istorieveche

Marea Unire sub oblăduirea regelui Ferdinand

Fragment din cartea Ferdinand I. Colectia Centenarului Marii Uniri – autor Cristian Mosneanu

Perioada 1916 – 1918 este plină de grele încercări pentru întreaga Europă. Războiul, apariţia războiului, care la începutul secolului XX era de neconceput, a făcut mai multe victime decât orice conflagraţie de până atunci din istorie. Totuşi, în această vâltoare, o rază de speranţă se întrezărea.

Ferdinand I – sursa foto ColoRostariu

Marile imperii ale Austro-Ungariei, Rusiei şi Turciei, precum şi Regatul Prusiei s-au prăbuşit. Ca atare, dreptul popoarelor la autodeterminare va înlocui deciziile politice ale Marilor Puteri impuse de fiecare dată injust şi cu arma. Marea Unire de la 1918, cel mai important eveniment din istoria milenară a românilor, s-a realizat sub oblăduirea regelui Ferdinand I care a sacrificat aproape tot din viaţa personală în detrimentul realizării idealului poporului român, popor care l-a adoptat şi care l-a iubit atât de mult. Sub ocârmuirea acestui conducător atât de loial poporului său, românii din Vechiul Regat au trecut prin urgia celei mai înfiorătoare desfăşurare armată din câte se văzuseră până atunci în istorie. Regele Ferdinand angrenează ţara într-un război contra ţării sale natale, sfârtecându-şi inima, sperând ca la sfârşitul lui din trupul ţării să facă parte alte teritorii locuite dintotodeauna de români. Vorbim aici de Transilvania, Banat şi Bucovina. Nici regele şi nici un alt român nu visa ca la sfârşitul războiului, România să se întregească cu toate teritoriile istorice româneşti. Ne referim aici şi la alipirea Basarabiei. Unirea tuturor teritoriilor s-a făcut sub stindardul şi supravegherea lui Ferdinand care, fără excepţie, a luat doar decizii care aveau în prim plan pe români. Citeste mai mult

Războaiele purtate de Mircea cel Bătrân – prima parte

Fragment din cartea Mircea cel Batran – Colectia Centenarul Unirii, de Cristian Mosneanu

Bătălia de la Kossovopolje (1389)

După înfrângerea suferită de către otomani în bătălia de la Plocnik (1387), purtată împotriva sârbilor, Murad I îşi va reface oastea la Philippoulis (Plovdiv) până în primavara anului 1389. De aici îşi va deplasa armata pe traseul Velbuzd, Preseve şi Gjilan spre Priştina, unde va ajunge la 14 iunie. Sârbii conduşi de către prinţul Lazăr Hrebeljanovic (1371 – 1389), aflând de intențiile otomanilor vor crea o alianţă creştină din care vor face parte cotingente sârbe, albaneze, croate, bosniace, maghiare şi române. Citeste mai mult

Monumente pierdute. „Turnul circular” de la Sarmizegetusa Regia

Fragment din A. Pețan, Monumente pierdute. „Turnul circular” de la Sarmizegetusa Regia (Arheovest VIII, 1. 2020, 221-230)

Este bine știut că imaginea actuală a ruinelor de la Sarmizegetusa Regia diferă de cea care putea fi văzută în sec. al XIX-lea sau începutul sec. XX. Pe de-o parte într-un sens bun, pentru că în ultimele decenii monumentele din zona centrală a situluiau fost curățate de vegetație în mare măsură și multe structuri noi au fost scoase la iveală. Pe de alta, într-un sens nefericit, deoarece au dispărut construcții importante, distruse fie de trecerea timpului, fie în timpul programului de restaurare și conservare dela începutul anilor ’80. În această ultimă categorie se încadrează un monument astăzi foarte puțin cunoscut: „turnul circular” de la sud de fortificația de piatră. Citeste mai mult

Bustul Reginei Maria, adus de la Balcic în 1940, a fost amplasat în faţa Muzeului de Artă din Constanța

Bustul Reginei Maria, operă din 1932 a sculptorului Oscar Han, a fost amplasat în faţa Muzeului de Artă din Constanţa după ce timp de 80 de ani a stat în subsolurile instituţiei.

Regina Maria – sursa ColoRostariu

Iniţial, opera de artă a împodobit piaţeta din piatră de calcar din oraşul Balcic, situată pe actuala stradă Cerno More, care coboară pre Portul Vechi, în apropierea fostei Primării, o monumentală construcţie Art Deco a  arhitectei Henrietta Delavrancea- Gibory (şi care astăzi adăposteşte Muzeul de Istorie şi Arheologie). Bustul Reginei Maria a fost comandat de ultimul primar român al Balcicului, Octavian Moşescu, cel care a fost edil în 1931-1932 şi 1938-1940. Citeste mai mult

Cetatea Halmyris – secolele II – VII d.Hr.

Cetatea Halmyris, aflată în apropierea comunei Murighiol, judeţul Tulcea, este prima aşezare de pe Dunărea dobrogeană căreia i se cunoaşte stratigrafia de la stâncă la vegetalul actual; nu mai puţin de 15 niveluri de locuire, perfect identificate arheologic şi cronologic documentează astfel o locuire neîntreruptă de la o modestă aşezare indigenă la castrul roman timpuriu şi apoi la cetatea romano-bizantină.

Atenta cercetare stratigrafică de la Halmyris şi-a demonstrat din plin eficienţa în alcătuirea catalogului ceramic, permiţând confirmarea sau nuanţarea datărilor şi gruparea coerentă a unor serii tipologice. Mai ales materialul ceramic târziu, confirmă şi completează rezultatele săpăturilor din alte situri dobrogene în care cercetării stratigrafice i s-a dat o atenţie deosebită. Amintesc în acest sens doar de Histria , Tropaeum Traiani şi Iatrus. Citeste mai mult

Domnia lui Mircea cel Bătrân

Mircea, “principe între creştini cel mai viteaz şi cel mai ager”, după cum ȋl numea istoricul german Leunclavius are o domnie lungă, care ȋnsumează 32 de ani. Urcă pe tronul Ţării Româneṣti după moartea fratelui său, Dan, la data de 23 septembrie 1386 cu care a fost coregent până atunci. Ţara se găsea la sfârṣitul secolului XIII ȋn plină dezvoltare datorită politicii promovate de către ȋnaintaṣii lui. Mircea va continua să consolideze economia ṣi principalele instituţii ale țării: Administraţia, Armata ṣi Biserica. Citeste mai mult

Un pic de istorie despre istorieveche.ro

Un articol de Anghel Adrian

Vreau sa incep prin a va multumi! Va multumesc ca cititi articolele de pe aceste website. Stiu ca sunteti multi cititori care urmariti postarile de aici si linkurile cu documentele pe care le adaug la surse. Pe 18 noiembrie 2013 am publicat primul articol, inceputul a fost timid, insa accesarile pe website si pe pagina de Facebook au crescut in mod predominant organic de atunci. Mult timp nu am stiut exact unde sa incadrez acest website: blog personal sau site de cultura. Inca nu stiu exact. Ce stiu este ca articolele pe care le-am scris pana acum (peste 300 la numar, inclusiv acesta) au avut si au cititori. Si asta nu poate decat sa ma bucure. Citeste mai mult

Ioniță Caloianul – regele Valahiei și Bulgariei

Ioniță Caloianul, țar de origine valahă între anii 1197 și 1207 a fost fratele lui Petru și Asan, cei care au eliberat statul bulgar de sub dominația bizantină. Supranumit și „omorâtorul de romei”, Ioniță Caloianul a rămas în memoria multora ca un conducător extrem de violent. Cu toate astea, meritele sale nu pot fi negate. El a fost cel care a stabilizat puterea centrală, după asasinarea lui Petru și Asan și a extins apoi granițele țaratului bulgar.

Numele său a rămas inevitabil legat de al doilea imperiu bulgar, numit și imperiul vlaho-bulgar. Dar de ce această diferență de denumire? Deși mulți istorici îl numesc simplu imperiu bulgar, omițând contribuția considerabilă a valahilor la existența acestui țarat, există și scrieri importante unde se găsește cea de-a doua denumire. Citeste mai mult

Întemeierea Țării Românești – 1290-1315 – a patra parte

Capitol din Istorie furata – Intemeierea Tarii Romanesti: Radu Negru Voda, intre legenda, mit si adevar – poti achizitiona versiunea de centenar de aici: https://istorieveche.ro/magazin-online/radu-negru-voda-de-cornel-birsan-si-cristian-mosneanu/

Blazonul lui Radu Negru Vodă, Herţeg al Făgăraşului şi Amlaşului, şi Domn al Tării Româneşti

În toate lucrările de istorie românească după ce se menționează despre Litovoi și fratele său Bărbat  se face o omisiune de 30 de ani (1285-1315) prezentându-se domnia lui Basarab cel Mare (1315-1352) numit “Intemeietorul Țării Românești” ! Citeste mai mult

Întemeierea Țării Românești – 1290-1315 – a treia parte

Capitol din Istorie furata – Intemeierea Tarii Romanesti: Radu Negru Voda, intre legenda, mit si adevar – poti achizitiona versiunea de centenar de aici: https://istorieveche.ro/magazin-online/radu-negru-voda-de-cornel-birsan-si-cristian-mosneanu/


Biserica Sânnicoară, în ruine, la baza colinei Biserica Domnească din Curtea de Argeş. Pictura de Michel Bouquet făcută în anul 1843

Înființarea orașului Curtea de Arges, începută în jurul anilor 1299-1300,  a creat un a-l doilea mare pol de putere strategică și militara la sud de Carpați, pe lângă Campulung, de unde Negru Vodă cu sprijinul aliaților săi munteni, dar și cu acceptul ulterior al mongolilor, avea să înceapă procesul de unificare a cnezatelor și voievodatelor muntene. Opoziția sa în fața autorității maghiare aveau să-i confere în fața conducătorilor micilor formațiuni statale muntene, statutul de domn al unei uniuni, și ulterior al unui întreg teritorial. Radu Negru Vodă își va extinde în timpul domniei sale teritoriul până la Dunare, în sud și est, la limita graniței cu Emiratul Dobrogei. Formarea Țării Românești trebuie privită în mod diferit față de cea ce au încercat istorcii noștri să ne transmită. Trecerea lui Radu Negru Vodă la sud de Carpati ăi „Descălecatul” la Câmpulung, nu se încadrează în tipologia istorica vest-europeană sau maghiară, și a termenului de „conchista” (cucerire). Voievodul Făgărășan stigmatizat de către parte a noblilimii transilvănene și a curții regale maghiare, pe nedrept, a ales calea băjaniei pentru el și supusii și aliatii săi. Caracterul și personalitatea sa, spiritul neînduplecat împotriva autorității maghiare, aveau să-l lanseze, ulterior, în calitate de conducător al micilor formațiuni statale muntene. Cnezii și voievozii argeșeni, vâlceni, olteni și din partea de est și sud a Munteniei au constatat caracterul constructiv al voievodului făgărășan, încrezându-se în gândirea și strategia acestuia. În plus voievodul făgărășan avea un argument decisiv, nu venise să cucerească, își căutase refugiul și ocrotirea în rândul celor de același neam cu el, vorbitori de aceași limbă și practicanți ai aceleasi religii. Autoritatea sa, sprjinul aliaților și supusilor săi, acceptul cnezilor și voievozilor munteni, dar și a comunităților obștesti l-au propulsat la rangul de singur stăpânitor al Țării Românești. Citeste mai mult