istorie veche

Inelul cu camee al lui Negru Vodă

inelul-cu-camee-al-lui-Negru-Voda

Inel de aur cu diametru de 15 mm, greutate 9,12 gr.

Verigă cu secțiunea trapezoidală lărgită către montură, turnată odată cu chatonul. Pe latura exterioară a verigii inscripție în limba latină cu majuscule gotice. La începutul inscripției o cruce Lancré, cuvintele despărțite de câte o rozetă. Celelalte două laturi exterioare oblice ornamentate cu romburi niellate. De o parte și de alta a monturii câte un câmp trapezoidal cu o floare inscrisă într-o stea cu opt colțuri. Într-o parte o mică inscripție: AL-MA. Chatonul oval cu margine lată și o șănțuire accentuată, poartă o piatră antică (rubin?), azi ciobită, pe care este gravat un bust de bărbat cu cunună de lauri. Marginea monturii decorată cu ornamente vegetale niellate. Inscripția în limba latină: IESUS AUTEM TRANSIENS PER MEDI(UM ILORUM IBAT). Citeste mai mult

Monede din perioada geto-dacică descoperite în Vrancea

“Tezaurul, compus din monede aflate într-o stare foarte bună, prezentând pe avers capul lui Zeus cu barbă, iar pe revers un cal în mișcare cu o cruce, au o greutate cuprinsă între 10 și 13 grame. Au fost depozitate în casa de bani. Urmează a fi efectuat testul confirmării datării, care ar putea atesta o descoperire ce ar fi unicat în Vrancea”, a declarat pentru AGERPRES directorul Direcției pentru Cultură Vrancea, Traian Negulescu.

El a mai spus că, în zilele următoare, arheologii vrânceni vor merge împreună cu persoana care a descoperit monedele pentru a vedea locul în care au fost găsite și a prospecta existența unui eventual sit istoric geto-dacic. Citeste mai mult

Misterele zidului dacic, o construcţie unică în Europa

Zidul dacic a fost considerat o minune inginerească a lumii antice. Parte a fortificaţiilor cetăţilor dacice, „murus dacicus“, cum era numit, părea inexpugnabil în faţa maşinilor de război antice. Nici armata romană nu a reuşit să-l doboare. Mare parte a cetăţilor dacice care s-au constituit în inelul de apărare al marii capitale a regatului geto-dac din munţii Orăştie, Sarmizegetusa Regia, au fost înconjurate de ziduri din piatră. Dacologii, dar şi mulţi specialişti în arheologie au identificat la structura de apărare a acestor cetăţi un anumit tip de fortificaţie, numit ”murus dacicus” sau în traducere liberă ”zidul dacic”. Considerat o structură inginerească militară unicat în Europa, zidurile ridicate de daci în special în Munţii Orăştiei s-au dovedit practic inexpugnabile, mult peste tehnica militară a acelor vremuri, o îmbunătăţire a zidurilor greceşti imposibil de spart sau de distrus cu maşinile de război ale vremii. Citeste mai mult

Templu dacic, descoperit de arheologi la cetatea din Valea Zânelor

O echipă coordonată de dr. Viorica Crișan, de la Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj, va relua săptămâna aceasta săpăturile arheologice la cetatea dacică din Valea Zânelor-Covasna, obiectivul campaniei fiind scoaterea la lumină a unui templu descoperit în urmă cu aproape trei ani.

Dr. Viorica Crișan a declarat, pentru AGERPRES, că zidurile cetății au ieșit la iveală întâmplător în anul 1995, în urma unei furtuni puternice care a smuls arborii și a culcat pădurea la pământ, iar săpăturile au început trei ani mai târziu. Citeste mai mult

Monumentul de la Adamclisi, un controversat vestigiu antic

Într-o zonă împădurită de coline, la nord de comuna constănţeană Adamclisi, se află unul dintre cele mai importante vestigii antice de pe teritoriul României. Cândva, istoricii îl considerau un monument triumfal roman ridicat în cinstea împăratului Traian, între anii 106-109, pentru a comemora victoria romanilor asupra dacilor din anul 102. Controversele istoricilor asupra acestui monument au fost multe de-a lungul timpului, iar o ultimă încercare îi aparţine cercetătorului român Vasile Rudan, care este de părere că originea monumentului nu este romană. Citeste mai mult

Tezaurul princiar de la Agighiol

În primăvara anului 1931, autorităţile din jud. Tulcea au fost sesizate că pe locul numit Movila lui Uţă (un tumul funerar, cum s-a stabilit ulterior) din localitatea Agighiol, „căutătorii de comori” întreprind săpături, fireşte neautorizate. De îndată s-au luat măsuri pentru sistarea acestei „îndeletniciri”, fiind anunţate, în acelaşi timp, cercurile ştiinţifice. În luna octombrie, acelaşi an, prof. I. Andrieşescu, asistat de prof. D. Berciu, care a şi publicat un studiu asupra tezaurului acum un deceniu şi jumătate, au început cercetările sistematice, care au dus la descoperirea unui mormânt cu două camere funerare alăturate şi dromos (coridor de acces) din piatră, descoperire foarte valoroasă pentru cunoaşterea unor aspecte culturale ale vieţii străvechilor locuitori ai patriei noastre, în primul rând a ritualului lor de înmormântare. În mormânt au fost găsite splendide piese de armură din argint aurit, vase de asemenea din argint şi podoabe de aur, veritabile capodopere artistice ale toreuticii geto-dacice, ca şi piese de ceramică grecească de import, ce au înlesnit datarea ansamblului în primul sfert al sec. IV î.e.n. Spre această datare conduce şi numărul relativ redus de obiecte din aur, căci în rândul societăţii greceşti şi traco-getice se înregistrează atunci o criză a aurului, fastuoasele armuri de aur specifice sec. V î.e.n. fiind înlocuite cu piese din argint şi argint-aurit, cu nimic mai prejos însă din punct de vedere artistic. Citeste mai mult

Podul dacic de la Lozna – judeţul Botoşani

“Podul din lemn din perioada dacică de la Lozna, comuna Dersca, jud. Botoşani.

In timpul exploatării zăcămintelor de turbă din cunoscuta turbărie aflată în sud-estul satului Lozna din comuna Dersca, jud. Botoşani, s-au descoperit numeroase vestigii arheologice dintre care una remarcabilă este podul din lemn din perioada dacică. Alături de construcţii a fost cercetat celebrul depozit cu unelte şi piese din fier dacice.
Podul a fost surprins pe o suprafaţă de 25 mp., avea aprox. 6 metri lăţime şi fusese fixat cu ajutorul unor ţăruşi.
O parte din podul de la Lozna a fost preluat şi se află expus într-o vitrină la Muzeul de Istorie Botoşani.
Informaţiile cu privire la această descoperire unică pe teritoriul României au fost publicate în revista Hierasus, nr. I/1978 (click pentru download de pe cimec.ro). Din păcate ilustraţia a avut de suferit din cauza condiţiilor grafice ale vremii.
La ora actuală la Muzeul de Istorie se află filmele originale pe care colectivul de cercetare condus de Paul Şadurschi a înregistrat descoperirea, acestea fiind scanate în format digital, fotografii pe care le ataşăm mai jos.
Menţionăm faptul că o mare parte dintre aceste imagini sunt inedite, ele nefiind selectate pentru publicare în cadrul raportului din 1978.” Citeste mai mult

Arhivele medievale ale României au fost digitalizate şi pot fi consultate pe internet

Specialiştii şi pasionaţii de istorie pot consulta gratuit arhivele medievale ale României pe site-ul arhivamedievala.ro.

Baza de date conține documentele emise până în anul 1600, indiferent de forma de păstrare, aflate în Arhivele Naționale și în alte arhive din România.

Pentru acest proiect au lucrat Universităţile Bucureşti şi Babeş Bolyai, Arhivele Naţionale ale României şi Arhivele Naţionale ale Norvegiei, ai cărei specialişti au o vastă experienţă în scanarea şi arhivarea digitală a documentelor vechi. Citeste mai mult