muzeu

Festivalul de reconstituire istorică daco-romană „Zilele Columnei”, ediția a II a, la Muzeul Național de Istorie a României

septembrie 05, 2022

Muzeul Național de Istorie a României și Asociația Terra Dacica Aeterna organizează a doua ediție a festivalului de reconstituire istorică daco-romană „Zilele Columnei”. Evenimentul se va desfășura la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti, în perioada 17-18 septembrie 2022, cu sprijinul Asociației Coolturale „Nouă ne Pasă!” și Bookster. 
Ca și la prima ediție, perioada festivalului a fost aleasă pentru a coincide cu ziua de naștere a împăratului Traian, respectiv 18 septembrie.
Cu această ocazie, membrii Asociației Terra Dacica Aeterna vor aduce la viață o serie de elemente civile și militare ale perioadei antice. În cadrul festivalului se vor desfășura mai multe ateliere meșteșugărești de prelucrare a lemnului, osului, pielii, cămășilor de zale, prezentări de vestimentație și echipament specifice dacilor și romanilor, precum și demonstrații militare, prin intermediul cărora publicul se va familiariza cu formațiile de luptă romane, dar și cu armele dacilor. De asemenea, participanții vor avea ocazia să deguste o serie de rețete culinare antice, autentice. asemenea, vor fi expuse o serie de artefacte antice care au fost replicate în scop educativ de către Asociația Terra Dacica Aeterna.
Ca element de noutate, ediția din acest an a festivalului va cuprinde și reconstituirea unui proces roman, ritualuri antice și lupte de gladiatori susținute de la Ludus Ursus Nigrus – Școala de gladiatori a Asociației Terra Dacica Aeterna.
30 de elevi de gimanziu, coordonați de profesori din cadrul Teach for Romania, se vor bucura de o „Lecție de Istorie Vie”, susținută de către membrii Asociației Terra Dacica Aeterna și de muzeografi ai muzeului, precum și de un concurs de tip „treasure hunt”.
De asemenea, vor fi expuse o serie de artefacte antice care au fost replicate în scop educativ de către Asociația Terra Dacica Aeterna.
Programul evenimentului este următorul:
Sâmbătă, 17 septembrie
10:00-18:00 – ateliere meștesugărești
13:30-14:00 – ritualuri romane și lupte de gladiatori
17:00-17:30 – demonstrații militare
Duminică, 18 septembrie
10:00-16:00 – ateliere meștesugărești
12:00-12:30 – reconstituirea unui proces roman
13:30-14:00 – lupte de gladiatori
15:00-15:30 – demonstrații militare.
Parteneri mediaꓽ The History Channel și Magic FM. Citeste mai mult

Muzeul Național de Istorie a României sărbătorește Ziua Cinematografiei Românești cu proiecția filmului „Restul e tăcere”

septembrie 05, 2022

Muzeul Național de Istorie a României și Nae Caramfil, binecunoscutul și îndrăgitul cineast român, au plăcerea de a vă invita la proiecția filmului „Restul e tăcere”.
Evenimentul este organizat cu ocazia desfășurării primei ediții a Zilei Cinematografiei Românești  (10 septembrie 2022) și va avea loc vineri, 9 septembrie, începând cu ora 16ꓽ00, în Holul Central al muzeului (Calea Victoriei nr. 12). Proiecția este urmată de o discuție cu regizorul filmului.
Accesul publicului este liber, în limita locurilor disponibile.
Lansat în 2008, „Restul e tăcere” (scenariul și regia Nae Caranfil, actori – Marius Florea Vizante, Ovidiu Niculescu, Ioana Bulcă) prezintă povestea regizării primului film artistic românesc de lung metrajꓽ Independența României: Răsboiul Româno-Ruso-Turc 1877, ce a avut premiera în 1912, la cinematograful Eforie din București.
Pelicula lui Nae Caranfil ,,este unul dintre puținele filme postcomuniste care abordează teme din epoci istorice problematice. Pentru regizor a fost prilejul de a pomeni, cu ironie și compasiune, despre pionierii singuratici și sacrificiali ai culturii românești, despre generozitatea visătorilor români ai ,,Frumoasei Epoci” – La Belle Epoque”. (Prof. univ. dr. Mihaela Grancea, LDMD, vol. 2, 2014)
Capodoperă a cinematografiei românești, „Restul e tăcere” a fost distinsă cu mai multe premii la Galele Gopo din 2009, printre care Gopo pentru cel mai bun film, Cel mai bun scenariu, Cea mai bună imagine. Citeste mai mult

Călătorii în trecut. Arheologii și arheologia la Păuleni Ciuc

Călătorii în trecut. Arheologii și arheologia la Păuleni Ciuc

Documentarul dedicat sitului arheologic preistoric de la Păuleni Ciuc Vardomb, din județul Harghita, filmat în această vară, se află pe ultima sută de metri ai procesului de montaj. Cât timp așteptăm lansarea și înainte de a intra în poveștile serioase și explicațiile științifice ale documentarului, am decupat câteva scene amuzante din timpul filmărilor la care au participat colegii noștri, arheologi MNCR.

Arheologia pentru toți – ApT Ediția #9: Castrele romane din zona Clisurii Dunării

ApT Ediția #9: Castrele romane din zona Clisurii Dunării

 

Joi, 16 decembrie, ora 16:00 vă invităm la o nouă întâlnire Arheologia pentru toți, parte a seriei de conferințe dedicate prezentării monumentelor arheologice de pe granița fostului Imperiu Roman (Limes), pentru care România pregătește dosarul de candidatură pentru înscrierea pe lista Patrimoniului Cultural Mondial (UNESCO).

În această ediție vom vorbi despre fortificațiile din zona Clisurii Dunării, parte dintr-un sistem defensiv roman complex, care se întinde din zona localității Banatska Palanka de astăzi până în apropierea podului lui Apollodor de la Drobeta.

Castrele, turnurile și drumurile din zonă au fost construite cu scopul de a facilita accesul armatelor și de a supraveghea și semnaliza traficul fluvial. După formarea provinciei Dacia, unele fortificații din Clisura Dunării au fost abandonate, dar odată cu retragerea armatei, sub împăratul Aurelian, când fluviul a devenit din nou granița Imperiului, regiunea a fost refortificată, iar noi fortificații și turnuri sunt atestate arheologic.

Multe dintre structurile romane ale regiunii au fost, însă, modificate și folosite intens în epoca medievală și modernă, ceea ce complică studiul lor.

Construcția grandiosului proiect hidrotehnic de la Porțile de Fier ale Dunării, care a trimis pe fundul lacului de acumulare o serie întreagă de situri arheologice, închiderea granițelor țării în perioada comunistă, precum și situația politică internațională din anii ’90 (războaiele din Fosta Iugoslavie) au vitregit și mai mult cercetarea arheologică a zonei.

Ultimul deceniu a permis, însă, și a impus, în același timp, reluarea cercetărilor arheologice din zonă și reevaluarea siturilor, în condițiile în care turismul rural și nautic în zonă se dezvoltă rapid și dezordonat.

Vino la întâlnirea Arheologia pentru Toți, ediția a 9-a, pentru a afla mai multe detalii despre castrele romane din zona Clisurii Dunării, despre cele mai noi descoperiri și potențialul lor științific și cultural.

Ghid în această călătorie ne va fi dr. Călin Timoc, arheolog expert și muzeograf de la Muzeul Național al Banatului.

Întâlnirea va fi moderată de Bogdan Șandric, director adjunct al Institutului Național al Patrimoniului și coordonator al Direcției Patrimoniu Digital.

Prezentare: Călin Timoc (Muzeul Național al Banatului)

 

 

Exponatul lunii la Muzeul Vasile Parvan din Barlad – Icoană

Glajă pictată cu suport de lemn

Dimensiuni – 45 x 40 cm

Colecția de artă comparată Rita și Prof. Dr. Ion Chiricuță

 sec.XIX

Țara Oltului

Icoana expusă redă scena ”Maica Domnului Jalnică și Răstignirea ” care este cea mai cunoscută imagine a sa în pictura pe sticlă, întâlnită în toate centrele de iconari din Transilvania. Bustul Mariei este alăturat imaginii miniaturale a durerii sale – scena răstignirii lui Iisus. Portretul Fecioarei Maria se regăsește în prim plan, capul înclinat spre stânga, cu mâinile încrucișate la piept, în semn de rugăciune, trăsăturile feţei indicând durerea şi suferinţa prin care trece.  Este înveşmântată cu maforion negru mărginit de o panglică aurie și stea pe cap.

Icoanele pe sticlă din Transilvania erau pictate de ţărani, meşteri autodidacţi, în multe cazuri, care prin arta lor vorbeau despre rai și iad, despre Dumnezeu şi viaţa sfinţilor. Atelierele de pictură funcţionau mai ales pe lângă mănăstiri şi în apropiere de glăjerii, icoanele pictate aici erau mult mai ieftine, mai accesibile decât icoanele pe lemn. Cele mai cunoscute centre în care s-au lucrat icoane pe sticlă au fost în: Nicula, Iernăuţeni, Şchei Braşovului, Ţara Făgăraşului, Mărginimea Sibiului, Valea Sebeşului, Alba Iulia, Ţara Oltului, Banat . (Juliana Dancu, Dumitru Dancu, Pictura ţărănească pe sticlă, Editura Meridiane, București, 1975)

Sursa: muzeulparvan.ro

EXPOZIŢIE TEMPORARĂ – Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova

EXPOZIŢIE TEMPORARĂ


Vineri, 02 Septembrie 2022 09:19

Expoziția foto-documentară „190 de ani de la prima apariție a Monitorului Oficial”

la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova

 

Începând cu 7 septembrie 2022, ora 14.00, la sediul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova din Ploieşti, str. Toma Caragiu, nr. 10, vă puteți întâlni cu trecutul documentar al țării, așa cum s-a reflectat 190 de ani în pagini de Monitor Oficial, caz singular în presa românească: apariție neîntreruptă. El este completat armonios cu trecutul instituției, care, în afară de publicarea foii oficiale, însemna și apariția părții neoficiale, deosebit de interesantă din perspectiva anunțurilor conținute: dezbateri parlamentare, știri din străinătate, critică literară și de teatru, dizertații științifice și istorice, anunțuri judiciare, reclame la firme de lux, chiar și… anecdote… Citeste mai mult

Cercetări arheologice la Borșa – Pasul Prislop

În perioada 22-29 august 2022, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș (Baia Mare), instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Maramureș, în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române (București) a desfășurat ultima campanie de cercetări arheologice din cadrul proiectului „O arheologie a munților din Maramureș”.

Reamintim că în perioada 2012-2019, în Munţii Maramureşului – zona Pasului Prislop (Borşa) și Munții Rodnei – zona lacului Știol, au fost identificate mai multe situri arheologice: Vârful Ştiol, Pasul PrislopPârtia de schi, Poaiana ȘtiolStâna Ştiol, Podul Prelucilor, Coasta PlaiuluiStâna Gropşoare, Gura Obcinii, Tarniţa Sălăşimuri/ Sălăşinuri, Dealul Corobaia, Preluca Căprioarei  și Valea Ursului/Izvorul Ursului. În toate aceste situri au fost descoperite exclusiv piese litice, confecţionate din roci silicioase cu proveniențe diferite, cum ar fi menilitul (din flișul paleogen maramureșan), șisturile negre și gresiile de Audia (din flișul cretacic al Carpaților Orientali), dar și silexul de Prut/Nistru (Platforma Moldovenească). În lipsa unor piese crono-cultural specifice, aceste dovezi de locuire pot fi atribuite larg Paleoliticului superior târziu (Epigravettian) și/sau Mezoliticului(circa 20.000 – 8000 î.Chr.). Citeste mai mult

Simpozion – Proiecții Culturale: 65 de ani de la înființarea Muzeului de Istorie Roman (MIR, 1 septembrie, ora 13.00)

Simpozion – Proiecții Culturale: 65 de ani de la înființarea Muzeului de Istorie Roman (MIR, 1 septembrie, ora 13.00)

1 septembrie 1957-1 septembrie 2022 – Muzeul de Istorie Roman la ceas aniversar!
Joi, 1 septembrie 2022, începând cu ora 13:00, la Muzeul de Istorie (Casa Nevruzzi) vor fi organizate activități dedicate împlinirii a 65 de ani de la înființarea unității de cultură din Roman. În acest sens, lucrările prezentate în cadrul Simpozionului Proiecții Culturale: 65 de ani de la înființarea Muzeului de Istorie Roman vor aduce în prim plan aspecte legate de cercetarea arheologică și drumul artefactelor de la descoperire la expunerea în muzeu. Implicarea specialiștilor din cadrul Laboratorului de Restaurare – Conservare al Complexului Muzeal Național Neamț în salvarea bunurilor culturale va fi evidențiată printr-un bogat material documentar. Prezentarea de carte, programată la ora 14:15, include o expoziție a materialelor scrise de specialiștii din cadrul Laboratorului de Restaurare-Conservare, ca rezultate ale cercetărilor de laborator. Tot aici, vor fi expuse și volumele din Seria Educație Muzeală, Muzee și Școli, numerele 1, 2, 3 și 4, coordonatori Otilia Mircea, Ciprian – Dorin Nicola, apărute la Editura Mușatinia.

Program simpozion (click pentru a vizualiza).

Sursa: Complexul Muzeal Național Neamț – https://muzeu-neamt.ro/component/content/article/50-evenimente/1096-simpozion-proiectii-culturale-65-de-ani-de-la-infiintarea-muzeului-de-istorie-roman-mir-1-septembrie-2022.html

Festivalul „Micia Rediviva” și „Ziua Porților Deschise” pe șantierului arheologic Micia

Detalii Eveniment :

Data :  28.08.2022
Locatia : Platoul Amfiteatrului Roman din cadrul sitului de la Micia, com. Vețel, jud. Hunedoara
M.C.D.R.

 
  

 
Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva în parteneriat cu Primăria Comunei Vețel și Filiala Deva a Asociației Terra Dacica Aeterna organizează duminică, 28 august, festivalul de reconstituire istorică și educație pentru patrimoniu „Micia Rediviva”.
Aflat la cea de-a patra ediție, Festivalul „Micia Rediviva” își propune să atragă atenția asupra unui patrimoniu arheologic deosebit de valoros, dar și să transmită publicului interesat, într-un limbaj accesibil și atractiv, rezultatele cercetărilor arheologice de aici. Evenimentul este în același timp și „Ziua Porților Deschise” pe șantierului arheologic Micia.
Programul propus de organizatorii evenimentului:
11.00 – Deschiderea oficială;
11.30 – Deschiderea taberelor militare și a atelierelor (gastronomie antică, jocuri romane, meșteșuguri);
13.00 – Ghidaj în situl arheologic Micia;
14.00 – Concurs SURPRIZĂ cu premii pentru cei mai mici participanți;
15.00 – Reconstituire a unui Ritual Antic;
16.00 – Prezentarea taberelor militare;
16.30 – Gladiatori în arenă!
Vă așteptăm, așadar, duminică, 28 august 2022, pe platoul Amfiteatrului Roman din cadrul sitului de la Micia, com. Vețel, jud. Hunedoara.
 
Sursa video: 
https://www.facebook.com/marius.barbu.50

Sursa: https://mcdr.ro/expozitii-si-evenimente/arhiva-expozitii-si-evenimente/item/2256-festivalul-micia-rediviva-si-ziua-portilor-deschise-pe-santierului-arheologic-micia

error: Continutul este protejat!