Basarabia

În contextul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, programate pentru mâine, 3 noiembrie, discuțiile despre influența Rusiei asupra procesului electoral au devenit din ce în ce mai intense. Se vorbește despre manevrele de manipulare a votului, atât în ceea ce privește referendumul pro-UE, cât și în sprijinul unui candidat pro-rus. Această situație reflectă o continuare a intereselor geopolitice ale Rusiei în regiune, care, de-a lungul istoriei, a căutat să își mențină influența asupra fostelor teritorii sovietice, inclusiv Basarabia.

În acest context, este relevant să ne amintim de documentele istorice care ilustrează aceste dinamici. Articolul nostru se bazează pe cercetările din cartea „Basarabia. Drepturi naționale și istorice” de Gheorghe I. Bratianu, care analizează anexarea Basarabiei de către Rusia în 1812 și circumstanțele politice care au condus la aceasta. Bratianu subliniază cum intervențiile marilor puteri, inclusiv Rusia, au avut un impact semnificativ asupra destinului național al românilor din această regiune, o temă care rămâne extrem de relevantă și în actualitatea politică de astăzi. Citeste mai mult

În urmă cu 106 ani, Sfatul Țării de la Chișinău repara o mare nedreptate istorică. Deputații basarabeni votau Unirea cu Regatul României, după mulţi ani în care pământul românesc dintre Prut și Nistru se aflase sub ocupație rusească. Din partea României, meritul pentru Unire le-a revenit în primul rând Regelui Ferdinand I și Reginei Maria, precum și unei personalități istorice care a fost efectiv demonizată în perioada interbelică de către adversarii săi politici: marele om de stat Alexandru Marghiloman.

În luna martie, o delegație basarabeană, în frunte cu Ion Inculeț, Pantelimon Halippa și Daniel Ciugureanu a ajuns la Iași, pentru a negocia Unirea. Alexandru Marghiloman a cerut părerea reprezentanților diplomatici ai țărilor aliate cu România. Cel mai puternic sprijin a venit din partea Franței. De asemenea, Alexandru Marghiloman a negociat și cu reprezentanții Puterilor Centrale, iar Germania și-a manifestat acordul. În aceste condiții, în data de 27 martie, Sfatul Țării a votat Unirea cu Regatul României.

Din cei 135 de deputați, doar trei au votat împotriva Unirii. Astfel, deputații basarabeni reparau nedreptatea din 1812, atunci când Imperiul Rus ocupase teritoriul dintre Prut și Nistru.

Sursa text si foto: Biblioteca Onesti Citeste mai mult