Radu Negru Vodă, documente și descoperiri arheologice – Informație Tabelară
| An | Documente, hrisoave, cronici, scrieri, descoperiri arheologice | Descriere |
| După anul 1211 | Diplomă emisă de regele Andrei al II-lea al Ungariei în anul 1222 | Existența unui voievodat al Țării Făgărașului este dovedită și prin faptul că începând din anul 1211, cavalerii teutoni stabiliți în Țara Bârsei, din zona Feldioara, vor fi obligați să plătească vamă la trecerea lor prin țara românilor (terra Blacorum). |
| cca.1270 – 1290 | Tradiție populară + descoperiri arheologice | Construcția fortificațiilor de la Cetatea Făgărașului și a Cetății Brezei (Cetatea lui Negru Vodă) |
| 1285 | Cronica “Viața lui Nicodim” | Mențiune despre incursiunea făcută de către Radu Negru Vodă în Țara Românească, în urmarirea tătarilor. |
| 1285-1315 | Dovezi arheologice în Făgăraș și Argeș | Arheologii au constatat asemănarea evidentă a materialelor ceramice descoperite la Cetatea Făgărașului, Cetatea Breaza, Cetatea Stoienești, orașele Câmpulung și Curtea de Argeș.
La fel s-a constatat o tipologie identică de construire a cetăților în cazul Cetății Breza și a Cetății Stoenești |
| 1290 | Dovezi arheologice: Cetatea Făgărașului | Arheologii au constatat pe fundațiile cetății Făgărașului faptul că aceasta a fost incendiată la sfârșitul secolului al XIII-lea |
| 1291, primavara (Miercurea Cenușii, la șase săptămâni până la Paște) | Document emis de regele Ungariei, Andrei al III-lea | Edictul emis de cancelaria regală (donația făcută de regele Ungariei către Ugrinus, satele Făgăraș și Sâmbăta) în primăvara anul 1291. Este primul document care face referire indirectă la Negru Vodă, şi la conflictele existente în acele timpuri între români şi maghiari. Numele lui Radu Negru nu este pomenit ȋn document. |
| cca. 1292 | Descoperire arheologică în Biserica Domnească de la Curtea de Argeș | În fundația altarului Bisericii Domnești de la Curtea de Argeș s-a descoperit o monedă emisă de Ladislau Cumanul (1270-1290) |
| 1295 | Document emis de Papa Bonifaciu al VIII-lea | După ce amintește de diacezele catolice din Ungaria și Transilvania (Bereg, Cibin, Brașov, Oradea) papa menționează și despre o „diaceza catolică a Argesului – Argensi Diaccesi” precum și despre un Episcop al diacezei Argensi. |
| 1300 | Piatra tombală a mormântului lui Laurentiu de Campulung | Hic sepultus est comes Laurencius de Longo-Campo, pie memorie, anno Domini MCCC („Aici este înmormântat comitele Laurențiu din Câmpulung, spre pioasă amintire, în anul Domnului 1300”) |
| 1301 | Document emis de Papa Bonifaciu al VIII-lea | Incursiuni ale tătarilor , cumanilor și schismaticilor în Transilvania și Ungaria.
Papa Bonifaciu al VIII-lea (1294-1303) într-o scrisoare adresată regelui Boemiei se plângea că regatul Ungariei e în ruină totală din cauza incursiunilor tătarilor,cumanilor, și schismaticilor (români, n.n). |
| 1307 | Cronica rimată a lui Ottokar | Cronica rimată a lui Ottokar vorbeşte depre luptele interne, pentru ocuparea tronului după moartea regelui Ungariei, Wenceslav al III-lea de Boemia (1301 – 1305), asasinat la vârsta de doar 17 ani în timpul unei călătorii în Polonia. În lupta celor doi candidaţi la tronul Ungariei, Otto al III –lea de Bavaria şi Carol Robert de Anjou, va interveni şi puternicul voievod al Transilvaniei , Ladislau Kan. După doi ani de domnie a lui Otto al III de Bavaria (1305 – 1307) acesta intră în conflict cu Ladislau Kan, în anul 1307, care-l ia prizonier şi-l trimite în prizonierat lui Radu Negru Voda, “domn (Herr) peste ceilalţi” şi al cărui ţinut se numea “ţara valahilor” (Walachen lan(t)d) |
| 1309 – 1314 | Documente ale cancelariei maghiare – Banatul Severinului | Între anii 1309 – 1314 coroana maghiară nu a mai numit Bani de Severin. Se presupune că Radu Negru Vodă ar fi preluat administrarea Banatului Severinului |
| 1314 | Document emis de Papa Bonifaciu al VIII-lea | Incursiuni ale schismaticilor (români, n.n.) și tătarilor în regatul maghiar |
| cca. 1315 – 1292 | Cronicile muntene – Mănăstirea “Negru Vodă” Câmpulung | Mănăstirea a fost ctitorită de Radu Negru Vodă |
| cca. 1315- 1292 | Cronici muntene – Biserica Domnească de la Curtea de Argeș | Biserica a fost ctitorită de Radu Negru Vodă |
| cca. 1315 – 1292 | Cronica franciscana – Bărăția Câmpulung | Biserica catolică al cărui ctitor a fost Doamna Marghita, soția lui Radu Negru Vodă |
| cca.1315 – 1292 | Tradiție populară – Biserica Sân Nicoară de la Curtea de Arges | Biserica catolica al carui ctitor a fost Doamna Marghita, soția lui Radu Negru Vodă
|
| cca. 1315 – 1292 | Traditie monahală – Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă | Negru Vodă a fost ctitorul Mănăstirii Cetățuia din Cetățeni. Mănăstirea și împrejurimile erau în același timp și loc de refugiu a lui Negru Vodă în fața amenințării mongole. |
| cca. 1315 – 1292 | Cronici muntene – orașe și așezări | Radu Negru Vodă întemeiază orașele Câmpulung și Curtea de Arges. În decursul domniei sale vor fi întemeiate și alte orașe și așezări. |
| 1315 | Pisania de la Mănăstirea “Negru Voda” de la Câmpulung | Pisania pusă în urma decesului domnitorului; îl indică cu numele şi titulatura de “bătrânul şi preamilostivul creştin Radu Negrul Vodă, carele au fost din început descălecători Ţării Româneşti”. |
| 1315 | Descoperire arheologică la Biserica Domnească de la Curtea de Argeș | Mormantul nr. 10 (sarcofagul, îmbrăcămintea și bijuteriile domnitorului). Datarea mormântului făcută prin proiectul Genesis este anul 1315
Pisania de la Biserica Domnească. |
| 1332 | Document emis de regele Ungariei, Carol Robert de Anjou | Tocomery (Tihomir/Tatomir/ Togomir /Thocomerius) provine dintr-o singură sursă, un document oficial emis în anul 1332 de către regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, în care menţionându-l pe Basarab I, îl identifica ca şi fiu a lui Tihomir/ Thocomerius, „Basarab, filium Thocomerii, scismaticum, infidelis Olahus Nostris” |
| 1 septembrie 1351- 31 august 1352 | Carte de mână a lui Alexandru Nicolae Basarab | < satul Badesti este dăruit bisericii din Câmpulung de către > “ Io Nicolae voevod, feciorul bătrânului răposatului Io Basarab voevod…” |
| Sec.XV | Cronica Sfântului Nicodim („Vieţa Prea Cuviosului Părintelui Nostru Nicodim Sânţitul”) | “ Căci după omorârea acelui Batie și Radu Negru V.V. …, Domnul Românilor din Ardeal, din Bănia Severinului, din Banatu, din Ungaria, au ieșitu cu oștiri din Ardel pre apa Oltului, și au tăbărâtu pe râul Argeșului, unde mai pe urmă au așezatu aci scaunul șederei Domniei Sale. Și prin vitejia sa și a ostașilor săi, ajutându-le prea milostivul D-zeu, au gonitu pre toti Tătarii cu mai marii lor, dintr’acele 12 județe de preste Olt.” |
| 1488, 22 mai | Hrisovul lui Matei Corvin | “…muntele Buceciu, al marelui hearţegu Radu-Vodă Negru, cel de la 6740 [1232]” |
| Cca.1493-1508 | Cronica Anonimă | Cronica anonimă redactată in timpul lui Radu cel Mare (1493-1508) menționează faptul descălecării, indicând ca scop al ei, dorinţa lui Radu Negru de a face “ţară nouă” (Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, vol II, pag 14). |
| 1517 | Carte de mână a lui Neagoe Basarab, 10 iulie 1517 | “…ca să le fie tot satul Stăneşti şi Drajna cu toate hotarele şi cu toate veniturile, din hotar în hotar, pe vechile hotare şi semne, pentru că le este veche şi dreaptă ocină de moştenire, de strădedină, de la întemeierea ţării.” |
| 1549 | Carte de mână a lui Mircea Ciobanul, la 3 mai 1549 | “pentru că am văzut domnia mea şi cartea de mână a tatălui domniei mele şi altă carte de mână a lui Negru Voievod cel Bătrân.” |
| 1558 | Carte de mână a lui Mircea Ciobanul, la 8 iulie 1558 | “…ca să fie ocină în Peri două funii pentru că le este veche şi dreptă ocină şi dedină , încă din zilele lui Negru voievod.” |
| 1569 | Carte de mână a lui Alexandru II Mircea, la 8 ianuarie 1569 | “….întâi de la Negrul voievod şi apoi de la toţi domnii care au fost mai înainte.” |
| 1576 | Carte de mână a lui Alexandru II Mircea, la 28 aprilie 1576 (satul Bistreţ) | “…pentru că acest mai sus-zis sat Bistreţul şi cu toate bălţile lui au fost de moştenire şi vechi şi drepte ocine ale sfintei mănăstiri şi dăruite de răposatul Negru voievod….” |
| 1576 | Carte de mână a lui Alexandru II Mircea, la 28 aprilie 1576 (satul Comani) | “…pentru că acest sus-numit sat, Comanii, au fost moştenire a mănăstirii înca din zilele răposatului Negru voievod….” |
| 1594 | Teodosie Rudeanu – Cronica lui Mihai Viteazul | ”Cetatea lui Negru vodă a fost distrusă odinioară de către turci (…) ” |
| cca.1595-1604 | Giacomo di Pietro Luccari – Cronica raguzana | “ …Negru Voievod de naţionalitate Ungară (transilvaneana, n.n), tatăl lui Vlaicu, în anul 1310, luase în stăpânire o parte a Valahiei “ |
| 1618 | Carte de mână a lui Gavrilă Movilă, la 13 noiembrie 1618 | “ răposatul Io Nicolae voevod, feciorul bătrânului răposatului Io Basarab voevod, nepotul răposatului Negru Radu voevod, care este pristăvit şi îngropat trupul lui în această sfântă biserică….” |
| 1620 | Carte de mână a lui Gavrilă Movilă, la 20 ianuarie 1620 | Doi locuitori din satul Câlceşti-Gorj solicită domnitorului Gavrilă Movilă (1618-1620) reconfirmarea dreptului de proprietate a unor terenuri pe care le aveau de pe vremea lui Negru Vodă. |
| 1622 | Carte de mână a lui Radu Mihnea, la 24 ianuarie 1622 | Trei săteni din Arcani-Gorj, solicită domnitorului Radu Mihnea (1601 – 1602, 1611 – 1616, 1620 – 1623) să li se întărească drepturile de proprietate din Arcani, Căzăneşti şi Floreşti, argumentând faptul prin dreptul lor de stăpânire din strămoși, de pe vremea lui Negru Vodă. |
| 1639 | Pisania de la Biserica Veche Câmpulung, refăcută în timpul lui Matei Basarab | “…s’a început si s’a zidit și s’a săvârșit de batrânul și prea iubitorul creștin Radu Negru Voevod, carele au fost din început descălecător tărei românești…” |
| 1639 | Carte de mână a lui Matei Basarab, iunie 1639 | “Şi am văzut domnia mea şi cărţile de milă ale acestor săraci, cartea răposatului Negru vodă şi a fiului său Vlad vodă” |
| 1646 | Carte de mână a lui Matei Basarab, la 3 mai 1646 | “… vezut’am Domnia mea biserica strămosiului Domniei mele, crestinului Radului Negru W. resipită și surpată, și mi-am adusu aminte către Dumnezeu ca sa un fie pomana Domniei lui întru in deșertu, ci iar’o înaltatu Domnia mea, și o am făcutu a doua oara din temelia ei, ca să fie Domniei mele și părințiloru Domniei mele, și moșiloru și strămoșiloru pomană în veci. “ |
| 1656 | Documentul judelui Ghergina, desemnat spre cercetare de către Constantin Șerban, numit si Cârnul, din anul 1656 | “această Biserică care se cheamă Cloaşter o au fost făcut doamna Marghita, doamna Negrului Voievod, că acea doamnă fost-au catolică, care se chiamă papiște” |
| 1656 | Macarie Zaim – Letopisețul Țării Românești
Paul de Alep – Călătoriile lui Macarie, Patriarhul Antiohiei |
“…el a venit și, cu ajutorul lui Dumnezeu, a izgonit pe tătari din acest tinut și, crescându-i puterea, a ajuns domn peste acest ținut. Îl numeau (pe acel comite, n.n.) Negru voievod, adică domnul cel Negru (Nagru Foyfoda ayyu al-Beg al-Aswad, in textul arab, n.n.) și el a clădit această mănăstire.” |
| 1659 | Carte de mână a lui Mihnea III-lea Radu din anul 1659 | “…pentru că am văzut Domnia mea multe chrisove betrâne şi vechi, tote făcute şi asezate oraşului: ântâiu chrisovul pre-luminatului şi blagocestivului şi de Christos iubitoriu răposatul Io Radu Negru Voievodu let. 6800 (1292)” |
| 1658-1694 | “Letopisețul Cantacuzinesc” scris de Constantin Cantacuzino si Stoica Ludescu | “Întru Hristos, Dumnezeu, cel bun credincios şi cel bun de cinste şi cel iubitor de Hristos si singur biruitor, Io Radu Voievod, cu mila lui Dumnezeu domn a toată Ţara Românească, dintru Ungaria descălecat şi de la Amlaş şi Făgăraş herţeg.” |
| 1660 | Carte de mână a lui Gheorghe Ghica, la 21 ianuarie 1660 | “…întâiu chrisovul pre-luminatului şi blagocestivului şi de Christos iubitoriu răposatul Io Radu Negru Voievodu let. 6800 (1292)” |
| 1672 | Carte de mână a lui Grigore I Ghica din anul 1672 | “…întâiu chrisovul bunului şi de Christos iubitoriu reposatului creștinu Radulu Negru W. let. 6800 (1292)” |
| 1674 | Carte de mână a lui Gheorghe Duca din anul 1674 | “…cumu am vezutu Domnia mea multe chrisove ale cinstițiloru Domni care au fostu inaintea noastră de această tocmeală a orașului : întâiu chrisovulu reposatului Negru W. let. 6800 (1292)” |
| 1681 | Carte de mână a lui Șerban Cantacuzino din anul 1681 | Șerban Cantacuzino a avut posibilitatea să vadă documentul lui Alexandru II Mircea din 1576, și mai ales, bănuim, o copie a documentului lui Radu Negru Vodă. |
| 1686 | Miron Costin – De neamul moldovenilor | “…la a carui vreme s-au descălecat al doilea rând de Dragoş Voevod ţera noastră şi de Negru Voevod ţera Muntenească. Care craiu unguresc au statut la veletul de la Hristos 1080” |
| 1688 | “Istoriile Domnilor Țării Românești (1290-1688)”, scrisă de Radu Popescu | “ Întru această vreame era craiu unguresc Ladislav, pre vremea ce au esât Radul-Vodă Negru den Ţara Ungurească, şi după un an al domniei lui , murind Ladislav Craiul, s’a pus în locul lui Andriaş Craiu.” |
| 1694 | Luigi Ferdinando Marsigli, scrisoare adresată lui Constantin Cantacuzino | „ Pentru populația și principatului Valahiei, primul domnitor, se spune, a fost Negrul , care a întemeiat în zona muntoasă a Valahiei, Câmpulungul și alte orașe puternice, cum se menționează pe pietrele de temelie a multor mănăstiri, fiind înmormântat în cea numită … (Argeș,n.n)” |
| 1698-1714 | “Letopisețul de la descălecarea cea dintâiu a românilor și așezarea lor în Țara Românească”, scris de Radu Greceanu | …” care propăşire îndeamnă neamul basarabesc, aflat mai presus decât celelalte prin putere si bogăţie, să se supună, împreună cu mulţi boieri sau blagorodnici acestui Radu Negru şi să-i ceară oblăduire şi apărare de apăsarea celor puternici.” |
| 1714 | Carte de mână a lui Stefan Cantacuzino, la 1 mai 1714 | “…a fost închinat la sfânta mănăstire încă de mai înainte, vreame de răposatul Neculae Alexandru Voevod, feciorul răposatului, Basarab Voevod, nepotul Negrului Radu Vodă, ce le sunt trupurile lor ingropate la această sfântă mănăstire…” |
| 1718 | Anton-Maria del Chiaro – Revoluțiile Valahiei | “ El (Matei Basarab, n.n.) fu înmormântat în mănăstirea Arnota, zidită pe un loc râpos, unde nu pot ajunge nici trăsurile, nici caii, de către Negru Vodă care o înzestrase cu bogate venituri.” |
| 1719-1722 | Dimitrie Cantemir – Hronicul Româno-Moldo-Vlahilor | “ Iară acestui Bogdan Vodă să-i fie fost porecla Negrul să dovedéște că și Radul Vodă în Ţara Muntenească s-au chemat Negrul și ţărâle amândoaă, una s-au chemat Μελανή Βλάχια (Vlahia niagră), iară alta Μελανή Βογδανία (Bogdania neagră); și așéși domnul moldovénilor, la istoricul Laonic Halcocondilas, să chiamă Άρχον τής μελανής Βογδανίας, adecă domnul a Bogdaniii négre; de la istoricii grecești, mai pre urmă și istoricii turcești împrumutându-să, în céle mai vechi istorii a
curţii împăraţilor turcești, Ţărâi Muntenești îi dzic Caraiflac, iară Ţărâi Moldovii Cara Bogdan, adecă ţărâle a lui Bogdan cel Negru.” |
| 1729 | Johann Filstich traduce Cronica lui Radu Greceanu | “ De ce se supărară au ba craii ungureşti, sub a căror stăpânire stătea atunci Transilvania, cum s-a arătat mai sus, ori locţiitorii acelor domni, voievozii adică, de numele lui Radu Negru, nimic nu putui afla întru atâta tăcere a lucrurilor vechi.” |
| 1763 | Cronologia domnilor Țării Românești – Pârvu Cantacuzino | “1290. Pogorârea Radului vodă Negru, dupre letopiseţ şi după hronologia cea veche a domnilor ţării.” |
| 1764 | Letopisețul compilat de dascălul Tudosie | “ Iar când au fost la cursul anilor de la Adam 6798 (1290) , fiind în Țara Ungurească un voievod ce l-au chiemat Radul Negrul Voievod, mare herțeg pre Almaș și pre Făgăraș, în zilele lui Andreiaș Craiu (!), rădicatu-s-au de acolo cu toată casa lui și cu mulțime noroade…” |
| 1764 | Blasius Kleiner – Cronica vechii Provincii franciscane bulgaro-române | “Acest târg (Câmpulung, n.n) este supus judelui şi administratorului de la Muscel (Muschelensis, în textul original, n.n.) şi îşi trage începutul din vremea lui Radu Negru Vodă (Radul Njegru voda, în textul original, n.n.) de pe la anul 1299… (Bărăția, n.n.) ne-a fost construită nouă de principesa catolică Margareta, soţia lui Radu Negru Vodă (conform unui act, n.n.) al cărui original se găseşte azi la Câmpulung.“ . |
| 1775 | Cronica tabelară – Clucerul Dumitrache | Cronică a domnitorilor Țării Românești care începe cu Radu Negru Vodă la anul 1215 și continuă pâna la anul 1666. |
| 1775 | Alexandru Ipsilanti – document domnesc | “ părinților schimnici ce se află lăcuitori la Cetatea Negrului – Vodă ca să ție trei oameni scutiți (de biruri,n.n).” |
| 1776 | Mihai Cantacuzino – Istoria Țării Românești | Curtea de Argeș: „ Aici a fost a doua reședință a lui Radu Negru Vodă cu curtea și case domnești cari și până astăzi se cunosc în ruine.” |
| 1776-1779 | Chesarie, episcop la Râmnic – „Mineiele”, | “Iar zidirea mănăstirilor s-au început de la Radul Voevod ce-i zic Negrul, întâiul Domn al Țării, carele au zidit Mănăstirea din Câmpul Lung și Besearica din Târgul Argeșului..” |
| 1778 | Friedrich Wilhelm von Bauer – Mémoires historiques et géografiques sur la Valachie | „Citade Negruli Wodi, chapelle fur une très haute montagne” |
| 1778 | Ludwig Albrecht Gebhardi – Geschichte des Reichs Hungarn und der damit verbundenen Staaten | Gebhardi susţine că fiul lui Negru vodă, se numea Vladislav (Vlaicu) Basarab, el sublinind clar existența a doi voievozi cu numele de Vladislav (Vlaicu): fiul lui Radu Negru şi strănepotul acestuia. |
| 1779 | Bonaventura Andreini – scrisoarea către Sulzer | “…quam Principis Niegru-Voda, qui in vitae sociam, ex Transylvaniam ortam Comitissam nomine Margarettham natam catolica sibi accepera.”t |
| 1797-1804 | Johann Christian von Engel- Istoria imperiului ungar și a țărilor sale secundare | „Radu’ des Schwarzen oder Negro Wod’s ,des fchwarzen Woiwoden, Regierung foll gedauert haben 24 Jahre. 1290-1314” |
| 1800 | Cronica inedită de la Blaj – protosinghelul Naum Ramniceanu | „ Ci insă patria noastră mai veche carte decât hrisovul cel cu leat 6800 (1292) de la Adam al Negrului Vodă, n’are…” |
| 1808 | Lucrare Anonimă cu lista voevozilor români (1808) | …ṣi cuprinde lista domnitorilor români ȋncepând cu Radu Negru Vodă (1290) ṣi ȋncheindu-se cu domnia lui Constantin Mavrogheni (25 martie 1786) |
| 1812–1827 | Karl von Rotteck – Allgemeine Geschichte | “Am Anfange des vierzehnten Jahrhunderts (1315) war hier durch den Woiwoden Rade der eigentlich fo ge nannte wallachifche” |
| 1812 | Episcopul Argeșului Iosif | “ …aceste două clopote. După cum scrie pă cel mare, fiind facute de răposatul Io Radul Negru-Voevod, le-au dat la biserica sa din oraşul Argeşului, s-au prefăcut de prea sfinţia sa părintele Ep.Argeşului, chiriu, chiriu, Iosif la leat 1812” |
| 1817-1819 | Dionisie Fotino – Istoria generală a Daciei, sau a Transilvaniei, Țerei Munteneșci și a Moldovei | “ Astfel intrarea lui (Radu Negru Vodă, n.n) pe locul acesta și așezarea sa ar fi fost împiedicate; fiindcă în țară pe atunci erau și alti domnitori, care, deși erau cu puteri inferioare tot s-ar fi putut alia pentru a opri trecerea lui Radu peste Carpați.” |
| 1827 | Pisania de la Biserica Veche Câmpulung, refăcută în timpul lui Grigore Dimitrie Ghica | “…s’au zidit întâiaș dată din descălicătoarea țării de răposatul întru pomenire prea-bunul creștin și de Hristos iubitor singur-stăpânitor Radul Negrul Vvd” |
| 1832 | Mușama din Biserica Veche de la Câmpulung – Arhiepiscopul Filaret | “ Acest sfânt şi dumnezeiasc lăcaş fiind dintru întâî zidit de fericitul întru pomenire ctitorul Io Radul Negru V[oe]vod cu nume de biserica domnească” |
| 1838 | Friedrich Rehm – Istoria, țările occidentale, nord și de est europene până la sfârșitul Evul Mediu | “Datorită evenimentelor petrecute la maghiari, Voevodul Radu Negru este împins să îşi formeze stat propriu în Ţara Românească (…)”. |
| 1842 | Vladimir de Blaremberg – Table chronologique des Princes Voîvodes de Valachie | “ Table chronologique des Princes Voîvodes de Valachie”, cronologie a domnitorilor munteni între anii 1290-1842, începând de la Radu Negru Vodă și până la A.D.Ghica |
| 1843 | Michel Bouquet – Album valaque | “O principesă catolică, soţia primului voevod al Valachiei, Negru-Vodă, descinzând ea însăşi din Burbonii Ungariei, fondă în Carpaţi, singura capelă(,) închinată cultului, pentru care strămoşii săi duseseră aşa de departe în orient gloria armelor lor” |
| 1848 | Slujba Sfintei Filothiei fecioarei. În tipografia lui Anton Pann | “Acest Radu Vodă, ce se poroclea negru […] a domnit la anii de la Hristos 1215, zidind mai întâiu curtea sa la Câmpul lung, apoi pe Argeș,..” |
| 1850 | Szilágyi Sándor – “Moții din Transilvania.Imagini de dinaintea și din timpul anilor 1848/9” | Szilágyi Sándor povestind despre Negru Vodă și descălecat, scrie că la bază ar fi fost: “ trecerea mai multor familii din Transilvania în Țara Românească” care ar fi avut loc în secolului al XII-lea, prin Țara Bârsei, sub conducerea lui “ Negruon” |
| 1854 | Mihail Kogălniceanu – Histoire de la Dacie, des Valaques Transdanubiens et de la Valachie | “ Rodolphe le Noir (Radu Negru I)…Force par les circonstances dont nou avons parle dans la troisieme livre de la premiere partie de notre histoire , il quita Fogaras,…” |
| 1871 | Eduard Robert Rösler – Studii românești. Cercetări asupra istoriei mai vechi a românilor | Rösler sustine un posibil descălecat a lui “Rudolf des Schwarzen” în jurul anilor 1290, punând acest eveniment pe seama tulburărilor din Ungaria și a invaziei mongolilor. |
Recenzii
Nu există recenzii până acum.