limba romana

Ziua Limbii Române – O Sărbătoare a Identității Culturale

31 august este o zi deosebit de importantă pentru toți vorbitorii de limbă română, marcând sărbătoarea oficială a Zilei Limbii Române. Această dată simbolică este celebrată atât în România, cât și în Republica Moldova, dar și de comunitățile românești din întreaga lume. Sărbătoarea reflectă eforturile istorice și culturale de a păstra și promova limba română ca un element esențial al identității naționale.

Republica Moldova și 1989: Momentul Revoluționar

Unul dintre cele mai importante momente în istoria recentă legat de sărbătoarea limbii române a avut loc în Republica Moldova, în anul 1989. În contextul Mișcării de Eliberare Națională, la data de 27 august 1989, aproximativ 700.000 de oameni s-au adunat la Chișinău în cadrul Marii Adunări Naționale. Participanții au cerut cu vehemență recunoașterea limbii române ca limbă oficială și revenirea la alfabetul latin. Aceste cerințe au fost ascultate, iar la 31 august 1989, Sovietul Suprem al RSS Moldovenești a adoptat o lege care decreta limba moldovenească drept limbă de stat, cu mențiunea explicită că aceasta este identică cu limba română. În același timp, a fost abandonată grafia chirilică, în favoarea alfabetului latin. Citeste mai mult

De ziua limbii române să ne amintim de primul text scris în limba română

Scrisoarea lui Neacșu de la Câmpulung

În anul 1521 la Câmpulung-Muscel, vechea capitală a Ţării Româneşti, a fost redactat primul document scris, compact şi unitar, din câte sunt cunoscute până astăzi in limba română: Scrisoarea lui Neacşu ot Dlăgopole (Câmpulung Muscel). Scrisoarea conţine un secret de mare importanţă, avertizându-l pe Johannes Benkner, judele Braşovului, despre o invazie a turcilor asupra Ardealului şi Ţării Româneşti ce tocmai se pregătea la sudul Dunării.

Textul scrisorii

„Mudromu I plemenitomu, I cistitomu I bogom darovanomu jupan Hanăş Bengner ot Braşov mnogo zdravie ot Nécşu ot Dlăgopole. (= Preaînţeleptului şi cinstitului, şi de Dumnezeu dăruitului jupân Hanăş Bengner din Braşov multă sănătate din partea lui Neacşu din Câmpulung, n. n.).

I pak (=şi iarăşi) dau ştire domnie tale za (=despre) lucrul turcilor, cum am auzit eu că împăratul au eşit den Sofiia, şi aimintrea nu e, şi se-au dus în sus pre Dunăre.

I pak să ştii domniia ta că au venit un om de la Nicopole de miie me-au spus că au văzut cu ochii lor că au trecut ciale corăbii ce ştii şi domniia ta pre Dunăre în sus.

I pak să ştii că bagă den toate oraşele câte 50 de omin să fie de ajutor în corăbii.

I pak să ştii cumu se-au prins neşte meşter(i) den Ţarigrad cum vor treace ceale corăbii la locul cela strimtul ce ştii şi domniia ta.

I pak spui domniie tale de lucrul lui Mahamet beg, cum am auzit de boiari ce sunt megiiaş(i) şi de generemiiu Negre, cum i-au dat împăratul sloboziie lui Mahamet beg, pe io-i va fi voia, pren Ţeara Rumânească, iară el să treacă.

I pak să ştii domniia ta că are frică mare şi Băsărab de acel lotru de Mahamet beg, mai vârtos de domniile voastre.

I pak spui domniietale ca mai marele miu, de ce am înţeles şi eu. Eu spui domniietale iară domniiata eşti înţelept şi aceste cuvinte să ţii domniiata la tine, să nu ştie umin mulţi, şi domniile vostre să vă păziţi cum ştiţi mai bine.

I bog te veselit. Amin.”(=Şi Dumnezeu să te bucure. Amin)
Citeste mai mult

error: Continutul este protejat!