mnir

Sunteți curioși să aflați cine sunt oamenii din spatele lucrărilor fascinante, fie că vorbim despre instalațiile artistice, piesele textile decorative sau despre mostrele de lână vopsită cu coloranți naturali, expuse în cadrul expoziției COLORANȚI NATURALI. De la cercetare științifică muzeală la artă contemporană? Vă invităm să îi cunoașteți sâmbătă, 19 octombrie, începând cu ora 15ꓽ00, la Muzeul Național de Istorie a României (Calea Victoriei nr. 12, București)!Vor fi alături de noi artiștii expozanți: Mirela Ivanciu, Marta Klus, Ile Ștefi (Ileana Ștefănescu), Elisabeta Ursescu și curatorii expozițieiꓽ Daniela Frumușeanu (artist și curator), Ana Ursescu și Irina Petroviciu.Timp de 90 minute puteți fi față în față cu operele expuse și creatorii lor, puteți pune întrebări, puteți afla din tainele activității lor, puteți afla povestea expoziției.Vom discuta ca între prieteni despre bogăția de resurse care pot fi exploatate pentru obținerea coloranților naturali, despre cei identificați în textile muzeale, încă utilizați în zilele noastre, despre coloranți ca resursă și sursă de inspirație pentru arta contemporană. Pe parcursul discuțiilor, veți avea ocazia să descoperiți legăturile care se stabilesc între textilele contemporane, tradiționale și cele din colecții muzeale, prin intermediul coloranților naturali și să aflați detalii interesante despre colaborarea artiștilor prezenți în expoziție cu cercetătorii din muzeu.Vă invităm, așadar, la o întânlire captivantă, dedicată legăturilor pe cât de subtile, pe atât de naturale dintre istorie, cercetare științifică și arta contemporană.  Participarea la eveniment se face în baza achiziționării biletului de intrare în muzeu.Locuri limitateÎnscriere laꓽ inscrierimnir@gmail.com/ 021 313 19 25 Citeste mai mult

Muzeul Național de Istorie a României și partenerii săi anunță organizarea unor ateliere de ceramică tradițională în cadrul proiectului „Tradiție în lut – În siajul artiștilor ceramiști”, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr.12, București, în datele de 19 și 26 octombrie 2024, începând cu orele 11:00.Activitatea se adresează tuturor persoanelor interesate de artă, tradiție și meșteșuguri, indiferent de vârstă și va cuprinde:– Prezentarea proiectului– Scurtă incursiune în arta ceramicii românești susținută de Sergiu-Sorin Popescu, restaurator în cadrul Muzeului Național de Istorie a României;– Prezentarea principalelor tehnici de realizare a ceramicii tradiționale și a ustensilelor specifice;– Lucru la roata olaruluiOrganizatorii vor pune la dispoziția participanților toate materialele necesare, iar intrarea este liberă!Atelierul este parte a proiectului cultural „Tradiție în lut – În siajul artiștilor ceramiști”, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, sesiunea de finanțare I/2024, aria Patrimoniu Cultural Material, cu suma de 127.382,80 lei.Participarea la activitățile educaționale ale proiectului este gratuită și deschisă, în limita locurilor disponibile, promotorii încurajând aplicarea principiilor nediscriminatorii bazate pe incluziune, egalitatea de șanse, echilibrul de gen, participarea activă, atât a adolescenților, cât și a adulților.Parteneriꓽ Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Județean Teleorman, Muzeul Municipal „Octavian Moșescu” din Râmnicu Sărat și Unity in Values Interconfessional Association. Citeste mai mult

Cu ocazia împlinirii a 102 ani de la momentul istoric din 15/28 octombrie 1922 – încoronarea regelui Ferdinand I şi reginei Maria ca suverani ai tuturor românilor – Muzeul Național de Istorie a României prezintă o micro-expoziție care marchează evenimentul ce a încununat procesul de creare a naţiunii române şi a statului ei.Vernisajul va avea loc marți, 15 octombrie 2024, începând cu ora 14:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr.12. Accesul este gratuit. Micro-expoziția are în centru lucrarea artistei Elena Bria, intitulată „Încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria.1922”, alături de care vor fi prezentate documente și cărți poștale din patrimoniul muzeului.Tabloul „Încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria. 1922″, executat în tehnica ulei pe pânză, a fost pictat în anul 2018 de artista Elena Bria, ca lucrare de licență la absolvirea Academiei de Pictură, Sculptură și Arhitectură „Ilya Repin” din Sankt Petersburg, Rusia. Întrucât susținerea licenței a fost stabilită pentru vara anului 2018, anul Centenarului Marii Uniri, artista a hotărât să marcheze acest eveniment din istoria țării noastre printr-o creație artistică. Lucrul la tablou a început în anul 4 de studii, dar, căutările compoziționale și executarea sutelor de schițe a început mult mai devreme. Pentru a începe lucrul la pânza propriu zisă artista s-a documentat din toate sursele posibile despre ziua de 15 octombrie 1922. În ianuarie 2018, Elena pune primele tușe pe viitorul tablou. După 6 luni de lucru asiduu ajunge la definitivarea detaliilor și a tabloului propriu zis, iar, în iulie 2018 are loc prezentarea lui la examenul de licență.În 2022 tabloul a fost expus la București, în cadrul expoziției personale „New Academia” la galeria Kulterra. De pe 15 octombrie 2022, până la finele anului 2023 tabloul a fost prezentat publicului de la Alba Iulia, la Muzeul Național al Unirii. În perioada 10 mai – 31 august 2024, lucrarea  a fost expusă la Muzeul Național de Istorie a Moldovei din Chișinău.La Muzeul Național de Istorie a României micro-expoziția este deschisă în perioada 15-27 octombrie 2024.Elena Bria s-a născut la 4 iulie 1992 în Chișinău, Moldova, într-o familie de biatloniști. La vârsta de 11 ani și-a început studiile la Liceul de Arte Plastice „Igor Vieru” din Chișinău, unde l-a întâlnit pe profesorul și pictorul Stanislav Babiuc, care i-a pus bazele picturii academice. Ulterior, în anul 2012, Elena își continuă studiile la Academia de Pictură, Sculptură și Arhitectură „Ilya Repin” din Sankt Petersburg, Rusia, pe care o absolvește cu mențiune în 2018. Lucrările artistei au fost expuse în cadrul mai multor expoziții în Statele Unite ale Americii, Rusia, România și Republica Moldova. În 2019 câștigă premiul Philip de Laszlo în cadrul expoziției internaționale la Mall Galleries, Londra, iar în 2022 câștigă premiul întâi la expoziția internațională de la Salmadundi Club, New York. În prezent este membru al prestigiosului art-club Salmagundi, New York. Picturile sale se pot regăsi în numeroase colecții private din întreaga lume.Mai multe detalii: https://elenabria.com/composition Citeste mai mult

Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Textilelor Băița, Muzeul ASTRA și Muzeul Național al Țăranului Român organizează în perioada 16 septembrie – 14 octombrie 2024, o serie de evenimente, grupate sub titlul generic LUNA TEXTILELOR, manifestare inspirată din participarea României în proiectul european COST EuroWeb – Europe Through Textiles.Expoziția RED/ ROȘU, deschisă în perioada 14 – 29 septembrie 2024, în sala Media a Muzeului Național al Țăranului Român; Vernisajul oficial al expoziției va avea loc în data de 17 septembrie 2024, ora 18: Prin intermediul unor piese textile cu decor predominant roșu, din colecțiile Muzeului Textilelor Băița și ale instituției gazdă, pentru care investigațiile științifice au dezvăluit utilizarea coloranților naturali și a coloranților sintetici timpurii, expoziția ilustrează fascinația pentru culoarea focului și bogăția de resurse care pot fi exploatate pentru obținerea acesteia.Expoziția COLORANȚI NATURALI. De la cercetare științifică muzeală la artă contemporană, deschisă în perioada 18 septembrie – 31 octombrie 2024, la sediul Muzeului Național de Istorie a României (Calea Victoriei nr. 12). Vernisajul expoziției va avea loc în data de 18 septembrie 2024, ora 18: Expoziția își propune să valorifice rezultatele cercetării științifice și să pună în valoare coloranții naturali ca resursă în arta contemporană, să creeze o conexiune între textilele contemporane și cele tradiționale prin intermediul coloranților și să valorifice rezultatele cercetării interdisciplinare punând informația la dispoziția publicului larg.Coloranții naturali, conținuți în plante, insecte, licheni, moluște, ciuperci au reprezentat singura sursă de culoare pentru vopsirea firelor textile până în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, când au devenit disponibili coloranții de sinteză. După ce inițial fiecare colorant a fost utilizat în locul de proveniență, unii coloranți au fost apoi comercializați, deschiderea și închiderea drumurilor comerciale fiind în strânsă legătură cu evenimente istorice și descoperiri geografice. Valoarea ridicată a unora dintre coloranți a făcut ca aceștia să rămână rezervați claselor privilegiate.Cunoașterea coloranților utilizați în piesele textile din colecții muzeale facilitează înțelegerea contextului în care obiectele au fost realizate. Comportarea coloranților în timp depinde de structura lor chimică, cei mai afectați de acțiunea factorilor de mediu fiind utilizați în zonele puțin vizibile ale țesăturilor. Studiul coloranților contribuie la înțelegerea tehnicii de realizare a obiectelor și stă la baza stabilirii condițiilor de conservare.Identificarea coloranților din textile muzeale este astăzi posibilă utilizând aparatură de înaltă performanță: cromatografie de lichide și spectrometrie de masă. Cercetări interdisciplinare efectuate pentru piese textile din colecții muzeale românești – broderii liturgice, brocarturi, covoare orientale, textile tradiționale, datate între secolele al XV-lea și al XX-lea – au permis identificarea unui număr semnificativ de coloranți naturali din plante și insecte, din surse biologice locale sau comercializate.Coloranții naturali sunt prezenți și în lumea contemporană, în țara noastră fiind utilizați în reconstituirea unor piese de port popular tradițional și în arta decorativă.În expoziție, coloranți naturali identificați în textile istorice, precum și din plante disponibile local, au fost utilizați în vopsirea firelor și imprimarea țesăturilor. Toate acestea au fost apoi folosite pentru reconstituiri ale unor modele de cusătură tradițională, în obiecte textile decorative, panouri și instalații artistice.Conferința națională „Textilele – un univers cunoscut?”, organizată în perioada 17-19 septembrie 2024, la sediul Muzeul Național al Țăranului Român.Printr-o serie de comunicări organizate cronologic, specialiști din muzee și instituții de cercetare cu preocupări în domeniul textilelor vor discuta pe teme privind cercetarea, conservarea, restaurarea și punerea în valoare a textilelor istorice și arheologice și a instrumentarului textil antic. Inspirați din proiectul european COST EuroWeb – Europe Through Textiles, specialiștii își propun să își extindă colaborările în perspectiva dezvoltării unor proiecte interdisciplinare de cercetare a patrimoniului textil românesc în context european și universal.LUNA TEXTILELOR va include o hartă interactivă care va grupa evenimente dedicate textilelor, desfășurate în întreaga țară. „Odoare țesute din Bihor. Ștergare din satul Pietroasa”, „CIPCA dantela taraneasca a bunicii”, ” Pricoița Pădurenilor: Tehnologie și Estetică Ancestrală”, „Cămașa, obiect de patrimoniu, sursă de inspirație și admirație”, „Steaguri Medievale Imaginare”, „Expoziție Internațională Miniatură în Tehnica Firului – CUIBUL”, desfășurate în Oradea,  Băița, Cluj, București, sunt numai câteva dintre evenimentele la care vă invităm să ne fiți alături. Parteneri: S.C. Altium International S.R.L., Institutul Național de Fizică si Inginerie Nucleară Horia Hulubei, Fundația Prietenii Muzeului de Istorie a RomânieiParteneri media: Agenția Națională de Presă Agerpres, Radio România Cultural, Radio Trinitas. Citeste mai mult

Sunteți dornici să aflați lucruri interesante despre coloranții naturali? Din ce se obțineau și cum erau folosiți? Sunteți curioși să știți ce coloranți s-au utilizat în epoca lui Ștefan cel Mare, care este țara al cărei nume este dat de un colorant sau care este povestea coșenilei?Vă așteptăm duminica aceasta în cea mai nouă expoziție temporară deschisă la muzeu, pentru a vă bucura de un tur ghidat, realizat de colega noastră, dr. Irina Petroviciu, cercetător-chimist, curatorul expoziției COLORANȚI NATURALI. De la cercetare științifică muzeală la artă contemporană. Citeste mai mult

Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Textilelor Băița, Muzeul ASTRA și Muzeul Național al Țăranului Român organizează în perioada 16 septembrie – 14 octombrie 2024, o serie de evenimente, grupate sub titlul generic LUNA TEXTILELOR, manifestare inspirată din participarea României în proiectul european COST EuroWeb – Europe Through Textiles.Expoziția RED/ ROȘU, deschisă în perioada 14 – 29 septembrie 2024, în sala Media a Muzeului Național al Țăranului Român; Vernisajul oficial al expoziției va avea loc în data de 17 septembrie 2024, ora 18: Prin intermediul unor piese textile cu decor predominant roșu, din colecțiile Muzeului Textilelor Băița și ale instituției gazdă, pentru care investigațiile științifice au dezvăluit utilizarea coloranților naturali și a coloranților sintetici timpurii, expoziția ilustrează fascinația pentru culoarea focului și bogăția de resurse care pot fi exploatate pentru obținerea acesteia.Expoziția COLORANȚI NATURALI. De la cercetare științifică muzeală la artă contemporană, deschisă în perioada 18 septembrie – 30 octombrie 2024, la sediul Muzeului Național de Istorie a României (Calea Victoriei nr. 12). Vernisajul expoziției va avea loc în data de 18 septembrie 2024, ora 18: Expoziția își propune să valorifice rezultatele cercetării științifice și să pună în valoare coloranții naturali ca resursă în arta contemporană, să creeze o conexiune între textilele contemporane și cele tradiționale prin intermediul coloranților și să valorifice rezultatele cercetării interdisciplinare punând informația la dispoziția publicului larg.Coloranții naturali, conținuți în plante, insecte, licheni, moluște, ciuperci au reprezentat singura sursă de culoare pentru vopsirea firelor textile până în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, când au devenit disponibili coloranții de sinteză. După ce inițial fiecare colorant a fost utilizat în locul de proveniență, unii coloranți au fost apoi comercializați, deschiderea și închiderea drumurilor comerciale fiind în strânsă legătură cu evenimente istorice și descoperiri geografice. Valoarea ridicată a unora dintre coloranți a făcut ca aceștia să rămână rezervați claselor privilegiate.Cunoașterea coloranților utilizați în piesele textile din colecții muzeale facilitează înțelegerea contextului în care obiectele au fost realizate. Comportarea coloranților în timp depinde de structura lor chimică, cei mai afectați de acțiunea factorilor de mediu fiind utilizați în zonele puțin vizibile ale țesăturilor. Studiul coloranților contribuie la înțelegerea tehnicii de realizare a obiectelor și stă la baza stabilirii condițiilor de conservare.Identificarea coloranților din textile muzeale este astăzi posibilă utilizând aparatură de înaltă performanță: cromatografie de lichide și spectrometrie de masă. Cercetări interdisciplinare efectuate pentru piese textile din colecții muzeale românești – broderii liturgice, brocarturi, covoare orientale, textile tradiționale, datate între secolele al XV-lea și al XX-lea – au permis identificarea unui număr semnificativ de coloranți naturali din plante și insecte, din surse biologice locale sau comercializate.Coloranții naturali sunt prezenți și în lumea contemporană, în țara noastră fiind utilizați în reconstituirea unor piese de port popular tradițional și în arta decorativă.În expoziție, coloranți naturali identificați în textile istorice, precum și din plante disponibile local, au fost utilizați în vopsirea firelor și imprimarea țesăturilor. Toate acestea au fost apoi folosite pentru reconstituiri ale unor modele de cusătură tradițională, în obiecte textile decorative, panouri și instalații artistice.Conferința națională „Textilele – un univers cunoscut?”, organizată în perioada 17-19 septembrie 2024, la sediul Muzeul Național al Țăranului Român.Printr-o serie de comunicări organizate cronologic, specialiști din muzee și instituții de cercetare cu preocupări în domeniul textilelor vor discuta pe teme privind cercetarea, conservarea, restaurarea și punerea în valoare a textilelor istorice și arheologice și a instrumentarului textil antic. Inspirați din proiectul european COST EuroWeb – Europe Through Textiles, specialiștii își propun să își extindă colaborările în perspectiva dezvoltării unor proiecte interdisciplinare de cercetare a patrimoniului textil românesc în context european și universal.LUNA TEXTILELOR va include o hartă interactivă care va grupa evenimente dedicate textilelor, desfășurate în întreaga țară. „Odoare țesute din Bihor. Ștergare din satul Pietroasa”, „CIPCA dantela taraneasca a bunicii”, ” Pricoița Pădurenilor: Tehnologie și Estetică Ancestrală”, „Cămașa, obiect de patrimoniu, sursă de inspirație și admirație”, „Steaguri Medievale Imaginare”, „Expoziție Internațională Miniatură în Tehnica Firului – CUIBUL”, desfășurate în Oradea,  Băița, Cluj, București, sunt numai câteva dintre evenimentele la care vă invităm să ne fiți alături. Parteneri: S.C. Altium International S.R.L., Institutul Național de Fizică si Inginerie Nucleară Horia Hulubei, Fundația Prietenii Muzeului de Istorie a RomânieiParteneri media: Agenția Națională de Presă Agerpres, Radio România Cultural, Radio Trinitas. Citeste mai mult

Muzeul Național de Istorie a României găzduiește una dintre cele mai inedite instalații sonore ale Muzeului Memoriei – „Centrala amintirilor. Mărturii selectate din adolescența în comunism, anii ’70-’80”. Între 21 august și 31 octombrie 2024, vizitatorii pot ridica unul dintre cele 3 receptoare pentru a asculta 10 reconstituiri sonore, parte a celui mai nou proiect al Muzeului Memoriei, „Adolescent în comunismꓽ anii ’70-’80”. Instalația interactivă, prietenoasă cu copiii, de tipul centrală telefonică, ne conectează cu trecutul, conținând reconstituiri sonore din ziarele și știrile de atunci, dar și amintirile celor care ni le-au încredințat. „În capitolul doi al proiectului Adolescent în comunism, am vrut să reconstituim și să aflăm cotidianul din viețile celor care și-au trăit adolescența între acei ani: cei care au cunoscut iubirea, ascultau Europa Liberă pe furiș, dădeau mai departe bancuri cu Ceaușescu și au fost martorii devastatorului cutremur din ’77. Centrala amintirilor este o poartă spre alte vremuri, pentru că ea cuprinde conținut de arhivă original, care, altfel, nu ar ajunge la atât de mulți oameni. Credem că istoriile personale merită să fie ascultate.” – spune Smaranda Pasnicu, co-fondatoare Muzeul Memoriei și a ONG-ului cultural Punctart. ***Muzeul Memoriei este un proiect al ONG-ului cultural Punctart, o capsulă digitală a istoriei colective care se construiește, zi de zi, cu amintirile tuturor. În același timp, proiectul Muzeul Memoriei a fost gândit ca un demers educațional și cultural care promovează patrimoniul național prin analizarea unor momente istorice marcante din evoluția României și utilizarea noilor tehnologii ca limbaj comun cu publicul tânăr. Punctart este un ONG cultural pornit în 2015 de către o echipă multidisciplinară de artiști profesioniști și specialiști. Punctart este un creator de experiențe culturale și dezvoltă proiecte destinate tinerilor, la granița dintre artă și tehnologie. Parteneri proiect:Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Amintirilor din Comunism Brașov, Muzeul Național al Literaturii Române Iași, Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj, Faber, AMBASADA, Asociația Acasă în Banat, Centrul Comunitar Zi de Bine, Cărturești,Centrul de Excelență în Studiul Imaginii. Proiectul „Adolescent în comunism: anii ’70-’80” este un proiect co-finanțat AFCN.Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării. ContactSmaranda PasnicuCo-fondator Muzeul Memoriei & Punctartsmaranda@punctart.ro Citeste mai mult

Muzeul Național de Istorie a României și partenerii săi din cadrul proiectului „Tradiție în lut – În siajul artiștilor ceramiști” anunță lansarea catalogului expoziției „Revendicând pământul”, precum și organizarea unui atelier educațional – „Incursiune în arta ceramicii românești” – , joi, 1 august 2024, începând cu orele 11:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, București. Activitățile vor avea loc în sala Mihai Viteazul, corp Stavropoleos (et. II). Participarea este gratuită, iar accesul se va face prin intrarea B din str. Poștei (vis-à-vis de Biserica Stavropoleos).Evenimentul debutează cu lansarea catalogului expoziției „Revendicând Pământul”, deschisă la Muzeul Național de Istorie a României până la finalul lunii august a.c., care valorifică tandemului colecții particulare – colecții muzeale, și readuce în atenția publicului o lume pe cale de dispariție, prin etalarea unor opere de artă de factură populară, care exprimă specificul zonelor etnografice și geografice românești. Multe dintre aceste piese sunt unicat și nu au mai fost expuse vreodată. Expoziții similare au fost deschise la Muzeul Național al Țăranului Român din București și la Muzeul Municipal „Octavian Moșescu” din Râmnicu Sărat.Atelierul „Incursiune în arta ceramicii românești” se adresează tuturor persoanelor interesate de artă, tradiție și meșteșuguri, indiferent de vârstă și va cuprinde o scurtă incursiune în arta ceramicii românești, prezentare susținută de Sergiu-Sorin Popescu, restaurator în cadrul Muzeului Național de Istorie a României (și curator al expoziției), o prezentare a principalelor tehnici de modelaj în lut și a ustensilelor specific precum și lucru individual la planșetă. Organizatorul va pune la dispoziția participanților toate materialele necesare, în mod gratuit.Activitatea este parte a proiectului cultural „Tradiție în lut – În siajul artiștilor ceramiști”, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, sesiunea de finanțare I/2024, aria Patrimoniu Cultural Material, cu suma de 127.382,80 lei și este organizată de către Muzeul Național de Istorie a României, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Județean Teleorman, Muzeul Municipal „Octavian Moșescu” din Râmnicu Sărat și Unity in Values Interconfessional Association.În lunile următoare va continua seria de prezentări și ateliere la București, Râmnicu Sărat și Alexandria. Participarea la activitățile educaționale ale proiectului este gratuită și deschisă, în limita locurilor disponibile, promotorii încurajând aplicarea principiilor nediscriminatorii bazate pe incluziune, egalitatea de șanse, echilibrul de gen, participarea activă, atât a adolescenților, cât și a adulților. Citeste mai mult

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) anunță deschiderea micro-expoziției „Leul de hârtie: biletele Ministerului Finanțelor (1919-1920)”, exponatul lunii august. Aceasta va fi accesibilă publicului la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti, în sala „Lapidarium”, începând de joi, 1 august 2024.Continuând seria prezentării unor exemplare rare de bancnote românești, inițiată în anul 2023 prin etalarea biletelor ipotecare – primii lei din hârtie, în acest an vor fi expuse bancnote dintr-o serie fabricată în anii 1919-1920, în Statele Unite ale Americii, la comanda Ministerului de Finanțe. Aceste bilete, nefiind puse în circulație și distruse ulterior (după sursele Băncii Naționale a României), sunt rarisime în serii complete, în stare foarte bună de conservare și cu numere de serie consecutive, cum sunt piesele care fac parte din expoziție.Expoziția va putea fi vizitată în perioada 1 august – 1 septembrie 2024, de miercuri până duminică, între orele 10ꓽ00 – 18ꓽ00.Curatorii proiectului expozițional sunt Tudor Alexandru Martin și Marius Gabriel Neculae, (MNIR).  Citeste mai mult

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) în parteneriat cu Fundația Prietenii Muzeului de Istorie a României (PMIR) anunță lansarea noului site al muzeului și a chatbot-ului Mircea, în cadrul unui eveniment care va avea loc miercuri, 26 iunie 2024, începând cu ora 12.00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr.12.Evoluția tehnologiei, schimbările în comportamentul utilizatorilor și dorința de a oferi o experiență online mai modernă și intuitivă sunt aspectele de care am ținut cont pentru noul mnir.ro.Înlocuirea temei și refacerea designului, o mai bună arhitectură și accesul rapid la informații, navigarea mai ușoară, optimizarea vitezei de încărcare, sunt câteva dintre obiectivele pe care le-am avut în vedere și la care am lucrat pentru a face utilizarea site-ului plăcută, eficientă, relevantă și sigură.O noutate a site-ului este chatbot-ul Mircea cu ajutorul căruia am dorit crearea unei experiențe interactive pentru vizitatori, permițând inteligenței artificiale să răspundă întrebărilor, să ofere informații despre personalități și evenimente istorice și să furnizeze o experiență personalizată în funcție de interesele vizitatorilor.„Chatbot-ul Mircea reprezintă o premieră pentru muzeele din România și sperăm să fie un instrument util pentru vizitatorii noștri din online”. – dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, Manager al MNIR.Această realizare nu ar fi fost posibilă fără sprijinul Fundației Prietenii Muzeului de Istorie a României. Fundația a jucat un rol esențial în sponsorizarea și facilitarea implementării acestui proiect. Colaborarea fructuoasă dintre MNIR și Fundația PMIR subliniază importanța parteneriatelor pentru promovarea și valorificarea patrimoniului cultural.Pentru mai multe informații, vă invităm să accesați www.mnir.ro sau să ne contactați la pr.mnir@gmail.com și echipa@pmir.org. *** Despre Muzeul Național de Istorie a României, mnir.ro Muzeul Naţional de Istorie a României, inaugurat în anul 1972, este una dintre instituţiile reprezentative ale culturii româneşti. Muzeul este adăpostit într-o clădire monument istoric, denumită în trecut Palatul Poştelor, aflată în cuprinsul vechiului centru istoric al Bucureştiului. Din anul 2002, clădirea muzeului a intrat într-un amplu proces de consolidare şi reorganizare, din păcate departe de a fi încheiat astăzi, datorită absenţei sau asigurării total insuficiente a resurselor financiare necesare unui atare demers novator. Astfel, în acest context muzeul poate să prezinte publicului – în expunere permanentă – doar colecţiile Tezaurul Istoric şi Lapidarium (care include şi copia Columnei lui Traian). Este de aşteptat ca, pe măsură ce lucrările de consolidare a clădirii vor avansa, expoziţia istorică permanentă să fie redeschisă treptat, iar site-ul web al muzeului (www.mnir.ro) să poată prezenta – într-o nouă formă grafică – noile modalităţi de expunere a valoroaselor colecţii ale muzeului, asigurând publicului un parcurs virtual al acestora. În prezent Muzeul Naţional de Istorie a României deţine un bogat patrimoniu (incluzând peste 700.000 piese, un număr care sporeşte anual şi între care se numără obiecte remarcabile), organizat în următoarele colecţii: ceramică, lapidarium-tegularium, numismatică, filatelie, medalistică-sigilografie, tezaur, manuscrise, tipărituri, artă plastică, artă decorativă, fototecă istorică, stampe, hărţi, metal, armament şi echipament, textile şi mobilier. În sala Tezaurului Istoric sunt expuse peste 3.000 de piese deosebite (unele unicat), realizate din metale şi pietre preţioase aparţinând unor civilizaţii care au existat – de-a lungul timpului – pe teritoriul actual al ţării noastre sau ilustrând evenimente şi activitatea unor personalităţi istorice din vremurile trecute. Expoziţia permanentă din Lapidarium este amenajată într-o clădire special construită la sfârşitul anilor ’60 ai secolului trecut, astfel încât să poată fi expuse aici copia la scară naturală a bazei Columnei lui Traian şi copii după scenele reprezentate pe acest monument excepţional al antichităţii, cât şi monumente epigrafice şi arhitectonice datând din epoca antică şi din evul mediu, toate plasate într-o expunere cronologică. Astfel, sunt prezentate monumente civile (acte, decrete, monumente onorifice), religioase (monumente funerare şi votive), sculptură şi elemente decorative şi de arhitectură. Prin colecţiile sale, Muzeul Naţional de Istorie a României deţine un fond foarte valoros de bunuri de patrimoniu mobil care ilustrează toate perioadele semnificative din trecutul poporului român, cât şi din vremea unor civilizaţii care au existat în vechime pe actualul teritoriu al ţării noastre. Instituţie de prim rang în peisajul cultural românesc, muzeul speră să-şi redeschidă cât de curând porţile publicului larg, cu o expoziţie modernă şi atractivă. Despre Fundația Prietenii Muzeului de Istorie a României, pmir.orgFundația Prietenii Muzeului de Istorie a României (PMIR) poate fi percepută precum un mediu de întâlnire și de gestiune al interesului pentru înțelegerea importanței cunoașterii identității culturale și care sprijină activitatea MNIR prin proiecte de sponsorizare și inițiative menite să promoveze și să valorifice patrimoniul cultural național, ca parte integrantă dintr-o comunitate care prețuiește istoria. Despre DRUID, druidai.comDRUID este o platformă end-to-end pentru construirea de aplicații conversaționale de afaceri bazate pe inteligență artificială, aplicații concepute pentru a-i ajuta pe angajați să atingă următorul nivel de productivitate și pentru a livra o experiență totală către clienți în cel mai intuitiv mod. Asistenții virtuali inteligenți DRUID permit interacțiuni rapide, personalizate, susținute pe o multitudine de canale diferite și hiper-automatizate, disponibile în limba fiecărei organizații datorită capacității de a se integra cu orice sisteme Enterprise și tehnologii RPA existente.  Citeste mai mult