Cosmographia – date despre originea poporului român
Silvio Piccolomini [1], în perioda în care era diplomat, a scris o lucrare cu caracter istoric și geografic denumită Cosmographia (1458). Ce este inedit pentru noi, este că pe lȃngă descrierea marilor imperii și regate europene, acesta face unele referiri la Transilvania și Ţara Romȃnească:
Regiunea Transilvaniei este aşezată dincolo de Dunăre. A fost locuită odinioară de daci, popoare viteze şi vestite prin multe înfrângeri ale romanilor: în vremea noastră e locuită de trei popoare: saşii, secuii şi românii. Saşii îşi trag originea din Saxonia, bărbaţi puternici şi deprinşi cu lupta. Ei sunt numiţi după cele şapte cetăţi (oraşe) pe care le locuiesc, «Siebenbürgeri» în limba lor maternă. Secuii sunt socotiţi cei mai vechi unguri, primii dintre toţi cei care au venit din Ungaria veche în această provincie. De aceea deşi îşi cultivă pământul cu mâinile lor trăind la ţară şi îşi pasc turmele lor, totuşi ei sunt numiţi nobili şi când se întâlnesc între ei, fiecare îl salută pe celălalt zicându-I «nobile domn…» şi nici nu plătesc dări decât în anul când se încoronează regele Ungariei. iar atunci i se predau regelui atâţia boi câţi capi de familie sunt, şi se spune că numărul lor ar trece de 60 de mii. Şi când li se porunceşte să iasă la război, dacă nu se supun, atunci sunt pedepsiţi cu pedeapsa capitală, iar bunurile lor sunt confiscate. Românii sunt un neam italic după cum vom arăta ceva mai apoi, totuşi vei găsi printre transilvăneni puţini bărbaţi cu experienţă care să nu cunoască limba ungară… etc. .. Ioan de Hunedoara, a cărui reputaţie o întunecă pe a celorlalţi, nu a sporit gloria ungurilor cât a românilor din mijlocul cărora se născuse. Valahia este o regiune vastă care începând de la [hotarele] Transilvaniei se întinde până la Marea Neagră, este netedă aproape în întregime şi e lipsită de (cursuri de) ape. Spre miazăzi se află fluviul Dunărea, la nord sunt ruşii pe care cei din vremea noastră îi numesc ruteni şi către râul Nistru neamurile nomade ale sciţilor pe care îi numim azi tătari. Acest pământ a fost locuit odinioară de geţi, care l-au pus pe fugă ruşinoasă pe Darius, fiul lui Histaspe, şi au pricinuit multe înfrângeri Traciei. În cele din urmă au fost subjugaţi şi zdrobiţi de forţele romane. Şi a fost acolo după o colonie de romani, care să-i ţină în frâu pe Daci, sub conducerea unui oarecare Flaccus, după care a fost numită Flacchia. Apoi după o lungă bucată de timp, alternându-se numele, aşa cum se întâmplă a fost numită Valahia, şi în loc de flacci [locuitorii] au fost numiţi valahi. Acest popor până acum are un grai roman, deşi schimbat în mare parte şi abia putând fi înţeles de un om din Italia… Citeste mai mult
şi urmaşii lor, dacii. Despre etimologia termenului “belagine” există mai multe teorii:
Dan al II-lea, domn al Ţării Româneṣti ȋn două rânduri (1422-1426 ṣi 1427-1431), face parte din ramura Dăneṣtilor a dinastiei Bararabilor urmând filiaţia Radu Negru Vodă, Basarab I, Nicolae Alexandru, Radu I, Dan I. Se cunoaṣte faptul că a fost duce al Almaṣului ṣi Făgăraṣului.
Fragment din Istorie Pierdută – Cronică Românească de Istorie Veche (lucrare în pregătire). Autori: Cornel Bîrsan, Adrian Anghel şi Cristian Moşneanu, volumul II la Istorie Furată!