Zilele acestea am descoperit pe academia.edu cartea „AL WA: prinţul negru al Vlahiei şi vremurile sale” lansata in 2017 de catre 3 cercetatori romani ce au studiat din nou mormantul 10 din Biserica Sfantul Nicolae de la Curtea de Arges.
Mai jos este un scurt rezumat al introducerii:
Mormântul 10 din Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Curtea de Argeș a starnit mult interes de-a lungul timpului. Acest mormânt este asociat cu istoria României Mari și este cunoscut pentru faptul că acesta conține scheletul primului stăpânitor al unei părți din România Mare. Numărul mormântului i-a fost dat arbitrar după cercetările arheologice, care au dezvăluit că acesta era singurul mormânt cu sarcofag din interiorul bisericii. Însă Mormântul 10 nu a avut liniște de-a lungul timpului, fiind politizat și folosit ca simbol.Citeste mai mult
În anul 1521 la Câmpulung-Muscel, vechea capitală a Ţării Româneşti, a fost redactat primul document scris, compact şi unitar, din câte sunt cunoscute până astăzi in limba română: Scrisoarea lui Neacşu ot Dlăgopole (Câmpulung Muscel). Scrisoarea conţine un secret de mare importanţă, avertizându-l pe Johannes Benkner, judele Braşovului, despre o invazie a turcilor asupra Ardealului şi Ţării Româneşti ce tocmai se pregătea la sudul Dunării.
Textul scrisorii
„Mudromu I plemenitomu, I cistitomu I bogom darovanomu jupan Hanăş Bengner ot Braşov mnogo zdravie ot Nécşu ot Dlăgopole. (= Preaînţeleptului şi cinstitului, şi de Dumnezeu dăruitului jupân Hanăş Bengner din Braşov multă sănătate din partea lui Neacşu din Câmpulung, n. n.).
I pak (=şi iarăşi) dau ştire domnie tale za (=despre) lucrul turcilor, cum am auzit eu că împăratul au eşit den Sofiia, şi aimintrea nu e, şi se-au dus în sus pre Dunăre.
I pak să ştii domniia ta că au venit un om de la Nicopole de miie me-au spus că au văzut cu ochii lor că au trecut ciale corăbii ce ştii şi domniia ta pre Dunăre în sus.
I pak să ştii că bagă den toate oraşele câte 50 de omin să fie de ajutor în corăbii.
I pak să ştii cumu se-au prins neşte meşter(i) den Ţarigrad cum vor treace ceale corăbii la locul cela strimtul ce ştii şi domniia ta.
I pak spui domniie tale de lucrul lui Mahamet beg, cum am auzit de boiari ce sunt megiiaş(i) şi de generemiiu Negre, cum i-au dat împăratul sloboziie lui Mahamet beg, pe io-i va fi voia, pren Ţeara Rumânească, iară el să treacă.
I pak să ştii domniia ta că are frică mare şi Băsărab de acel lotru de Mahamet beg, mai vârtos de domniile voastre.
I pak spui domniietale ca mai marele miu, de ce am înţeles şi eu. Eu spui domniietale iară domniiata eşti înţelept şi aceste cuvinte să ţii domniiata la tine, să nu ştie umin mulţi, şi domniile vostre să vă păziţi cum ştiţi mai bine.
I bog te veselit. Amin.”(=Şi Dumnezeu să te bucure. Amin)Citeste mai mult
Un nou conflict survenit între Litovoi și maghiari va fi în anul 1278, sau 1279, când în urma luptelor Litovoi este ucis, după unii istorici urmare trădării, iar fratele său, Bărbat este luat prizonier de către maghiari. Urmare re-acceptarii vasalității maghiare și a plății unei răscumpărări foarte piperate, Bărbat este eliberat și revine în Muntenia, preluând scaunul voievodatului.Citeste mai mult
Expansiunea maghiară in Muntenia a început să se intensifice printre anii 1228-1233, în timpul regelui maghiar Andrei al II-lea (1205-1235) prin întemeierea unei “marci” de apărare în fortăreața Severinului, construită pe fundațiile unui vechi castru roman. Această marcă de graniță avea rolul de aparare al Regatului Maghiar, împotriva unei posibile expansiuni a Imperiul Valaho-Bulgar al lui Ioan Asan II (1218-1241). Cu timpul această intruziune maghiară în spațiul muntean, avea să ducă la creerea unui Banat al Severinului, care în decursul timpului avea să se extindă și a unei marii părți a Olteniei.
Capitol din Istorie furata – Intemeierea Tarii Romanesti: Radu Negru Voda, intre legenda, mit si adevar
Blazonul lui Radu Negru Vodă, Herţeg al Făgăraşului şi Amlaşului, şi Domn al Tării Româneşti
În toate lucrările de istorie românească după ce se menționează despre Litovoi și fratele său Bărbat se face o omisiune de 30 de ani (1285-1315) prezentându-se domnia lui Basarab cel Mare (1315-1352) numit “Intemeietorul Țării Românești” !
Primele informații despre Basarab le avem din jurul anului 1317, datorită conflictului dintre Carol Robert de Anjou și Ioan, castelanul cetății Mehadia. Basarab în virtutea bunelor relații avute cu Carol Robert este prezentat ca: “ Basarab, voievodul nostru al Țării Românești, unde și-a îndeplinit slujba soliei sale în chip credincios și vrednic de laudă,…” (D.R.H. D. Relații între Țările Române, vol.I ,1222-1456) Mențiunea este făcută într-un document emis în anul 1324, 26 iulie, de cancelaria maghiară.Citeste mai mult
Capitol din Istorie furata – Intemeierea Tarii Romanesti: Radu Negru Voda, intre legenda, mit si adevar
Biserica Sânnicoară, în ruine, la baza colinei Biserica Domnească din Curtea de Argeş. Pictura de Michel Bouquet făcută în anul 1843
Înființarea orașului Curtea de Arges, începută în jurul anilor 1299-1300, a creat un a-l doilea mare pol de putere strategică și militara la sud de Carpați, pe lângă Campulung, de unde Negru Vodă cu sprijinul aliaților săi munteni, dar și cu acceptul ulterior al mongolilor, avea să înceapă procesul de unificare a cnezatelor și voievodatelor muntene. Opoziția sa în fața autorității maghiare aveau să-i confere în fața conducătorilor micilor formațiuni statale muntene, statutul de domn al unei uniuni, și ulterior al unui întreg teritorial. Radu Negru Vodă își va extinde în timpul domniei sale teritoriul până la Dunare, în sud și est, la limita graniței cu Emiratul Dobrogei. Formarea Țării Românești trebuie privită în mod diferit față de cea ce au încercat istorcii noștri să ne transmită. Trecerea lui Radu Negru Vodă la sud de Carpati ăi „Descălecatul” la Câmpulung, nu se încadrează în tipologia istorica vest-europeană sau maghiară, și a termenului de „conchista” (cucerire). Voievodul Făgărășan stigmatizat de către parte a noblilimii transilvănene și a curții regale maghiare, pe nedrept, a ales calea băjaniei pentru el și supusii și aliatii săi. Caracterul și personalitatea sa, spiritul neînduplecat împotriva autorității maghiare, aveau să-l lanseze, ulterior, în calitate de conducător al micilor formațiuni statale muntene. Cnezii și voievozii argeșeni, vâlceni, olteni și din partea de est și sud a Munteniei au constatat caracterul constructiv al voievodului făgărășan, încrezându-se în gândirea și strategia acestuia. În plus voievodul făgărășan avea un argument decisiv, nu venise să cucerească, își căutase refugiul și ocrotirea în rândul celor de același neam cu el, vorbitori de aceași limbă și practicanți ai aceleasi religii. Autoritatea sa, sprjinul aliaților și supusilor săi, acceptul cnezilor și voievozilor munteni, dar și a comunităților obștesti l-au propulsat la rangul de singur stăpânitor al Țării Românești.Citeste mai mult
Carol Pop de Szathmary (n.1812-d.1887), Târg în Cetatea Făgăraşului
Capitol din Istorie furata – Intemeierea Tarii Romanesti: Radu Negru Voda, intre legenda, mit si adevar
Cartea „Istorie furata – Intemeierea Tarii Romanesti: Radu Negru Voda, intre legenda, mit si adevar” poate fi achizitionata de aici.
Moartea regelui Andrei al III-lea a generat în regatul maghiar o stare de anarhie, prin existența a trei pretendenți și a scindării magnaților maghiari în tabere diferite. Situația s-a agravat și prin intruziunile bisericii catolice și a papilor care aveau preferințele orientate spre Venceslav al III-lea.
Cei trei pretendenți, la anul 1301, la coroana maghiară au fost, Carol Robert (n.1288-d.1342) în vârstă de 13 ani, reprezentant al casei de Anjou, Venceslav al III-lea (n.1289-d.1306), în vârstă de 12 ani, reprezentantul casei Přemysl, și, Otto al III al Bavariei (n.1261-d.1312),în vârstă de 40 de ani, reprezentant al casei Wittelsbach.Citeste mai mult
Capitol din Istorie furata – Intemeierea Tarii Romanesti: Radu Negru Voda, intre legenda, mit si adevar – poti achizitiona versiunea de centenar de aici.
Hartă – Ţara Făgăraşului şi Ţara Amlaşului
Cunoscând ținuturile muntene încă de pe vremea campaniei militare din 1285, în Muntenia și anii ulteriori, Negru Vodă, a trecut munții prin Valea Sincii în depresiunea Bârsei, ajungând până în depresiunea Câmpulungului. Însoțit de supușii lui cavaleri, nobili, meșteșugari, țărani de origine română, maghiară și săsească, se va așeza în imediata apropiere a Râului Târgului, în zona unde se află actuala Mănăstire Negru Vodă, unde își va stabili reședința domnească.Citeste mai mult
