asezari romane in Dacia

Toponimia Daciei romane

Toponimia Daciei romane face referire atât la așezările civile și castre deoarece în cele mai multe cazuri pe lângă acestea s-au stabilit și așezări civile. Cu toate acestea, adesea unele așezări extrem de importante din punct de vedere militar, edilitar, economic sunt anonime.

Studiul așezărilor rurale este la fel de important ca studiul așezărilor urbane deoarece aici trăia cea mai mare parte a populației provinciei care aducea o contribuție enormă la viața economică de exemplu prin agricultură și ramificațiile ei. Așadar, așezările rurale sunt atestate pe întreg teritoriu al provinciei Dacia.  Datorită cercetărilor arheologice se cunoaște un număr mare de așezări rurale. Sursele epigrafice și nu numai fac cunoscută o parte din aceste așezări, unele având o importanță mai mare precum: Micăsasa, Cristești, Cioroiu Nou etc. însă, cele mai multe rămân anonime. Tot necunoscute sunt și informațiile asupra statutului juridic al acestor așezări, asemănător celor enumerate anterior, multe dintre ele cu o importanță deosebită, de exemplu: Alburnus Maior, Germisara, Salinae, etc. Citeste mai mult

Reutilizarea civilă a castrelor abandonate

Dacă în viitor, cercetările vor atesta reutilizări pentru locuire şi mai târzii decât veacurile XI-XII, glisarea limitei temporale „în sus” va fi de cel mai bun augur, determinând o mai complexă şi completă urmărire a fenomenului; totodată, reutilizările atestate în veacurile anterioare vor putea fi poate mai profund percepute.
Am exclus desigur din discuţie simplele suprapuneri ale castrelor de construcţii medievale ori moderne care nu ar fi avut nicio relevanţă, deoarece reprezentau altceva decât fenomenul şi mecanismele acestuia pe care ne propusesem să le urmărim. Am fi făcut bineînţeles excepţie – căci exemple nu putem oferi acum din spaţiul fostei provincii Dacia – în cazurile când respectivele construcţii, chiar suprapuneri fiind, ar fi fost plasate acolo într-o evidentă relaţie cu fostul zid de incintă al castrului, căruia i-ar fi incumbat fie un simplu rol de împrejmuire-marcare a proprietăţii, fie şi-ar fi recăpătat destinaţia defensivă (contra animalelor sau duşmanilor). Citeste mai mult

Armata Daciei

După reorganizarea provinciilor realizată de Hadrian şi după naşterea Daciei Porolissensis, fiecare dintre cele trei provincii aveau propria armată, institutionalizată sub forma unui exercitus, atestate pe legenda monedelor din timpul lui Hadrian. Cea mai consistentă sursă pentru registrele armatelor provinciale din Dacia rămân diplomele militare, descoperite în număr foarte mare în ultima perioadă.

Remarcabil pentru întreaga armată a provinciilor dacice, dar mai ales pentru cea a Daciei Porolissensis, este procentajul semnificativ al trupelor de cavalerie şi mixte. Aceasta vine să confirme atât caracterul puternic militarizat al graniței nord-dunărene, cât şi o strategie de răspuns rapid și control al zonei în fața amenințărilor din jurul provinciei. Citeste mai mult

Sarcofag roman vechi de 1700 de ani, distrus cu excavatorul în cimitirul din Alba Iulia

Una dintre cele mai mari ”descoperiri arheologice” din Alba Iulia, din ultima perioadă, a fost făcută cu excavatorul. Un sarcofag rar, cu inscripție și cu un decor cu chipul Medusei a fost făcut bucați în timpul săpăturilor pentru extinderea cimitirului municipal. 

Zona în sine este sit arheologic și potrivit legii era nevoie de o săpătură arheologică preventivă. 

Mai exact acesta a fost scos din pământ cu excavatorul și depozitat într-o parte a cimitirului.

Mai mult de atât, o bucată din capacul unui sarcofag ce ar fi aparținut unui copil era aruncat într-o altă parte a cimitirului, iar alte fragmente împrăștiate prin zonă și chiar în groapa în care trebuia lasat sicriul unei persoane decedate. Citeste mai mult

Incursiuni dacice în spațiul virtual (catalog)

Cetățile dacice din Munții Orăștiei sunt între cele mai cunoscute monumente antice din România, de importanță istorică și arheologică având în vedere că siturile reprezintă expresia civilizației Regatului Dac din secolul I a. Chr. – I p. Chr.

Rezultatele proiectului „Când viața cotidiană antică devine patrimoniu UNESCO. Scanarea, restaurarea digitală și contextualizarea artefactelor dacice din Munții Orăștiei” sunt puse la dispoziția tuturor care doresc informații validate științific cu privire la artefactele și monumentele dacice din Munții Orăștiei. Citeste mai mult

Așezările, hotarele și populația în Dacia romană

Cele mai impunătoare clădiri din interiorul orașelor erau cele publice. Curia reprezenta sediu consiliului municipal, clădirile municipale ale administrației provinciale, tabulariile, adică birourile administrative, templele și construcțiile destinate folosirii publice precum: terme, magazii municipale; clădirile augustalilor, ale colegiilor profesionale. Fiecare oraș avea câte un forum. De obicei, în această zonă se găsea ridicat un templu pentru zeii protectori ai orașului. Forul reprezenta centrul vieții publice a orașului. Aici se țineau adunările populare și tot de aici porneau procesiunile publice. Tot în for se făceau judecățile și se încheiau tranzacțiile comerciale. Forul cuprindea și statuile împăraților, guvernatorilor sau a procuratorilor provinciei și a patronilor orașului, a magistraților și/sau a cetățenilor de vază din oraș. Citeste mai mult

Așezările romane din Dacia – spațiul rural și spațiul urban

Primul împărat din afara Italiei urcat pe tronul Imperiului Roman a fost Marcus Ulpius Traianus. Acesta s-a bucurat de o pregătire militara temeinică datorită ascensiunii tatălui său care pe timpul lui Nero a guvernat Baetica. Odată cu venirea lui Imperator Caesar Nerva Traianus Augustus la tron s-a instaurat o perioadă de progres în istoria Imperiului Roman. El a fost inițiatorul unor serii de reforme pe care le regăsim atât în planul economic cât și pe planul social.

Statuia lui Traian din Colonia Ulpia Traiana, parcul arheologic Xanten

Pentru a înțelege cât mai bine situația economică, socială și etno-culturală se cuvine să poposim asupra cunoașterii condițiilor de habitat și ale tipurilor de așezări prezente în provincia romană Dacia. Conform toponomiei antice a provinciei, toponomie destul de redusă, se găsesc cu aproximație 80 de denumiri de așezări. Desigur, numărul acestora era mult mai mare, cele mai numeroase așezări fiind cele rurale, dar alături acestora s-au dezvoltat și câteva centre urbane.  Pe de-o parte în așezările rurale se găsește cea mai mare parte a populației, în special populația autohtonă. În timp ce pe de altă parte, surprindem așezările urbane cu populație axată pe o viață meșteșugărească, politică și culturală activă. Este de la sine înțeles faptul că în mediul urban se întâlnesc și coloniștii, dovadă fiind desele menționări în inscripții. Citeste mai mult

error: Continutul este protejat!