Dacia

Descoperind Enigma Fețelor Albe: O Călătorie în Regatul Dacic

Fețele Albe, o zonă pitorească situată în apropierea Grădiștii Muncelului, ascunde secrete vechi de secole. Această așezare antică, amplasată pe terasele abrupte de deasupra văii, a atras interesul cercetătorilor și pasionaților de istorie de-a lungul timpului. În acest articol, vom explora descoperirile și investigațiile arheologice care au dezvăluit treptat informații despre această așezare misterioasă.

Locatia sitului Fețele Albe
Sursa: Revisting Fețele Albe, an important Dacian site near Sarmizegetusa Regia

Prima mențiune scrisă despre ruinele de la Fețele Albe aparține procuratorului fiscal Paul Török, care a vizitat acest loc în vara anului 1803. Trimis de autoritățile habsburgice pentru a investiga descoperirea unor comori monetare de către localnici în apropierea ruinelor de la Grădiștea Muncelului, Török a descris ceea ce a găsit acolo într-un raport datat 26 august, scris în limba latină. El a identificat trei terase largi suspendate deasupra văii, pe care se puteau vedea resturi de ziduri, numeroase blocuri de piatră și cărămizi răspândite, interpretând aceste ruine ca fiind ale unei mici cetăți. Printre blocurile observate acolo, a identificat unul înscris cu două litere și alte două blocuri cu reprezentări figurative (două picioare de capră și un nod). Rolul acestei cetăți ar fi fost să supravegheze cetatea de pe Dealul Grădiștii, accesul la ea dinspre poalele dealului și o mare parte din drumul care ducea de la această cetate către satele din valea Grădiștii. Török recunoaște că nu știe unde era drumul de acces spre cetatea de la Fețele Albe, din cauza poziției deasupra prăpastiei teraselor cu ruine. Citeste mai mult

TEZAURUL DE BRĂȚĂRI DACICE DE LA LUPȘA, COM. HOGHIZ, JUD. BRAȘOV

A doua epocă a fierului, secolului I a. Chr.
Autori: Mitran Gheorghe Expert M.C. patrimoniu- DJC. BV
Postolea Raluca- consilier superior DJC BV

CONTEXTUL DESCOPERIRII


La începutul lunii decembrie, 2021, un pasionat căutător, dl. Adrian Chițea, posesor autorizat de detector metale, din localitatea Cuciulata, jud. Brașov a făcut una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din jud. Brașov, predate institutiei Direcția Județeană pentru Cultură Brașov, ca și bun arheologic descoperit întâmplător de către un amator – un grup de podoabe, în nr. de trei – brațări – realizate din argint, găsite în aceeași locație, pe teritoriul localității, Lupșa (com.Hoghiz, jud. Brașov), zona Pădure – deal- versantul sudic , la o adâncime de aproximativ 45 cm, sub două lespezi de piatră.
În sol, în general, piesele metalice – obiecte de argint, sunt acoperite de produși de coroziune ai acestuia, au culori variate, patina diferind de la un obiect la altul, dând pieselor nuanțe diferite, fie slab roșiatice, cu reflexe verzui. Citeste mai mult

România e pe cale să obțină certificare UNESCO asupra a 1.500 de km din limesul Imperiului Roman

123 de comune din 16 județe pot fi recalificate după standardele patrimoniului universal, ca urmare a unui efort documentar de un deceniu pentru recunoașterea anticului Limes Dacic, frontiera fortificată romană. 

Frontierele romane (Frontiers of the Roman Empire – FRE) măsoară în jurul Mediteranei peste 7.000 km. Cea mai lungă graniță cunoscută este cea estică, suprapusă peste teritoriul actual al României și care are circa 1.500 de km. De-a lungul acestei linii, cercetările arheologice din ultimii 130 ani au documentat rămășițe de fortificații mai mari sau mai mici, turnuri de semnalizare, așezări civile, drumuri, instalații termale, valuri artificiale de pământ sau porțiuni de ziduri.

În 2014, asamblarea acestor descoperiri într-o poveste coerentă a devenit un obiectiv al Programului Național Limes, iar din 2016, când au venit primele finanțări de la stat, o mână de oameni încăpățânați din mai multe instituții de profil din țară au lucrat în permanență ca să alcătuiască dosarul de includere pe listele UNESCO. Este vorba de 285 de situri, dispuse de-a lungul frontierei mixte a Limesului Dacic.  Citeste mai mult

Decebal in razboi cu Roma

Am folosit inteligenta artificiala pentru a genera un articol despre razboaiele daco-romane ce i-au avut protagonisti pe Decebal si Traian. O sa revenim cu un articol explicativ, insa mai jos va lasam ce a iesit. Textul e fictiune pe alocuri deci tratati acest lucru ca atare.

Razboaiele dacice au fost o serie de conflicte desfasurate in Dacia intre autohtonii daci si Imperiul Roman. Dacii au luptat impotriva armatelor lui Traian atat ca o populatie independenta dar si uniti cu alte grupuri cum ar fi sarmatii. Citeste mai mult

ΔΕΚΙΒΑΛΟC: O nouă ștampilă pe o amforă romană atestată în Dacia

Trei descoperiri de ștampile pe toarte de amfore romane (apărute în cursul săpăturilor din așezarea civilă dezvoltată pe lângă castrul de la Slăveni, în săpăturile de la villa suburbana de la Romula și dintr-o localitate necunoscută din Oltenia) atestă un nou producător: ΔΕΚΙΒΑΛΟC. Deși numele indică o orgine geto-dacă (sclav sau libert), acesta era activ în zona Mării Egee, de unde au ajuns în Dacia (în special în Oltenia) un număr important de amfore cu ștampile grecești. Citeste mai mult

Sarmizegetusa – legendă și adevăr – documentar History Romania

Sursa: Youtube History Romania

Cetatea din munți, capitala dacilor, ultimul bastion al rezistenței în fața romanilor. Sarmizegetusa a fost de-a lungul timpului caracterizată în multe feluri. Poporul dacic este învăluit în multiple mituri, legende, basme și… speculații, iar Cetatea dacică Sarmizegetusa nu este o excepție – de la vestitele tuneluri dacice care ar duce către aceasta, până la cantități mari de aur care s-ar fi aflat aici sau energii care vindecă boli precum cancerul.

Scuturile din Dacia

Prezenta lucrare se datorează inexistenței până în prezent, a unui astfel de demers în istoriografia românească. Au fost publicate mai multe obiecte de acest gen, din diferite locații, însă niciodată nu au fost puse toate laolaltă. Ce-i drept, nici nu sunt foarte multe, însă suficiente pentru a fi incluse între două coperți.

Câteva obiecte, în special umbo-uri (umbones) de scut sunt însă inedite și au constituit punctul de plecare în elaborarea acestei cărți. Prezentarea acestora și reluarea celor deja publicate, alcătuiesc osatura lucrării. Nu sunt însă sigur că am reușit să le strâng pe toate. Volumul de informații ce au trebuit prelucrate, a fost pur și simplu copleșitor, într-un interval scurt de timp. Am însă convingerea că prin această lucrare, anumite aspecte ale scuturilor din Dacia, au fost lămurite măcar într-o anumită măsură. Citeste mai mult

Misterul unei descoperiri rare: vasul dacic din fier abandonat de traficanţii de comori care l-au găsit în Munţii Orăştiei

O piesă antică rară a fost prezentată în expoziţia muzeului din Deva, după un proces de restaurare complex. Artefactul, inclus în categoria tezaur, este un vas dacic de fier, descoperit în anii trecuţi în zona siturilor cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, dar pe care traficanţii de comori l-au abandonat, fiind interesaţi mai degrabă de obiecte antice din metale preţioase.

Foto: adevarul.ro

Un vas antic de fier, cu o poveste misterioasă, poate fi admirat la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. Vasul dacic cântăreşte patru kilograme şi potrivit specialiştilor, prezintă urme că a fost lovit şi reparat.
A fost descoperit, cel mai probabil, de căutătorii de comori din Munţii Orăştiei, însă la vremea descoperirii nu a prezentat interes pentru aceştia şi a fost abandonat. Recuperat de autorităţi, vasul cu o vechime de circa două milenii a fost restaurat şi expus, în premieră, la Muzeul Ciovilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.
„Exemplarul, care face parte din colecţiile muzeului devean, provine din Munţii Orăştiei şi a fost restaurat de curând în laboratoarele Muzeului Naţional de Istorie a României. Utilitatea piesei este încă misterioasă, însă urmele de arsură identificate cu prilejul restaurării pot să fie indicii pentru descifrarea scopului pentru care a fost realizat. Astfel, ne putem închipui că umplut cu mangal, putea să asigure căldura unei încăperi în nopţile geroase de iarnă, aşa cum este cea de acum”, au informat reprezentanţii Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.
Potrivit arheologilor, vasul este unul cu totul deosebit din punct de vedere estetic, chiar dacă a fost făurit din fier. A fost realizat de un artizan, artist, din benzi de tablă care au fost unite prin intermediul unor nituri cu floarea mare, care conferă eleganţă acestei piese, susţin reprezentanţii muzeului. Citeste mai mult

Monede din perioada geto-dacică descoperite în Vrancea

„Tezaurul, compus din monede aflate într-o stare foarte bună, prezentând pe avers capul lui Zeus cu barbă, iar pe revers un cal în mișcare cu o cruce, au o greutate cuprinsă între 10 și 13 grame. Au fost depozitate în casa de bani. Urmează a fi efectuat testul confirmării datării, care ar putea atesta o descoperire ce ar fi unicat în Vrancea”, a declarat pentru AGERPRES directorul Direcției pentru Cultură Vrancea, Traian Negulescu.

El a mai spus că, în zilele următoare, arheologii vrânceni vor merge împreună cu persoana care a descoperit monedele pentru a vedea locul în care au fost găsite și a prospecta existența unui eventual sit istoric geto-dacic. Citeste mai mult

error: Continutul este protejat!