Istorie Veche

Miercuri, 12 mai 2021, am continuat călătoria în lumea arheologiei cu o nouă oprire pe linia fostei granițe a fostului Imperiu Roman (LIMES). Ajungem, astfel, la Porolissum, în nordul țării, alături de Prof. dr. Habilitatis Coriolan Horațiu Opreanu de la Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca al Academiei Române.

„Porolissum: Capătul lumii sau pământul făgăduinței?” – titlul și premisa discuției ce ne va purta miercurea următoare – a Arheologiei pentru Toți -, pe drumuri romane, până la Complexul Arheologic Daco-Roman Porolissum, localizat astăzi în satul Moigrad-Porolissum, jud. Sălaj. Citeste mai mult

Miercuri, 14 aprilie 2021, călătoria în lumea arheologiei, pe urmele fostei granițe a fostului Imperiu Roman (Limes) a continuat, alături de Conf. Dr. Ioan Carol Opriș.  

Participant încă din 1992 la săpăturile de la la Capidava și coordonator științific al întregului șantier arheologic începând cu 2004, Conf. dr. Ioan Carol Opriș ne va ghida incursiunea în arheologie de astăzi, către cele mai interesante detalii legate de această cetate.

Cu un istoric al cercetărilor de aproape 100 de ani, Capidava este unul dintre cele mai reprezentative și intens cercetate situri din Limesul dunărean din zona Dobrogei.

Prezentarea a fost moderată de Bogdan Șandric, Director Adjunct Patrimoniu Digital al Institutului Național al Patrimoniului și Marius Streinu, șeful secției Documentare Muzeală și Arheologică din cadrul Institutului Național al Patrimoniului. Citeste mai mult

Miercuri, 17 martie 2021, am continuat călătoria în universul arheologiei, alături de Ovidiu Țentea (Muzeul Național de Istorie a României), ca parte a seriei de conferințe dedicate prezentării celor mai interesante situri arheologice de pe fosta graniță a Imperiului Roman (Limes), pentru care România pregătește în acest an dosarul de candidatură pentru înscrierea pe lista Patrimoniul Cultural Mondial (UNESCO).

Subiectul prezentării îl constituie situl arheologic cunoscut drept „Castrul roman de la Mălăiești” (județul Prahova), construit în jurul anului 101 p.Chr. și părăsit după o perioadă de câțiva ani de funcționare. Acesta reprezintă, astfel, o referință importantă pentru tipurile de construcții și de artefacte arheologice datând din primii ani ai secolului al II-lea p.Chr. Prezentarea a fost moderată de Marius Streinu, șeful secției Documentare Muzeală și Arheologică din cadrul Institutului Național al Patrimoniului.

De ce vorbim tot anul despre LIMES?

Pentru că anul acesta România depune dosarul de candidatură pentru înscrierea în Patrimoniul Cultural Mondial (UNESCO) a monumentelor și siturilor care au format granițaa Imperiului Roman de pe fluviul Dunărea, cunoscută sub denumirea de limes dunărean. Programul Național Limes se referă la cei peste 1.500 km lungime ai limes-ului care străbate teritoriul României – cel mai lung sector al granițelor antice ale Imperiul Roman, care se desfășoară pe teritoriul unei structuri statale actuale. Limes-ul este un sistem de graniță complex, alcătuit preponderent din castre (tabere militare fortificate), turnuri, valuri de pământ și așezări urbane fortificate.Programul Național Limes a fost instituit în anul 2014 de Ministerul Culturii cu scopul de a cerceta și valorifica monumentele și siturile romane care formau limes-ul roman și înscrierea lor în Patrimoniul Mondial UNESCO pentru o recunoaștere internațională a valorii cultural-istorice.

De ce această inițiativă?

Arheologia este o disciplină care folosește instrumente, metode și reguli proprii, putând fi practicată doar de către specialiști recunoscuți de comunitatea arheologică și Ministerul Culturii. Cercetarea arheologică ține cont de caracterul distructiv al metodelor și de caracterul fragil și perisabil al monumentelor și artefactelor arheologice. Așadar, dorim ca prin aceste conferințe să facem cunoscute metoda și rezultatele cercetărilor arheologice și să atragem atenția asupra faptului că patrimoniul arheologic capătă valoare culturală doar în contextul în care a fost descoperit, iar protejarea acestuia este responsabilitatea noastră, a tuturor.
Conferințele „Arheologia pentru toți” vor aduce în atenția tuturor situri arheologice de pe teritoriul României care aparțin epocilor preistorice și istorice, în cadrul a cca 30 de prelegeri susținute pe parcursul a 24 de luni. Fiecare sit arheologic va fi prezentat de către coordonatorul științific al monumentului într-un limbaj cât mai accesibil publicului larg. Citeste mai mult

Miercuri, 17 februarie 2021, am pornit o primă călătorie în universul arheologiei, alături de Felix Marcu (Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei) și Ștefan Bâlici (Institutul Național al Patrimoniului), doi dintre profesioniștii de al căror nume se leagă unul dintre cele mai importante proiecte de promovare și punere în valoare a patrimoniului arheologic românesc – Programul Național Limes.

Aceasta este, de altfel, și tema principală de anul acesta a întâlnirilor publicului larg cu arheologia. Urmează, așadar, un an de descoperiri, cu ajutorul specialiștilor, a celor mai interesante situri arheologice de pe fosta graniță a Imperiului Roman – pentru care România pregătește în acest an dosarul de candidatură pentru înscrierea pe lista Patrimoniul Cultural Mondial (UNESCO)

În întâlnirea de miercuri, 17 februarie, discutăm, așadar, de ce e important Programul Național Limes și facem o primă oprire – virtuală și cu ghidajul specialiștilor – la Castrul roman de la Bologa, jud. Cluj. Moderator: Bogdan Șandric (Direcția Patrimoniu Digital, Institutul Național al Patrimoniului – inițiatorii seriei de conferințe dedicate arheologiei). Agenda primei întâlniri cu „Arheologia pentru toți” Dată: 17 februarie 2021 Prima parte

– Despre patrimoniul arheologic, prin lentila UNESCO – Ștefan Bâlici Citeste mai mult