Uncategorized

Un cercetător rus care pretinde că dacii se trag din slavi a primit interdicție de intrare în România

Autoritățile române i-au interzis intrarea în România cercetătorului rus A.I.Umnov-Denisov, care venise să țină o conferință despre descendența slavă a dacilor. Acesta a fost trimis înapoi în Rusia de pe Aeroportul Otopeni, potrivit unei postări a ambasadei. El venise în România pentru a-și prezenta tezele pan-slaviste, care susțin că limba română nu are nici o legătură cu limba latină.

Foto: captura Youtube: https://www.youtube.com/watch?v=L7NrHkNEors

Aceste teze sunt utilizate în mod constant de propaganda oficială rusă pentru a slăbi legătura dintre România și Occident. Citeste mai mult

Prima statuie a unui dac, la Bucureşti. Monumentul este o copie 3D a dacului din Giardino di Boboli din Florenţa

A ajuns în România prima statuie a unui dac. Este o replică a uneia dintre sculpturile originale realizate de artiştii antici români pentru a împodobi Forul lui Traian. Se bănuieşte că cea mai mare statuie a unui dac l-ar întruchipa chiar pe Regele Decebal. Este un monument realizat exclusiv din donaţii și a fost dăruit statului român.

Foto: captura proiect.statuidedaci.ro

Continuarea: http://stiri.tvr.ro/prima-statuie-a-unui-dac-la-bucuresti-monumentul-este-o-copie-3d-a-dacului-din-giardino-di-boboli-din-florenta_846952.html Citeste mai mult

Povestea statuetei Venus din Piatra Neamț

Toți am aflat în decembrie 2019 despre statueta descoperită la Piatra Neamț de către echipa profesorului Marin Cârciumaru și a Elenei Nițu. Cu toate că la momentul respectiv știrea a surescitat foarte mare interes, ulterior a fost descoperit faptul că statueta a fost scoasă din sit și a fost repusă înapoi în locul descoperirii a doua zi pentru ca arheologii să fie de față, conform regulamentului.





Toate fotografiile sunt capturi de pe Youtube – Roman TV Citeste mai mult

Regii daci Cotiso și Dicomes în vremea lui Octavian August (40 î.Hr – 14 d. Hr.)

Fragment din Codex geto-dacorum – Istoria de 1000 de ani a geto-dacilor – de Cornel Bîrsan

cca. 40 ? – cca.38
?  î.e.n. Comosicus

“După moartea lui Deceneu l-au socotit demn de venerație pe Comosicus, fiindcă era la fel de învățat. Pentru pregătirea lui era socotit și rege și prim preot și judecător în justiția supremă.” – Iordanes – Getica [1]

Urmaşul lui Deceneu a fost tot un preot zamolxian pe nume Comosicus, dar posibil că nici acesta nu a domnit un timp îndelungat. Pe fondul contradicţiilor dintre conducătorii de uniuni de triburi, statul lui Burebista s-a fărâmiţat îniţial în patru state: Citeste mai mult

Prima statueta de tip Venus expusa la Targoviste

Venus din Piatra Neamt – varsta: 17.000 ani

Prima statuetă de tip Venus din România este expusă de miercuri la Târgovişte, aceasta fiind descoperită, prin săpături arheologice, de colectivul de cercetare al Muzeului Evoluţiei Omului şi Tehnologie în Paleolitic, din cadrul Complexului Naţional Muzeal “Curtea Domnească” din Târgovişte, instituţie subordonată Consiliului Judeţean Dâmboviţa.

Complexul Muzeal “Curtea Domnească” Târgovişte informează că descoperirea a fost făcută într-o nouă aşezare paleolitică – denumită Piatra Neamţ 1 – în data de 21 iunie 2019.

“Pentru precizarea vârstei exacte a statuetei, au fost realizate câteva serii de datări radiocarbon AMS în două laboratoare diferite, Beta Analytic din SUA şi RoAMS, laborator al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară ‘Horia Hulubei’. Astfel, rezultatul datărilor AMS a oferit vârsta de 17.000 de ani. Aceasta înseamnă că ne aflăm în faţa celei mai vechi sculpturi în piatră din România şi din această parte a Europei, precum şi printre cele mai importante descoperiri paleolitice din Europa. O caracteristică excepţională a statuetei de la Piatra Neamţ este oferită de conservarea intactă a acesteia, mai ales că marea majoritate a statuetelor paleolitice din piatră descoperite până în prezent au fost găsite în stare mai mult sau mai puţin fragmentară”, precizează Complexul Muzeal “Curtea Domnească” Târgovişte.

Realizată din gresie, statueta măsoară circa 10 cm şi păstrează urme diverse de prelucrare.

“După 100 de ani de la recuperarea celebrei statuete paleolitice de la Willendorf din Austria, considerată acum simbol naţional, noua descoperire de la Piatra Neamţ contribuie substanţial la îmbogăţirea patrimoniului paleolitic cu un obiect de artă remarcabil”, se arată într-o informare a Complexului Muzeal “Curtea Domnească” Târgovişte.

Preşedintele CJ Dâmboviţa, Alexandru Oprea, a apreciat, miercuri, la deschiderea expoziţiei de la Muzeul Evoluţiei Omului şi Tehnologie în Paleolitic, importanţa descoperirii.

“Eu cred că este o premieră pentru România. În primul rând, aş dori să îl felicit pe domnul profesor Marin Cârciumaru, pentru că a creat la Târgovişte, în cadrul Universităţii Valahia, o şcoală de arheologie (…). Datările care s-au făcut la această statuetă atestă faptul că ar avea aproximativ 17.200 ani, ea este poate mai recentă decât cea care a fost descoperită în Austria şi care a devenit un simbol naţional. Sperăm că această statuetă să devină un simbol şi pentru Târgovişte şi pentru România”, a spus preşedintele CJ Dâmboviţa, Alexandru Oprea.

La eveniment au mai participat: directorul Muzeului Naţional de Istorie a României – Ernest Oberländer, reprezentanţi ai mai multor muzee judeţene de istorie din ţară, ai Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară “Horia Hulubei”, cadre didactice, iubitori de artă.

“În luna decembrie, Muzeul Evoluţiei Omului şi Tehnologiei în Paleolitic a împlinit şase ani de la înfiinţare, perioadă în care rezultatele cercetării paleoliticului din România, prin colectivul care activează în muzeu, s-au multiplicat constant, fiind recunoscute la nivel internaţional”, se arată într-o informare a Consiliului Judeţean Dâmboviţa. Citeste mai mult

Fulcher de Chartres mentioneaza daci in efectivele militare ale Primei Cruciade (1095-1099 d.Hr)

Motto: Cred că suprema datorie a unui istoric este să scrie istorie, cu alte cuvinte, să încerce să surprindă într-o secvență cuprinzătoare marile evenimente și mutații care au influențat destinele omenirii.
Steven Runciman – Londra, 1950

M-am tot gândit cum să denumesc acest articol ca să nu fie o exagerare. În 2018 am primit de la Cornel Bîrsan un articol scris de profesorul Mircea Cristian Pricop de la Universitatea Ovidius din Constanța: “O posibilă mențiune a participării românilor nord-dunăreni la prima cruciadă (1095-1099)”. Profesorul deja vorbește despre români, pentru că era perioada în care sursele vorbeau despre români/valahi în principal. Doar că în textul din limba latină a lui Fulcher de Chartres scrie clar despre daci. Citeste mai mult