Zamolxis

ZAMOLXIS – Primul Legiuitor Al Geților

Mai jos găsim primul paragraf din primul capitol al lucrării Zamolxis – Primus Getarum Legislator scrisă de Carl Lundinus și publicată în 1687, la Uppsala. Am atașat de asemenea și întreaga traducere în limba română, făcută de Maria Crișan:

“Tăbliţele cerate împreună cu celelalte manuscrise, atunci când vorbesc despre originea legilor paternale (naţionale), fac referire la SAMOLSE. Despre el nu se ştie foarte exact dacă a fost sau nu om şi când s-a născut. Totuşi, cei mai mulţi autori afirmă, cu cea mai mare uşurinţă, că s-a născut într-un loc pe Pământul Tracic. Pe atunci‚ acolo locuiau Geţii, “Θρεικων ανδρειοτατοι και δικαιοτατοι ” (Hdt., IV, XCIII, spre final), adică “cei mai curajoşi şi mai drepţi dintre traci”, cu cuvintele lui Herodot. Dintre virtuţile lăudabile, pe bună dreptate, este adăugată cea de neînvinşi cu care Procopius (IV, Hist. Goth., 419) îi înfrumuseţează pe Goţi.
Cei care în Tracia erau numiţi Geţi au fost numiţi pe vremea lui Procopius (istoric grec mort A.D. 562) Goţi şi în vremuri mai vechi fuseseră numiţi Sciţi. Acestor autori le datorăm încerederea cuvenită, căci ei sunt printre cei mai buni; pe lângă aceştia, printr-o demnitate şi autoritate străbună, s-a impus şi strălucitul Messenius (Praefaţa la ed. versific. a legilor semnată Ragvaldus) care în puţine cuvinte, a arătat cu atâta claritate şi perspicacitate că cele dintâi legi la Svioni şi Goţi (Geţi) au fost alcătuie de Samolse. Că această concluzie este în chip necesar cea mai corectă, a înveşmântat-o în cuvântul infailibil. În subsidiar, dacă mai era nevoie, s-au înscris după aceea opiniile unor străluciţi savanţi ca BOXHORNIUS (Hist., VII, la anul 101), LOCCENIUS (Antiquit. Sveog., lib. I, c. 1), SCHERINGHAM (De orig. Angl., c. IX, X, XI), HACHENBERGIUS (De orig. Sved., § X1I, ff.), IACOB GISLON (în pref şi Chron. p.m. 5 spre final) şi în câte alte locuri unde se exprimă aceeaşi părere despre Geţi, Goţi şi Sciţi, pe baza diferitelor argumente şi în mintea scriitorilor de discipline ale doctrinelor, scriitori printre cei mai luminaţi: acest adevăr este perfect confirmat de nenumărate probe. De reţinut acest adevăr unic şi anume că Geţii şi Goţii au fost unul şi acelaşi neam şi că aceştia s-au mai chemat şi cu numele de Sciţi (Joh. Magn. Hist., S. 4, lib. I, c. IV, f.f, Schol. Antiq. In Adam N. LXXXVII şi autorii cap. urm.)” Citeste mai mult

Pelasgii din noi

Un articol de Gib Gabriel

A vorbi despre pelasgi, fie prin prisma istoriei, fie prin cea a etnografiei, nu este cel mai ușor lucru.Spun asta, pentru că, de multă vreme, și situația nu s-a schimbat în ultimii ani, cel care aduce în discuție moștenirea noastră pelasgă, este privit cel puțin ciudat și de cele mai multe ori, în cel mai fericit caz, nu este băgat în seamă. Totuși, în anumite cazuri, afirmația aceasta nu este valabilă.

Unul din locurile în care o discuție pe tema pelasgilor nu numai că nu este privită ca desuetă dar te vei trezi că ai în față interlocutori nu doar bine documentați, ci și entuziasmați de subiect, este așa numita “mărginime a Sibiului”. Citeste mai mult

Despre Zamolxis

Un articol de Cristian Moșneanu

De la Herodot avem cele mai importante  informaţii despre cultul și mitul lui Zamolxis. După cum aflase de la grecii din Emexon și de la cei din zona  Mării Negre,  Zamolxis este posibil să fi fost un vechi sclav al lui Pitagora. Eliberat, el s-a imbogăţit și ar fi reușit să facă o călătorie iniţiatică. Apoi s-a întors la traci, pe care i-a deprins cu învăţăturile sale și pe care i-a pus să îi “clădească o sală de primire în care îi primea pe cei mai de seamă dintre concetăţenii săi.  În cursul ospăţului îi invaţă că nici el nici comesenii săi, nici urmașii lor nu vor muri, ci vor ajunge într-un loc în care vor trăi de-a pururea și se vor bucura de o fericire desăvȃrșită. Între timp el a pus să i se facă o locuinţă subpămȃnteană în care a coborȃt și a trăit vreme de trei ani. Tracii îl regretau și îl plângeau ca pe un mort. În al patrula an a apărut în faţa lor și așa îi făcu Zamolxis să creadă spusele lui. Iată ce povestesc că ar fi făcut el. Cȃt despre mine nici nu pun la îndoială și nici nu cred pe deplin cele ce se spun despre el și locuinţa lui de sub pămȃnt. De altfel, socot că acest Zamolxis a trăit cu multă vreme înaintea  lui Pitagora. Fie că Zamolxis  nu a fost decȃt un om, fie că a fost într-adevăr un zeu de prin părţiile Geţiei,  îl las cu bine”. Citeste mai mult