mnir

Muzeul Național de Istorie a României anunţă deschiderea expoziției temporare „DAR. Donații, achiziții, recuperări, descoperiri arheologice”. Vernisajul va avea loc marți, 21 mai 2024, începând cu ora 13:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, sector 3, Bucureşti.Evenimentul va avea loc în prezența doamnei Raluca Turcan, Ministrul Culturii, și a domnului dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, Directorul general al muzeului. În anul 1972, la momentul deschiderii pentru public a Muzeului Național de Istorie a României, în colecțiile instituției se aflau în jur de 50 000 de bunuri culturale. În cei 52 de ani de la inaugurare, patrimoniul muzeului a crescut de mai bine de zece ori (fără a socoti aici și Colecția Filatelică a României, cu cele peste 16 milioane de bunuri ale sale)! Această creștere se datorează donațiilor primite de muzeu, achizițiilor de obiecte de patrimoniu, descoperirilor efectuate pe șantierele arheologice (sistematice și preventive) și recuperării, de către autoritățile române, a patrimoniului obținut și traficat în mod ilicit.Istoria muzeelor este strâns legată de istoriile donatorilor și de actelor lor de generozitate. De la înființare și până acum, în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României au intrat zeci de mii de bunuri de patrimoniu cu valoare memorială și istorică, donate de familiile unor personalități, de colecționari, de cei care au înțeles că moștenirea lor devine istorie printr-un act de mecenat. Astfel, prin aceste gesturi de mare generozitate, patrimoniul muzeului a fost completat cu obiecte de mare valoare, referitoare la istoria politică, socială, economică, militară și culturală a României, așa cum sunt: corespondența Haricleei Darclée, documentele referitoare la Conferința de Pace de la Paris (1947), manuscrisele lui Vasile Alecsandri, arhiva Clara Haskil, colecția de decorații, diplome și documente ale lui Nicolae Iorga, primul premiu Nobel obținut de un român, colecția de obiecte personale și fotografii ale lui Carol al II-lea sau obiectele, fotografiile și documentele donate de personalități ale vieții artistice românești sau de urmașii acestora (Margareta Pâslaru, Corina Chiriac, Carmen Petra Basacopol, Anda Călugăreanu).Puțin cunoscută publicului, dar fundamentală pentru muzee, este munca de descoperire a bunurilor de patrimoniu din colecții private, din anticariate, de la case de licitații din țară și din străinătate și apoi lungul proces al achiziționării acestora. Achizițiile au o importanță deosebită mai ales dacă ținem cont că trebuie umplute „golurile” patrimoniale generate de restricțiile de natură politico-ideologică, din perioada de până în 1989, și care aveau legătură cu anumite perioade, teme sau personalități istorice (monarhia, viața cotidiană în România Modernă sau în perioada interbelică, cele două războaie mondiale, minoritățile naționale, ca să amintim doar câteva). Acest patrimoniu, astfel recuperat, este și va fi prezentat publicului în expozițiile temporare și permanente, pe platformele on-line sau prin intermediul publicațiilor noastre. În cadrul expoziției, publicul va avea ocazia să admire carnetul intim și albumele de cărți poștale și fotografii ale reginei Maria, pocalul breslei minerilor germani din Țara Bârsei (datând din secolul al XVI-lea), hărți din perioada secolelor XVII-XVIII, documente ale unor personalități importante (Vasile Goldiș, Armand Călinescu, Theodor Pallady), fotografii de atelier, rarități filatelice, decorații, armament etc.Cercetările arheologice realizate de către specialiștii MNIR, atât cele preventive cât și cele sistematice, au avut o importantă contribuție la creșterea patrimoniului muzeului, precum și la îmbogățirea și dezvoltarea cunoștințelor referitoare la diverse aspecte ale preistoriei, istoriei antice, perioadei migrațiilor, istoriei medievale și istoriei moderne a României. În acest moment, echipele de arheologi din cadrul muzeului realizează ample săpături arheologice sistematice, în situri emblematice pentru studiul evoluției istorice a comunităților umane ce au trăit pe spațiul actual al României (Micia, Ostrov, Caransebeș, Tărtăria, Capidava, Histria, Nufăru, Băneasa, Mangalia).În afară de cercetarea arheologică programată, sistematică, specialiștii din cadrul MNIR participă la numeroase proiecte de arheologie preventivă, prilejuite de mari proiecte de dezvoltare economică și a infrastructurii de transport a României, care au generat bunuri de mare valoare istorică și materială.Dintre obiectele de patrimoniu provenite în urma descoperirilor arheologice, vizitatorii vor putea găsi în expoziție: statuete antropomorfe, arme și unelte neolitice, o mare varietate de obiecte ceramice: vase, opaițe, cahle, statuete (datând din neolitic până în perioada medievală), elemente de harnașament din epoca bronzului, bijuterii romane și medievale, elemente de arhitectură romană, monede etc. În expoziție sunt prezente și artefacte descoperite în cadrul cercetărilor arheologice desfășurate, în trecut, cu participarea arheologilor muzeului: Vitănești – Măgurice (jud. Teleorman), Sultana – Malu Roșu (jud. Călărași) sau Bordușani – Popină (jud. Ialomița).Colecțiile Muzeului Naţional de Istorie a României s-au îmbogăţit, de-a lungul timpului, cu numeroase bunuri de patrimoniu recuperate de autorităţile române. Aceste obiecte, rezultate în urma braconajului arheologic, exportate sau traficate ilegal, au fost recuperate în urma unor operațiuni judiciare desfășurate atât pe teritoriul României, cât și în străinătate (prin aplicarea convenției UNIDROIT), în strânsă colaborare cu autoritățile judiciare din Polonia, Belgia, Statele Unite, Germania, Irlanda, Spania, Italia, Elveția etc. Experții acreditați ai MNIR au participat la numeroase astfel de cazuri de recuperare a patrimoniului, rezultatele muncii lor regăsindu-se și în îmbogățirea colecțiilor muzeului și, implicit, a patrimoniului cultural național, cu artefacte de valoare excepțională. În expoziție se găsesc monede antice din aur și argint, bijuterii antice și medievale (fibule, inele, brățări, aplice), piese de harnașament, dar și plăcile din bronz conținând „legea municipală” a orașului Troemis, emise în timpul împăratului Marcus Aurelius (161 – 180 p. Chr.).Expoziția va putea fi vizitată în perioada 22 mai – septembrie 2024, de miercuri până duminică, între orele 10ꓽ00 – 18ꓽ00. ________________________ Suntem recunoscători tuturor celor care au ales să contribuie, prin donațiile lor, la creșterea patrimoniului cultural național: domnul profesor Andrei Pippidi, domnul profesor Philip Palade, doamna Sandra de Laszlo (De Laszlo Archive Trust), domnul Alexandru Enea și domnul Narcis Badea, doamna Margareta Pâslaru, doamna Corina Chiriac, domnul Dan D. Dimăncescu, domnul George Trohani, doamna Anca Buzdugan, domnul Ilie Picioruș, domnul Daniel-Cosmin Obreja, domnul Dan Schlanger, domnul Paul Basacopol, domnul Alexandru Medeleanu, domnul Șerban Lăcrițeanu, doamna Neluța Mătase, domnul Mircea Cantor, familia col. (r) Gheorghe Cojocea, domnul Emanoil Săvoiu, doamna Claudia Voiculescu, Ambasada Republicii Cuba în România, Ministerul Finanțelor (ANAF). Citeste mai mult

Muzeul Național de Istorie a României vă invită miercuri, 10 aprilie 2024, începând cu ora 11:00, la conferința cu titlul „Research on Medieval Melee Weapons and Caltrops from the Collections of the National Museum of Romanian History in Bucharest and Its Broader Context”, susținută de prof. dr. mgr. Martin Husár și dr. Silviu Oța (MNIR).
Conferința se va desfășura exclusiv în limba engleză și va avea loc la Muzeul Național de Istorie a României, corp strada Poștei (intrarea B a muzeului), etaj II, sala „Mihai Viteazul”. Accesul este gratuit, în limita locurilor disponibile. Pentru participare, înscrierea se face la adresa de e-mail: inscrierimnir@gmail.com.
Martin Husár își desfășoară activitatea în cadrul Institutului de Cercetare a Moștenirii Culturale „Constantin și Metodiu” (Facultatea de Arte, Universitatea Constatin Filozoful din Nitra – Slovacia), fiind un reputat cercetător în domeniul armamentului medieval din Europa Centrală și de Sud-Est.
Conferința prezintă rezultatul cercetărilor întreprinse în colecția Muzeului Național de Istorie a României, în perioada 2018-2024, alături de dr. Silviu Oța, șeful Secției Arheologie.
Vă așteptăm! Citeste mai mult

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) are plăcerea de a găzdui lansarea volumului „Un grup de aviație eroic. Grupul 7 Vânătoare „Comandor Alexandru Popișteanu (1940-1945 )”, autor Dan Antoniu. Evenimentul va avea loc joi, 28 martie a.c., începând cu ora 12ꓽ00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, sector 3, București.
  Lansarea cărții va avea loc în prezența autorului, iar în cadrul evenimentului vor lua cuvântul: Comandor aviator dr. Aurel Pentelescu, General aviator Victor Strîmbeanu, președintele asociației „Liga Aeriană Română” și General aviator Iosif Rus, președintele de onoare al Asociației Române pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii (A.R.P.I.A.).
Cu o înaltă încărcătură istorică și emoțională, lucrarea aduce în memoria colectivă fapte de eroism ale luptătorilor români ce au făcut parte din „Grupul 7 Vânătoare”, singura unitate a Aeronauticii Române care a reușit performanța de a evada la 23 noiembrie 1942 de pe aerodromul Karpovka de lângă Stalingrad, încercuit de Armata Roșie. Este redată activitatea zilnică a Grupului, de la înființare, 1 iunie 1940, până la desființare, 29 februarie 1945, completată cu relatări personale și declarații ale luptătorilor privind confruntările aeriene purtate cu inamicul sovietic și cel american, luptând, în permanență, în inferioritate numerică.
***
Dan Antoniu, autorul, este istoric, membrul al Diviziei pentru „Istoria și Filozofia Științei și Tehnicii” din Academia Română. Cu o activitate publicistică de amploare, acesta este autorul mai multor lucrări de istorie aeronautică, volumul „Industria Aeronautică Română IAR 1925-1948”, 2020, fiind premiat în anul 2022 de Academia Română cu Premiul „Petre Sergescu”. De asemenea, a publicat mai multe articole în reviste de specialitate românești și străine. Totodată, domnul Antoniu a participat la realizarea unor filme documentare cu privire la istoria aeronauticii române.
Accesul la eveniment este gratuit.
Vă așteptăm! Citeste mai mult

Muzeul Național de Istorie a României anunță deschiderea expoziției temporare „19 martie – Ziua pașaportului românesc. De la cărticica portativă din 1912, la pașaportul electronic, mesager al digitalizării”.
Proiectul expozițional este organizat de Direcția Generală de Pașapoarte din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a României, cu ocazia celebrării Zilei Pașaportului Românesc și a aniversării a 112 ani de la promulgarea „Legii asupra pașpoartelor”, pe 19 martie. Expoziția va fi accesibilă publicului, începând cu data de 20 martie 2024, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, sector 3, București.
Evoluția pașaportului românesc este o poveste fascinantă a transformărilor sociale și tehnologice. De la primele sale forme rudimentare, utilizate înainte de secolul al XX-lea și până la pașapoartele moderne, care înglobează tehnologii avansate, acest document a parcurs un drum lung și încărcat de semnificație. În fiecare etapă a evoluției sale, pașaportul românesc a reflectat aspirațiile și valorile unei națiuni în schimbare, devenind nu doar un instrument de călătorie, ci și un simbol al identității și apartenenței naționale. Astfel, evoluția pașaportului românesc nu este doar o cronologie a schimbărilor administrative, ci și o mărturie a călătoriei unei țări și a poporului său în căutarea libertății, a prosperității și recunoașterii internaționale.
Anul acesta se marchează împlinirea a 112 ani de la promulgarea, în data de 19 martie 1912, prin Înaltul Decret Regal nr. 1758 emis de Regele Carol I, a primei legi moderne care se referea la pașapoarte, denumită ,,Lege asupra pașpoartelor”, primul act prin care statul român a introdus principii procedurale generale obligatorii pentru autorități și cetățeni, legate de pașapoartele și biletele pentru trecerea frontierei. Legea cuprindea 11 articole și a fost publicată în Monitorul Oficial din 21 martie 1912.
Noul document avea „formatul unei cărți mici portative”, renunțându-se la forma de certificat de până atunci. Modelul a fost stabilit prin regulamentul de aplicare a legii, iar pașaportul era un libret cu dimensiunile 9 x 13 cm, având 20 de pagini numerotate. Fiecare pagină a pașaportului avea „un fond încadrat, compus cu motive naționale”, în culoarea liliacului deschis, făcând să iasă în evidență stema țării și cuvântul „ROMÂNIA”, iar dedesubt cuvântul „PASPORT”.
Documentul de călătorie românesc fusese menționat, pentru prima dată în 1830, în Regulamentul Organic în Principatele Române, Țara Românească și Moldova, când s-a recunoscut libertatea românilor de a călători peste granițele Dunării și ale Imperiului Habsburgic. Înainte de „Legea asupra pașpoartelor”, promulgată de regele Carol I, Agia, organul administrativ în cele două principate, elibera, între secolele al XVIII-lea și al XIX-lea răvașele de drum. Fiecare călător era obligat să aibă atât pașaport, cât și răvaș de drum și să le prezinte „la hotare”. Prin Legea din 1912, însă, statul român introducea primele principii generale pentru pașapoarte și pentru trecerea frontierei.
Mai mult decât un simplu instrument de călătorie, pașaportul românesc a trecut printr-un proces continuu de dezvoltare și evoluție, ridicându-se la cele mai înalte standarde la nivel internațional în ceea ce privește securitatea documentelor de călătorie. Pașaportul electronic românesc oferă cetățenilor libertatea de mișcare fără viză în 179 de țări, situându-se pe locul 15 pe scara internațională a mobilității.
În cadrul expoziției, publicul are ocazia să descopere o serie de pașapoarte „istorice”, emise în perioada 1912 -1943, precum sunt cele tipărite în timpul domniilor lui Carol I și Mihai. Alături de acestea, vor fi expuse bilete de liberă trecere din 1925 și 1935 și alte documente de călătorie din 1951. O serie de pașapoarte pentru cetățenii români stabiliți în străinătate, precum și paşapoarte pentru persoane fără cetățenie, eliberate între 1983 și 1984, se regăsesc, de asemenea, în expoziție. Proiectul expozițional cuprinde și pașapoarte diplomatice, temporare, simple sau electronice, apărute după anul 2000.
Expoziția este deschisă la Muzeul Național de Istorie a României în perioada 20 – 31 martie 2024, de miercuri până duminică, între orele 09:00 – 17:00 (până la 30 martie) și 10:00 – 18:00 (începând cu 31 martie). Citeste mai mult

Se întâmplă deseori să remarci o siluetă feminină după care, instinctiv, să întorci privirea, ca și cum frumusețea ori poate un aer indefinit te rețin și te opresc să mergi mai departe”, scria jurnalistul Lucian Muntean într-un articol din PressOne, în anul 2018.
Astfel de siluete, ce redau esenţa feminităţii, pot fi admirate, începând de astăzi, 8 martie, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti, în cadrul unei noi expoziţii: Feminitate şi maternitate în preistorie. Reprezentări plastice antropomorfe neo-eneolitice din colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României.
Discursul expoziţional este structurat în jurul unor bunuri culturale arheologice excepţionale din colecţia de obiecte preistorice a Muzeului Naţional de Istorie a României, întruchipări miniaturale ale formelor feminine, statuete şi vase, ce au rezistat mai bine de 6000 de ani. Mai mult sau mai puţin abstractizate, acestea ilustrează canoane estetice şi religioase specifice lumii neo-eneolitice.
Astfel, proiectul curatorial oferă publicului oportunitatea extraordinară de a afla povestea unora dintre cele mai spectaculoase artefacte din această perioadă îndepărtată din istoria omenirii. Expresive, cu o mare încărcătură emoţională şi simbolică, multe dintre aceste reprezentări plastice antropomorfe constituie adevărate capodopere ale artei preistorice.
Sunt prezentate unele dintre cele mai valoroase şi mai bine păstrate statuete şi vase din lut, precum şi figurine din os, ce imită, într-o manieră mai mult sau mai puţin realistă, silueta umană. Adesea au un decor elaborat, cu desene geometrice sau spiralate, încrustate pe suprafața corpului, ce sugerează elemente de vestimentaţie, podoabe, coafuri sau tatuaje. Printre acestea se numără exemplare unice, expuse acum pentru prima dată publicului larg.
În expoziţie se regăsesc piese ce definesc unele dintre cele mai cunoscute culturi arheologice neo-eneolitice identificate pe teritoriul României, începând cu Vinča, Hamangia, Vădastra și terminând cu două dintre cele mai strălucite societăţi preistorice din sud-estul Europei ­ Cucuteni și Gumelnița (mileniile VI – IV î.Hr.).
Exponatele au fost descoperite în timpul campaniilor de cercetări arheologice desfăşurate, începând cu prima parte a secolului al XX-lea până în prezent, în aşezările comunităţilor amintite, în judeţele Dolj, Tulcea, Olt, Călăraşi, Ilfov, Teleorman, Iaşi şi Neamţ.
De o mare diversitate ca formă, decor şi realizare artistică, statuetele şi vasele înfăţişează personaje feminine în diverse ipostaze, poate cea mai impresionantă, cea care îndeamnă privitorul la reflecţie, fiind aceea a maternităţii. Sugerată prin detalii anatomice atent alese şi modelate (se disting sânii și triunghiul pubian, abdomenul proeminent, fesele reliefate şi şoldurile accentuate) sau prin reprezentarea cuplului mamă-copil, figurina mamei cu copilul la piept, cultura Vinča, descoperită la Rast, jud. Dolj, este emoţionantă şi relevantă. Această ipostază a stat la baza interpretării statuetelor şi vaselor ca materializări ale unei divinităţi specifice panteonului neo-eneolitic, „Zeiţa Mamă” şi asocierii acestora unui cult al fecundităţii şi fertilităţii.
Înţelese ca expresii ale realităţii, ale unor aspecte ale vieţii cotidiene, ale identităţii femeii, ca reprezentări ale unor divinităţi sau ca obiecte de cult, existenţa acestor artefacte este strâns legată de viaţa spirituală a societăţilor preistorice, înfăţişând, prin imagini simbolice, valorile şi principiul feminităţii. Ele ne oferă informații despre dezvoltarea comunităţii, despre credințele, preocupările, mai mult sau mai puţin artistice, şi idealurile oamenilor din trecutul îndepărtat. Feminitatea şi maternitatea erau, cu siguranță, surse de semnificaţii complexe pentru omul preistoric, acestea rămânând înrădăcinate în conștiința colectivă a omului modern. Delicate, aparent fragile, aceste forme plastice invită şi astăzi la reflecţie, te provoacă să te întrebi – ce defineşte femeia, care este rolul ei în cadrul procesului de evoluţie a umanităţii?
 
Expoziția va putea fi vizitată în luna martie 2024, de miercuri până duminică, între orele 09:00 – 17:00 (până la 30 martie) și 10:00 – 18:00 (începând cu 31 martie).
Curatorꓽ dr. Andreea Bîrzu, Muzeul Național de Istorie a României Citeste mai mult

Muzeul Național de Istorie a României anunță deschiderea expoziției „REVENDICÂND PĂMÂNTUL”, realizată în cadrul proiectului cultural „TRADIȚIE ÎN LUT – ÎN SIAJUL ARTIȘTILOR CERAMIȘTI”, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Vernisajul va avea loc joi, 7 martie 2024, începând cu ora 13.00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12.
În cadrul expoziției am urmărit aducerea în prim plan, pentru publicul profan, dar și pentru specialiști, a unor  tipuri ceramice păstrate din neolitic până în prezent, cu schimbările inerente ale ornamenticii și, mai mult sau mai puțin, ale formelor. Prezentarea noastră începe cu ceramica din ultimul deceniu al secolului al XIX-lea și ajunge până aproape de prezent.
Expoziția este structurată pe mari regiuni geografice, istorice și etnografice (Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Transilvania, Crișana, Banat, Moldova), punându-se în valoare diversitatea ceramicii tradiționale specifice fiecărei zone.
Când spunem ceramică, ne gândim la vasele din argilă, de diferite tipuri: ulcioare, căni, blide, străchini, farfurii, gazornițe, castronoaie etc. Vor fi expuse, de asemenea, și alte piese, de tipul cahlelor sau țiglelor, manufacturate în cadrul unor mici ateliere sau făbricuțe, care astăzi nu mai există. În cadrul expoziției sunt prezentate și jucării sau forme ceramice în miniaturăꓽ pușculite, clopoței, fluiere, mărțișoare, ulcioare, farfurii etc.
Proiectul își propune valorificarea tandemului colecții particulare – colecții muzeale, dar și readucerea în atenția publicului a unei lumi pe cale de dispariție, prin etalarea unor asemenea opere de artă de factură populară, care exprimă specificul zonelor etnografice și geografice românești. Multe dintre aceste piese sunt unicat și nu au mai fost expuse până acum.
Expoziția de la Muzeul Național de Istorie a României conține piese remarcabile, din centre consacrate, cum sunt cele de la Vlădești și Horezu, provenite de la colecționari renumiți, precum Barbu Slătineanu, alături de o parte din colecția „Sergiu Sorin Popescu”. Aceasta din urmă, cuprinde peste 1100 de piese, incluzând și ceramică de secol XIX (sau chiar mai veche), ce provine din centre ceramice de pe tot teritoriul României. Proiecte expoziționale similare vor fi organizate la sediile muzeelor partenere, Muzeul Național al Țăranului Român (MNȚR) și Muzeul Municipal „Octavian Moșescu” din Râmnicu Sărat (MMRS). Fiecare instituție muzeală va expune obiecte din colecția proprie și din colecția „Sergiu Sorin Popescu”.
Partenerii Muzeului Național de Istorie a României în cadrul Proiectului „TRADIȚIE ÎN LUT – ÎN SIAJUL ARTIȘTILOR CERAMIȘTI”, implementat în perioada februarie – noiembrie 2024, sunt: Muzeul Național al Țăranului Român (MNȚR), Muzeul Județean Teleorman (MJT), Muzeul Județean Buzău (MJB), Muzeul Municipal „Octavian Moșescu” din Râmnicu Sărat (MMRS) și Unity in Values Interconfessional Association (UIV).
Expoziția va putea fi vizitată în perioada martie – aprilie 2024, de miercuri până duminică, între orele 09:00 – 17:00 (până la 30 martie) și 10:00 – 18:00 (începând cu 31 martie). Citeste mai mult

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) anunță lansarea proiectului cultural „TRADIȚIE ÎN LUT – ÎN SIAJUL ARTIȘTILOR CERAMIȘTI”, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, sesiunea de finanțare I/2024, aria Patrimoniu Cultural Material, cu suma de 127.382,80 lei.
Proiectul va fi implementat în perioada februarie – noiembrie 2024, alături de partenerii MNIR: Muzeul Național al Țăranului Român (MNȚR), Muzeul Județean Teleorman (MJT), Muzeul Județean Buzău (MJB), Muzeul Municipal „Octavian Moșescu” din Râmnicu Sărat (MMRS) și Unity in Values Interconfessional Association (UIV).
Având ca principal obiectiv valorificarea unor forme ceramice păstrate din neolitic până în prezent, cu schimbările inerente ale ornamentației și, mai mult sau mai puțin, ale formelor, proiectul își propune să scoată în evidență tandemul colecții muzeale – colecții particulare în domeniul ceramicii tradiționale, prin organizarea unor activități dedicate iubitorilor de frumos, istorie și tradiție. Avem datoria de a resuscita atenția publicului pentru o lume pe cale de dispariție, prin prezentarea unor asemenea opere de artă de factură populară, care exprimă specificul diferitelor zone etnografice și geografice.
Proiectul va fi și un prilej de dezvoltare a orizonturilor pentru tânăra generație, dar și pentru toți cei care vor simți nevoia de a aprofunda domeniul. Astfel, vor fi realizate: o serie de trei expoziții, la sediile MNIR (martie), MNȚR (aprilie), MMRS (mai), 11 ateliere cu scop educațional, va fi editat un catalog și va fi creată o serie de materiale conexe (clipuri video, tur 3D).
Participarea la activitățile educaționale ale proiectului va fi gratuită și deschisă, în limita locurilor disponibile, încurajând aplicarea principiilor nediscriminatorii, bazate pe incluziune, egalitate de șanse, echilibrul de gen și participarea activă. Citeste mai mult

noiembrie 27, 2023Cu ocazia împlinirii a 105 ani de la înfăptuirea Marii Uniri, Muzeul Național de Istorie a României anunță deschiderea unei expoziții de excepție – „Marea Unire. Povestea ei în medalii și plachete” –  ce va fi disponibilă publicului începând cu 1 decembrie, Ziua Națională a României.Expoziția oferă publicului ocazia de a rememora un eveniment crucial din istoria României, evidențiind acest moment unic al Marii Uniri prin intermediul unor bunuri cu valoare deosebită din colecția medalistică a muzeului.Medaliile și plachetele prezentate în cadrul expoziției reprezintă nu doar opere artistice remarcabile, ci și documente istorice prin care mesajele politice și evenimentele importante ale vremii au fost transmise și celebrate. Aceste piese de colecție reprezintă o modalitate elegantă de a aminti și comemora actele de curaj ale personalităților marcante care au avut un rol instrumental în realizarea Marii Uniri, în 1918.Printre personalitățile evidențiate în cadrul expoziției se regăsesc suveranii României, regele Ferdinand I și regina Maria, politicienii Ion I. C. Brătianu și Iuliu Maniu, omul de cultură Alexandru Lapedatu, diplomații Charles de Beaupoil (contele de Saint-Aulaire) și Alexandru Emanoil Lahovary, precum și militari notabili, cum suntꓽ Vasile Rudeanu, Henri Pierre Lafont, Henri Mathias Berthelot și Alexandru Averescu. Acești eroi ai vremii au avut un rol esențial în modelarea cursului istoriei recente a statului român.Expoziția aduce în atenție nu doar medaliile care comemorează marile personalități, ci și pe acelea care evidențiază serbările Unirii, de la cele mai apropiate de eveniment și până în anul 1993. De asemenea, sunt prezentate piese care amintesc de monumentele dedicate eroilor din Primul Război Mondial, oferind o privire cuprinzătoare asupra contextului istoric al vremii. În completarea acestora, expoziția prezintă și exemplare ale uneia dintre cele mai importante decorații românești din perioada interbelică, Ordinul Ferdinand I, printre care se află și Ordinul Ferdinand I în grad de colan primit de Nicolae Titulescu, piesă clasată în categoria tezaur a patrimoniului național.Expoziția va putea fi vizitată în perioada 1 – 31 decembrie 2023, de miercuri până duminică, între orele 9:00 – 17:00 (Casa de Bilete se închide la 16:15). Citeste mai mult

noiembrie 22, 2023Muzeul Național de Istorie a României găzduiește vineri, 24 noiembrie 2023, începând cu ora 15:00, la sediul său din Calea Victoriei nr. 12, sector 3, București, prezentarea volumelor Salt în infern. Fallschrimjager cuceresc Creta, autor Gabriel Feher, și Aviatorul Ioan Milu. Biografia unui as, autor Alexandru Armă, două proiecte editoriale ale Asociației AeRoHistoria și ale Editurii Evenimentul și Capital.Prezentarea cărților va avea loc în prezența autorilor, iar în cadrul evenimentului vor lua cuvântul: Col (r) Vasile Soare, fost comandant al Comandamentului Trupelor de Parașutiști, dr. Manuel Stănescu, specialist în istorie militară, Vlad Badiu, membru fondator al Asociației AeRoHistoria.Cartea lui Gabriel Feher, Salt în infern. Fallschrimjager cuceresc Creta, spune povestea „Operațiunii Mercur” sau, pe scurt, a Bătăliei pentru Creta, confruntare militară din cel de al Doilea Război Mondial, purtată între trupele germane, care au invadat insula (20 mai 1941), pe de o parte și pe de altă parte trupele aliate și populația autohtonă. Cucerirea Cretei a fost una dintre cele mai intense bătălii din istoria războiului modern și singura acțiune în urma căreia trupele aeropurtate au obținut o victorie strategică.Cu această ocazie, autorul va descrie cele mai dramatice momente ale invaziei insulei elene și va expune o serie de obiecte legate de desfășurarea „Operațiunii Mercur”. Nu în ultimul rând, domnul Feher va realiza o scurtă prezentare a echipamentului folosit de Fallschrimjager, divizia de parașutiști a Germaniei, în Al Doilea Război Mondial.Prin intermediul volumului Aviatorul Ioan Milu. Biografia unui as, Alexandru Armă, cercetător consacrat al istoriei aviației, „oferă publicului , specialist și simplu iubitor de istorie deopotrivă, o lucrare ce conține informații inedite despre viața lui Ioan Milu. Folosind numeroase și diverse surse de arhivă, precum și alte izvoare istorice, autorul realizează un portret lipsit de subiectivism, rămânând fidel unui model profesionist și echilibrat de a scrie istorie.” (dr. Manuel Stănescu)***Gabriel Feher este fost parașutist militar, în prezent pilot de linie. A absolvit Facultatea de Aeronave și apoi Canadian MBA. Pasionat de istoria aviației și a celui de-Al Doilea Război Mondial, acesta este unul dintre fondatorii Asociației AeRoHistoria. A susținut mai multe prezentări de specialitate, dintre care pot fi amintiteꓽ „Operațiunea Tidal Wave”, „România în Al Doilea Război Mondial” și „Atacurile USAAF asupra zonelor petrolifere de pe Valea Prahovei”, în cadrul unor reputate instituții de cultură, precum Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” și Muzeul Național de Istorie a României.Alexandru Armă este specialist în istoria aviației. A publicat 11 cărți și peste 70 de studii și articole de specialitate și a fost colaborator la realizarea mai multor filme documentare tematice. Printre acesta din urmă se numărăꓽ Hill 789: The Last Stronghold, Knights in the Sky: Air War over Romania – Kogainon Films; serialul documentar București strict  secret – episoadele: 4 aprilie 1944, Prințul Bâzu Cantacuzino, Catastrofa de la Moscova – Grigore Preoteasa, Prizonierii americani și britanici în România. Citeste mai mult

noiembrie 13, 2023Muzeul Național de Istorie a României anunță organizarea unei conferințe de presă, cu prilejul finalizării caietului de sarcini pentru lansarea licitației în vederea realizării Documentației de Avizare a Lucrărilor de Intervenție. Acest demers deschide seria măsurilor practice pentru realizarea proiectului de restaurare, consolidare, extindere și reamenajare a sediului muzeului.Conferința de presă va avea loc în data de 15 noiembrie, orele 14:00, la sediul Muzeului Național de Istorie a României din Calea Victoriei nr. 12, București. Evenimentul se va desfășura în prezența doamnei Raluca Turcan, Ministru al Culturii și a unui reprezentant al Unității pentru Managementul Proiectelor din cadrul Ministerului Culturii. Reabilitarea sediului muzeului constituie cel mai important obiectiv din cadrul memorandumului semnat de Guvernul României cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în noiembrie 2022, care prevede alocarea sumei de 300.000.000 euro pentru reabilitarea unor clădiri istorice în care funcționează instituții culturale de prim rang ale României. Citeste mai mult