Dacia

Localizarea Sarmizegetusei – Subcetate – Hațeg – a doua parte

Citește aici prima parte.

Mai jos aveți concluziile lui Constantin Zagoriț, care întăresc convingerea că Sarmizegetusa a fost așezată lângă actualul sat Subcetate:

03_Sarmizegetusa - Locatia Hateg-Subcetate-pag 9

Contantin Zagoriț – Sarmizegetusa, pag. 8

Locația prezenta anumite avantaje din punct strategic, așa cum se observă și mai jos:

04_Sarmizegetusa - Functia strategica-pag 10

Contantin Zagoriț – Sarmizegetusa, pag. 9

Mai jos este descrierea cetății Sarmizegetusa, care avea 6 porți de intrare, după cum se vede și pe planșă:

06_Sarmizegetusa-portile cetatii-pag 16-17

Contantin Zagoriț – Sarmizegetusa, pag. 16-17 Citeste mai mult

Localizarea Sarmizegetusei – Subcetate – Hațeg – prima parte

În seria trecută de articole (aici și aici) am prezentat desfășurarea celor 2 războaie daco-romane, bazate pe rezumatul lucrării „Războaele lui Trajan contra dacilor” scrisă de Constantin Zagoriț. Concluzia a fost că Decebal a pierdut Sarmizegetusa după primul război, iar apoi s-a retras în a doua capitală, asupra căruia romanii au lansat atacul decisiv din al doilea război.

Într-o altă lucrare scrisă de Zagoriț, „Sarmizegethusa”, acesta reia dezbaterea asupra locației capitalei dacice, plasând-o nu în Munții Grădiștea Muncelului ci lângă satul Subcetate, de lângă Hațeg. Mai jos este reprezentat drumul romanilor de la Orșova până la Alba Iulia, care trece prin presupusa locație a Sarmizegetusei. Citeste mai mult

Războaiele daco-romane interpretate de un militar – Contantin Zagoriț – al doilea război și a doua capitală a Daciei

Moto:  Şi prin aceasta se satisfăcea și dorința de glorie a lui Trajan și necesitatea de victorii militare a poporului roman
Contantin Zagoriț

În articolul anterior am început descrierea primului război daco-roman. Conform lui Zagoriț, acesta a decurs în 3 faze, pe parcursul a 3 ani(101-103):

Contantin Zagoriț – Rezumat „Războaele lui Trajan contra dacilor”, pag. 22-23

Bătălia de la Adamclisi este improbabilă în contextul de atunci, fiindcă Dobrogea era extrem de bine apărată: Citeste mai mult

Războaiele daco-romane interpretate de un militar – Contantin Zagoriț – primul război

Moto: Statul roman avea nevoie de clienți puternici pentru a-și apăra hotarele
Contantin Zagoriț

A doua parte aici.

Am văzut până acum că dacii cunoșteau limba latină și au demonstrat asta în timpul războaielor cu Traian, în momentul în care i-au trimis acestuia o ciupercă uriașă pe care i-au scris să se întoarcă la Roma și să încheie războiul. De asemenea, am văzut războiul din perspectiva lui Decebal, prin scrierile lui Dio Cassius, descrierea celor „3 războaie” dintre daci și romani făcută de Dimitrie Cantemir și bineînțeles, cele 23 de răscoale și războaie purtate de daci împotriva romanilor după ocupație. Citeste mai mult

Carpato-Danubienii din Dacia

Extras din Dacia. Civilizațiile străvechi din regiunile carpato-danubiene – 1937 – Vasile Pârvan

Europa centrală, de la Alpii austriaci şi din câmpia Bavariei până în podişurile Galiţiei orientale şi până în stepa Dobrogei, adică Europa danubiană, prezintă încă dela începutul protoistoriei, din vârsta Bronzului, şi până’la sfârşitul evului mediu, — când se prăbuşeşte regatul catolic al Ungurilor sub loviturile propriilor lor rudenii musulmane, Turcii, — în 1526—, o serie de fenomene culturale al căror teritoriu de bază îl formează înaltul podiş transilvan. Citeste mai mult

Spiritualitatea Dacilor – prima parte

Un articol de Cristian Moșneanu

A doua parte aici.

Dacă există o caracteristică a strămoșilor noști daci, cu care să ne mândrim, cu siguranță este vorba de spiritualitate. Fără a atrage antipatia susţinătorilor caracterului unic al dacilor, consider că partea aceasta este în vârful piramidei lucrurilor care făcea diferenţa între daci și restul popoarelor antice din această zonă.

spiritualitate

Primele relatări le avem de la Herodot care afirmă despre daci că au un sigur Zeu pe care îl urmează și care îi face nemuritori. Firește, aici este vorba despre Zamolxe pe care Herodot îl confunda cu Gebeleisis. Citeste mai mult

Galerius – împăratul roman de origine dacică – partea III

Prima parte aici. A doua parte aici.

galerius-1

Motto: „Odinioară, când a primit titlul de împărat, el a declarat că este duşman numelui de roman şi că vrea să achimbe titulatura Imperiului Roman cu aceea de Imperiu Dacic” – Lactantius

Pentru ultima parte din această serie dedicată lui Galerius, propunem un fragment din lucrarea „Revanșa Daciei”, semnată de Cornel Bîrsan, în care sunt descrise operațiunile militare realizate de Galerius în timp ce a condus partea lui de Imperiu Roman. Citeste mai mult

The first inhabitants of Dacia

Fragment from „Prehistoric Dacia” written by Nicolae Densușianu

Dacia presents an extreme antiquity in everything.
When studying the prehistoric times of the countries from the Carpathians and the Lower Danube, an ancient disappeared world, the cradle of the ante-Hellenic civilization, presents itself before our eyes. Behind the populations known in Greco-Roman antiquity under the name of Getae and Dacians, stretches back a long series of several thousand years, a buried history of some great events, whose importance had reached far beyond the horizon of this country, the history of a nation, genial, powerful and glorious, who, long before the Trojan times, had founded the first vast world empire, had founded the first cultural unity in Europe and had at the same time established a basis for the moral and material progress in western Asia and in north Africa.
Dacia, this country miraculously endowed by nature with all the goodness of the climate and soil, the work of remote geological times, had formed the first place perfect for the settling and development of the moral and industrial life of the migratory nations. Dacia, during the history of these dark ages, appears as the first geographical metropolis destined, by its particular position, by the abundance of its population and by the diversity of its riches, to extend during the prehistoric epoch, its ethnic and cultural influence, on one hand towards south, in the Balkan peninsula and beyond the Aegean Sea, and on the other hand towards west, on the great and long communication waterway of the Danube.
The civilizing action exercised by the prehistoric ante-Dacian population from the Carpathians and the Lower Danube, over the ante-Hellenic world, was much greater than we can imagine today, on the basis of fragments of monuments and of historical and folkloric traditions which we have from this extremely remote epoch.
In this regard we are now only at the dawn of prehistoric science [1]. Citeste mai mult

Hefaistos – zeul grec născut în Dacia

“Istoria este mitologia oamenilor, cum mitologia este istoria zeilor.”

zeul_vulcan

După cum afirmă Homer[1], în timpurile străvechi, “arta metalurgiei” ocupa un loc de frunte în Elada. Aceasta era strâns legată de Hefaistos – zeul focului, metalelor, metalurgiei precum și al sculptorilor și artizanilor. Cunoscut cu numele de Vulcan la romani, “fiul cel șchiop” al lui Zeus și al Herei, iar creaţiile sale (arme, armuri, obiecte care se mișcau singure) erau “fantastice” încât uimeau chiar și pe zei. Tot de la Homer aflăm că Vulcan s-a născut “acolo unde rȃul murmură şi spumegă”[2] adică lȃngă “cataractele Istrului”[3] (Dunărea la vărsare) şi la început “meşteşugărea“ agrafe, inele, băţări şi cercei. In imaginea ataşată, ce reprezintă un basorelief din Muzeul Capitolin, este reprezentat Vulcan ce bate cu ciocanul o bucată de metal. Lângă el sunt doi ciclopi ajutȃndu-l: Bronte şi Sterope, şi un al un al treilea, Argeş, suflă cu foale. După cum se poate vedea, Vulcan este înfăţişat avȃnd o căciulă dacică în cap şi foloseşte aceleaşi instrumente de lucru simpliste ce sunt văzute, pană la jumatatea secolului XIX, în zona Carpaţilor (ciocan şi nicovală de forma celor descoperite la Grădiştea Muncelului). Citeste mai mult

error: Continutul este protejat!