muzeu

Unirea Principatelor Române – Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova

Unirea Principatelor Române=&0=&   Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova şi secţiile sale organizează, în perioada 19-24 ianuarie 2023, următoarele activităţi:     =&1=& =&2=&
¨ Muzeul Memorial „Constantin şi Ion Stere” Bucov Parcul Constantin Stere Bucov, str. Dacia nr. 13, tel. 0244 344 040 19 ianuarie 2023, ora 10.00 ·  Matineu muzeal: =&4=& – loc de desfăşurare: Şcoala Gimnazială „Constantin Stere” Bucov   ¨ =&5=&

ZIUA CULTURII la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș

Duminică, 15 ianuarie 2023, vă invităm să sărbătorim Ziua Culturii Naționale!

Ora 12:30 – În premieră, deschidem activitatea de educație muzeală ISTORIA SCRISULUI pentru întreaga familie! Vă așteptăm, cu mic cu mare, să descoperim creativ împreună cum a evoluat îndeletnicerea scrisului de la picturile rupestre până în era digitală. Activitatea durează aproximativ o oră și va fi urmată de o vizită ghidată în expozițiile noastre (muzeograf dr. Oana-Alexandra Chirilă, maxim 25 de persoane) Citeste mai mult

Expoziție temporară: Apogeul artei preistorice europene – Cultura Cucuteni (Muzeul Național de Artă Timișoara, 18 mai – 1 octombrie 2023)

Expoziție temporară: Apogeul artei preistorice europene – Cultura Cucuteni (Muzeul Național de Artă Timișoara, 18 mai – 1 octombrie 2023)

Titlul de Capitală Culturală Europeană, evenimentul cultural al anului în România, va oferi atât timișorenilor, cât și vizitatorilor orașului privilegiul de a admira exponate unice aparținând celei mai prestigioase civilizații preistorice europene, care vor fi prezentate în expoziția „Apogeul artei preistorice europene – Cultura Cucuteni”. Aceasta va fi găzduită de Muzeul Național de Artă Timișoara din 18 mai până în 1 octombrie, unde vor fi expuse numeroase exponate reprezentative ale acestei manifestări culturale eneolitice.
O civilizație unică în lume
Cea mai cunoscută cultură eneolitică de pe actualul teritoriul României și totodată cea mai spectaculoasă din întreaga Europă, parte a complexului cultural Precucuteni-Cucuteni-Tripolye, a cunoscut o perioadă de înflorire de aproximativ un mileniu și jumătate, între 5000-3500 î.H. și a cuprins Moldova, nord-estul Munteniei și sud-estul Transilvaniei, fiind identificată, în perioada de maximă expansiune, pe o suprafață de peste 150.000 de kilometri pătrați. Primele vestigii au fost descoperite încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea și de atunci au fost cercetate mai multe așezări aparținând acestei culturi, altele fiind în curs de cercetare. Cele mai importante descoperiri au fost făcute la răsărit de Carpați, artefactele scoase la lumină de arheologi, adevărate capodopere, situează această cultură printre cele mai însemnate realizări ale artei eneolitice. Cultura Cucuteni impresionează printr-o admirabilă ceramică pictată în două sau trei culori – alb, roșu și negru –, principalul motiv fiind spirala reprezentată în diverse combinații și dispusă în registre de o remarcabilă simetrie și ritmicitate. Vasele, de diferite forme, se remarcă prin proporții și eleganță, iar mulțimea de statuete antropomorfe, închinate cultului fecundității și fertilității, denotă, de asemeena, un remarcabil simț artistic.
Expoziții similare la Salonic și Sibiu
Realizarea muzeografică a acestei expoziții se datorează colaborării dintre Filiala timișoreană a Academiei Române, reprezentată de cercetătorul științific Dr. Florin Drașovean, arheolog expert în epoca neo-eneolitică și Complexul Muzeal Național Neamț, cel mai mare complex muzeal din România și deținătorul celei mai bogate colecții de artefacte aparținând culturii Cucuteni, reprezentat de Dr. Constantin Preoteasa, arheolog expert. Muzeul Național de Artă din Timișoara va fi, pentru prima dată în istoria muzeologiei, gazda acestui eveniment expozițional remarcabil. Afișul expoziției, precum și coperta catalogului expoziției au fost concepute de talentatul artist timișorean Vladimir Stancovici, student la Belle Arte la Universitatea din Coventry, Anglia. Dr. Ciprian-Dorin Nicola, directorului Complexului Muzeal Național Neamț, precizează că „Timișoara – Capitală Culturală Europeană reprezintă evenimentul cultural al anului 2023 în România și totodată un prilej deosebit pentru Complexul Muzeal Național Neamț de a duce mai departe tradiția începută la Salonic în 1997 și continuată la Sibiu în 2007, aceea de a organiza expoziții cu artefacte de prestigiu aparținând celei mai importante civilizații preistorice europene – cultura Cucuteni – în capitalele culturale europene. Astfel, în perioada 18 mai – 1 octombrie, ca urmare a colaborării cu Academia Română – Filiala Timișoara și cu Muzeul Național de Artă din Timișoara, Palatul Baroc va găzdui cea mai prestigioasă colecție de artă preistorică din răsăritul Europei. Cu acest prilej publicul vizitator va avea ocazia să admire capodoperele artei decorative și figurative aparținând culturii Cucuteni, obiecte de podoabă și cult cu vechime de 5500-7000 de ani”. La rândul lui, Acad. Dan Dubină, președintele Filialei Timișoara a Academiei Române, consideră că „această expoziție de anvergură, rod al colaborării dintre Academia Română și Complexul Muzeal Național Neamț, deținătorul unui patrimoniu reprezentativ pentru cultura Cucuteni, vine să completeze paleta preocupărilor Filialei Timișoara a Academiei și prin diseminarea valorilor patrimoniului cultural național. În sălile primitorului Muzeu de Artă din Timișoara, partenerul nostru la acest eveniment, vor fi prezentate, atât publicului larg, iubitor de istorie și frumos, cât și experților participanți la Congresul Uniunii Internaționale de Științe Pre- și Protoistorice ce va avea loc la Timișoara la începutul lunii septembrie, cele mai importante realizări ale culturii Cucuteni, adevărate capodopere ale artei preistorice europene din mileniile V-IV î.H. Vizitatorii vor putea admira, printre multe altele, celebrele „Hora de la Frumușica”, „Soborul Zeițelor” și „Sfânta Familie” de la Poduri, complexele de cult de la Ghelăiești, dar și tezaurul de obiecte de podoabă de la Brad. În contextul multicultural și atmosfera efervescentă a Capitalei Culturale a Europei, expoziția „Cultura Cucuteni. Apogeul artei preistorice europene” dă o valoare aparte, unică chiar, acestui eveniment”. Citeste mai mult

EXPOZIŢIE TEMPORARĂ – Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova

EXPOZIŢIE TEMPORARĂ=&0=&=&1=&=&2=&. Proiectul expoziţional este rodul unui parteneriat de colaborare între Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova şi Colegiului de Artă Carmen Sylva”, Ploieşti.     Monumentul Vânătorilor, unul dintre simbolurile oraşului Ploieşti, mărturie peste veacuri a eroismului ostaşilor prahoveni în războiul pentru obţinerea independenţei României, a reprezentat o nouă provocare pentru tinerii artişti ploieşteni. Expoziţia prezintă interpretări ale monumentului după cărţi poştale din secolul XX ce fac parte din patrimoniul muzeului, realizate de tinerii artişti ai colegiului în diferite tehnici ale artei plastice. Vor expune elevi din clasele a VI-a B, a VII-a B, a IX-a B, a X-a B, a XI-B, a XII-a B şi a XII-a C ai Colegiului de Artă Carmen Sylva”, Ploieşti, din clasele profesorilor Liliana Marin, Adriana Brăileanu, Georgiana Tudor, Mădălina Gheorghe-Tănase, şi Alexandru Leu.   Vă aşteptăm cu drag!

Monica Cîrstea, muzeograf Citeste mai mult

Cupa de la Montpellier – primul premiu internațional al literaturii române, primit de marele poet Vasile Alecsandri – expusă de Ziua Culturii Naționale, la Muzeul Național de Istorie a României

ianuarie 10, 2023Cu ocazia Zilei Culturii Naționale, sărbătorită pe 15 ianuarie 2023, Muzeul Național de Istorie a României expune, în premieră, un bun cultural aparte aflat în colecțiile sale – Cupa de la Montpellier, primul premiu internațional acordat literaturii române pentru poezia „Cântecul gintei latine” a lui Vasile Alecsandri.În anul 1878, la Montpellier, Societatea pentru studiul limbilor romanice a organizat un concurs literar cu tema „Cântecul latinității”.Creată în anul 1869, Societatea pentru studiul limbilor romanice a decis, cu prilejul adunării din anul 1875, organizarea unui concurs cu tema „Cântecul latinului”, unde să fie invitați să participe reprezentanți ai tuturor limbilor și dialectelor de origine latină, și în urma căruia cea mai reușită poezie să fie premiată cu o cupă.Vasile Alecsandri a aflat despre concurs din presa vremii. După ce a expediat textul poeziei la Marsillia, i-a trimis-o și lui Negruzzi. Acesta o va publica în numărul din iunie al revistei „Convorbiri literare”.Concursul a avut loc în perioada 22-28 mai 1878, în prezența a numeroși participanți și a unor delegații oficiale sosite din lumea latină. Toate poeziile înscrise în concurs au fost traduse în limba franceză și înaintate juriului în plicuri sigilate, anonime. Juriul internațional, compus din Frédéric Mistral, Alfred de Quintana, Carol de  Tourtoulon, Graziadio Ascoli şi Mihai Obedeanu, a decernat marele premiu poeziei „Cântecul gintei latine” (Chant à la race latine) a lui Vasile Alecsandri. Cu acest prilej, a fost interpretat un cântec românesc – „Cântecul gintei latine” – pe o melodie compusă de Filippo Marchetti.Din motive de sănătate, Alecsandri nu s-a putut deplasa la Montpellier. Vestea câștigării marelui premiu i-a sosit printr-o telegramă, care-l anunța că juriul a decis în unanimitate să-i ofere marele premiu. După aflarea veștii, Alecsandri avea să noteze: „Norocul a vrut ca toate poeziile prezentate la concursul de la Montpellier să fie mai slabe decât a mea şi astfel am ieşit învingător. Cu atât mai bine pentru ţară”, dar și „Nu puțin m-am bucurat de acest triumf, mai cu seamă că el a contribuit la a redeștepta simpatiile confraților noștri latini pentru țara noastră”.Ca gest de curtoazie a trimis și o scrisoare lui Frédéric Mistral în care-l anunța: „Veți fi, sunt sigur, mai impresionat aflând că România a tresărit de bucurie văzând că surorile ei latine îi trimit, sub forma unui succes literar, manifestarea neprețuită a simpatiei lor, în împrejurările în care se află”. (evenimentul istoric la care făcea referire era Războiul de Independență care tocmai se încheiase).Câștigarea premiului avea să fie sărbătorită și în țară. Numeroase telegrame și felicitări i-au sosit marelui poet, ziarele epocii i-au dedicat articole omagiale, iar la București și Iași au fost organizate festivități. În plus, Consiliul Comunal din Iași l-a proclamat Cetățean de Onoare al urbei, a numit o stradă după el (fosta stradă Sf. Ilie) și a votat alocarea sumei de 5000 de lei pentru un bust.Poezia, care s-a tradus, încă din timpul festivalului, în franceză, provensală, italiană, germană, a devenit imnul serbărilor, fiind ulterior publicată în revista Societății, „Revue des languse romanes”, din mai-iunie 1878, cu traducerea în limba franceză realizată de Frédéric Mistral. Totodată, a fost publicată și în țară (în variante puțin modificate): „Presa” (16 mai), „Răsboiul” (17 mai), „Timpul” şi „Steaua României”, (18 mai), „Familia” (21 mai).Patru ani mai târziu, Alecsandri a reușit să ajungă la Montpellier unde, în cinstea lui, a fost organizată o serie de manifestații. Acest moment este plastic descris într-o scrisoare adresată soției sale: „Dragă, sosind eri, duminică, la Montpellier, am fost primit la gară de către Bonaparte Wyse, baronul de Tourtoulon, Laforgue și alți amici ai mei necunoscuți. Pe la 2 ore după ameazi ne-am dus aproape de Montpellier în parcul unui castel unde erau adunați mulți felibri și multe dame. Acolo am fost așezat pe un jelț, în ochii tuturor ca un obiect de curiozitate, alăture de Dna Prezidentă și am asistat, timp de 2 ore la numeroase cetiri în limba provențală și Cântece populare care produse mare entusiasm. Studenții români din Montpellier mi-au prezentat o mare coroană de trandafiri, pe care i-am împărțit la dame, după ce le-am cetit în gura mare Cântecul gintei latine.” De aici s-a deplasat la Avingon unde a fost primit cu toate onorurile și apoi la reședința de vară a poetului Frédéric Mistral unde a primit cupa și o fotografie cu dedicație.În anul 1932, cupa a fost donată statului român de către fiica poetului. Aflată astăzi în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, aceasta are pe una din fețe Lupoaica și deviza: Surge luce (Înalță-te spre lumină!), iar pe cealaltă emblema Societății și inscripția (în provensală): Ses ascondoutz mas non ses mortz (Suntem ascunși, dar nu suntem morți!)Exponatul va putea fi admirat la Muzeul Național de Istorie a României  până la finalul lunii ianuarie 2023. Citeste mai mult

Ziua Culturii Naționale la Direcția de Cultură Oltenița

Ziua Culturii Naționale la Direcția de Cultură Oltenița

Tipărire
Email

Direcția de Cultură Oltenița în colaborare cu Primăria municipiului Oltenița și Școala Gimnazială „Alexandru Vlahuță”, în data de 13 Ianuarie, începând cu ora 10:00, vă invită la o serie de activități ce vor avea loc în sediul Direcției de Cultură, de pe str. Argeșului nr. 6A, cu ocazia „Zilei Culturii Naționale”.
De asemenea, în data de 15 Ianuarie 2023, la sediul Direcției de Cultură Oltenița, începând cu ora 11:30, va avea loc o conferință organizată în colaborare cu poetul Liviu Capșa și prof. Florentina Ionescu despre importanța culturii pentru tânăra generație cu titlul „Cultura – trecut, prezent, viitor” Citeste mai mult

Activități educative și distractive la muzeu

Muzeul de Arheologie Callatis organizează, în perioada 1 iulie – 15 septembrie 2021, ateliere de creație neconvenționale, educative și distractive pentru public în scopul popularizării patrimoniului callatian. Ne propunem să readucem în actualitate tehnologii vechi, specifice comunității și să atragem publicul tânăr către istorie, arheologie și artizanat.
Participanții vor fi motivați să-și confecționeze propriul suvenir.

Activitățile se desfășoară în cadrul proiectului „Un viitor pentru trecut – clasarea și valorificarea patrimoniului epigrafic și sculptural callatian”, proiect finanțat prin Granturile SEE în cadrul Programului RO-CULTURA. Citeste mai mult

Comunicat de presă – lansare expoziție inovativă și interactivă

[COMUNICAT DE PRESĂ]

Vă așteptăm pe 29 iulie 2021, ora 17.00, la evenimentul de lansare a expoziției inovative și interactive „Un viitor pentru trecut”.
Veți afla cum a fost reconstituit virtual un templu antic din elemente arhitectonice și sculpturale aflate în colecția muzeului callatian și cum a fost implementat sistemul de vizualizare interactivă în realitate virtuală prin scanarea 3D a unor piese arheologice.

Expoziția va prezenta materialul epigrafic, sculptural și numismatic propus pentru clasare – document ilustrativ al vieții cotidiene de acum cca. 2000 de ani. Citeste mai mult

error: Continutul este protejat!