documentare

Cetatea de pe Valea Slavei, identificată de V. Pârvan cu polis Ibida, pomenită de Procopius din Caesarea între cetățile refăcute de Justinian (De Aedificiis IV 7), menționată și de Theophylactus Simocatta în forma Libidinon polin, este cea mai mare din Dobrogea-cu o suprafață de 24 de ha, o centură de fortificații desfășurată pe o lungime de 2000 m, 24 de turnuri și trei porți. Cetatea, în forma păstrată din epoca tetrarhiei, cu refacerile din timpul lui Justinian-sec. VI p. Chr., este dublată de o fortificație cu suprafața de aproximativ 3 ha situată pe dealul Harada (în traducere din limbă turcă „Cetatea Fetei”), a cărei latură de nord e comună cu cea de sud a cetății. La altitudinea de 158 m, pe o altă culme, situată în prelungirea dealului Harada, către sud, se află un fort de perioadă romano-bizantină, ce supraveghea întreaga vale a Slavei.

Cercetări arheologice sporadice, începând chiar cu sfârșitul sec. XIX, au dus la dezvelirea-în centrul cetății-a unei basilici cu trei nave și trei abside, cu coloane și capiteluri din marmură, paviment din mozaic policrom, unicat arhitectural în Dobrogea romano-bizantină, și la stabilirea stratigrafiei cetății (sec. I – VII p.Chr.). Citeste mai mult

Cetatea Noviodunum, amplasată lângă orașul Isaccea din județul Tulcea, reprezintă un important artefact al trecutului României. Săpăturile arheologice recente au scos la iveală numeroase obiecte de ceramică, precum și pereții fortificației de piatră, un turn de apărare și o necropolă.

 Turnul mare de la Noviodunum este interesant datorită nivelurilor diferite de locuire descoperite aici, datate atât în secolul XI bizantin cât și în secolele IV-VI d.Hr.

În Turnul Mare de la Noviodunum au fost identificate nouă niveluri de locuire, numerotate deocamdată de sus în jos. Primele două aparţin sec. XI bizantin, următoarele VII, sec. IV – VI p. Chr. Nivelul IX este nivelul stilobatului şi primul nivel romano-bizantin. Nivelul VIII poate fi încadrat, după descoperirile numismatice din 1997 şi 1999, din CT. I şi CT. II, în a doua jumătate al sec. al IV-lea p. Chr. Nivelul VI – primul nivel romano-bizantin puternic incendiat, este marcat de un grup de chiupuri, amplasate spre zidul de faţadă: două descoperite în CT. II în 1998 şi alte patru descoperite în 2001 în CT. III. Citeste mai mult

Urmăriți mai jos un documentar despre cetatea Capidava.

Capidava a fost un centru fortificat geto-dac, apoi cetate romană, pe malul drept al Dunării dobrogene, pe locul unde se află astăzi satul cu acelasi nume, Capidava. După retragerea oficală romano-bizantină din Dobrogea (circa 600) , cetatea a fost reclădită de bizantini in secolul X, adăpostind, de asemenea, și populația băștinașă. Incendiul provocat de pecenegi în 1036 a dus la abandonarea definitivă a acesteia. (vezi sursa) Citeste mai mult

Synopsis

The documentary revisits the unresolved question of „Who were the Dacians?” It focuses on the Roman Emperor Trajan’s six-year long two military campaigns against Dacia and its King Decebal between 101 and 106 AD. The documentary is not a literal history but an attempt to link past (who were the Dacians) to the present (what is the legacy) visible in the core regions of the Dacian Kingdom surrounding Sarmizegetusa, its center of power and sanctuary.

Foto: Prof. James E. Packer, sursa Citeste mai mult