în secolele VI-VII p.Chr,  este prezentată ipoteza unei unități militare, care a fost alcătuită din militari recrutați din provincia Scythia. Acest fapt reiese din numeroasele atestări documentare  pe papiri descoperiți în Egipt. Aceștia conțin informații din diferite sfere de interes precum: social, politic, militar, economic etc. Astfel, autorul analizează opt papiri datați în secolul al VI-lea ,,care atestă o unitate de ,,sciți”. Întinderea cronologică a acestor papiri începe cu cel mai vechi, datând anii 546-548 cu proveniență din satul Aphrodites, de lângă Antaiopolis din Egiptul de Mijloc, iar cel mai recent care datează din 567-570, din Antaiopolis. Este interesant de menționat faptul că din această serie doar un singur papirus are o datare mai largă, iar acesta cuprinde o chitanță de cheltuieli de la Apollonopolis, care face referire la Narses draconarius al sciților, ,,Narsê drakonaríou tôn Skuqôn.”[5] Numele Narses era destul de întâlnit, avea originea armeană și a fost purtat  civili, militari dar și de celebrul eunuc al lui Iustinian. Draconarius era cel care purta stindardul draco, cel cu cap de lup și corp de șarpe. Citeste mai mult

Capidava – „cetatea de la cotitura” Dunării din Dobrogea

Leave a Comment / capidava, Dapyx, geti, premium, Scitia Minor / By

Pe Emilia Nicolaescu o cunoaștem de la Televiziunea Română, de la emisiunea „Locuri, oameni și comori”. În ediția Istorie Veche premium pe care o lansăm pe 14 mai, aflăm poveștile cetății străvechi Capidava, construită de căpeteniile geților din Sciția Minor și care a fost aparent capitala regatului lui Dapyx. Mai jos este un fragment din articolul semnat de Emilia Nicolaescu:

Vedere aeriana a cetatii Capidava – sursa: Youtube TVR

La jumătatea distanței dintre Hârșova și Cernavodă se află o cetate antică cu o istorie tumultoasă. A avut perioade de glorie, așa cum a avut și perioade de ruină și uitare. Nu s-a vorbit prea mult despre acest loc pentru că până acum nu oferea nimic, nici de văzut nici de înțeles. Dar lucrurile s-au schimbat în ultimii ani și astăzi cetatea dacică de pe malul Dunării a renăscut. Ea se numește Capidava și povestea ei este cea a supraviețuirii. Citeste mai mult

Decret al orașului Istros/Histria în limba greacă descoperit în 2012 – datare in anul 15 d.Hr.

Leave a Comment / Histria, inscriptie greceasca / By

autor: Florian Matei-Popescu

Acum un deceniu, în anul 2012, a fost descoperită întâmplător în curtea unui locuitor din Săcele, jud. Constanța, o inscripție fragmentară în limba greacă, care păstrează o parte dintr-un decret al orașului Istros/Histria care îl onora pe Quintus Iulius Vestalis, fost primipil al unei legiuni necunoscute, poate IIII Scythica, atestată în provincia Moesia încă de la formarea acesteia în jurul anului 15 p. hr. (primul centurion al primei centurii a primei cohorte a unei legiuni, comandantul de facto din teren al legiunii). După îndeplinirea acestei funcții, Vestalis, membru al casei regale din provinciile alpine, poate chiar fiul regelui M. Iulius Cottius (50 a. Ch. – 20 p. Chr.), a fost trimis în „părțile din stânga Pontului Euxin” pentru a asigura „salvarea” acestora în contextul tulbure din momentul creării provinciei Moesia și după atacurile devastatoare ale populațiilor de peste Dunăre, geți și sarmați (iazygi, care apar printre dușmanii comuni ai orașului Dionysopolis și ai strategului regelui Rhoemetalces I, Mocapor, fiul lui Auloporis, strateg al strategiilor Daotike și Apsiopolis/Axiopolis, Cernavoda, într-un decret al orașului publicat parțial de colegul bulgar, Nicolay Sharankov – στρατευσάμενος πέραν τοῦ Ἴστρου ἐπὶ τοὺς κοινοὺς πολεμίους Ἰαζύγους), din anii 12 și 15 p. Chr., menționate de Ovidius. Citeste mai mult

Dacii din Sud-estul Transilvaniei. Procese de centralizare, agregare socială și practici rituale

Leave a Comment / curiozitati despre daci, dacii din sud-estul Transilvaniei, Tipia Ormenisului / By

Dacii din Sud-estul Transilvaniei. Procese de centralizare, agregare socială și practici rituale.

La acest webinar vă propunem să ne însoțiți într-o incursiune fulger în arheologia numeroaselor puncte fortificate și a locurilor cu depuneri sacre de la sfârșitul epocii fierului, cercetate recent în Sud-Estul Transilvaniei. Este această lume a munților împăduriți, a micilor depresiuni mlăștinoase, una rurală, dispersată și izolată? Doar aparent, pentru că indiciile proceselor de centralizare socială ce caracterizează întreaga epocă târzie a fierului, începând din Vestul Europei, nu numai că nu lipsesc, dar se materializează în forme particulare – ce pun accent pe controlul și organizarea unui teritoriu mai larg, nu doar pe dezvoltarea singulară a unor puncte centrale. Caracteristice sunt, totodată, și referințele la valori colective din epoci mai vechi, cum ar fi reutilizarea locurilor sacre sau a tehnologiilor cu valoare simbolică de ridicare a incintelor din pământ ars, dar și puternica componentă rituală – principala sursă de vestigii arheologice în care recunoaștem, în regiunea Curburii Interne a Carpaților, formarea unor entități colective ce acționează unitar, mai ales începând cu perioada lui Augustus.

Citeste mai mult

error: Continutul este protejat!