Salonic, al doilea cel mai mare oraș al Greciei și un centru cultural în Balcani, are o istorie care datează din 315 î.Hr. Numit după sora lui Alexandru cel Mare, acest oraș-port antic a fost martorul ascensiunii și căderii romanilor, bizantinilor și otomanilor. Astfel, când inginerii au început săpăturile pentru un nou metrou pentru a moderniza orașul aglomerat, nu au fost surprinși să descopere o comoară istorică – peste 300.000 de artefacte, de la drumuri romane la băi bizantine. Ceea ce a urmat a fost o poveste de decenii despre echilibrul dintre progres și conservare, rezultând unul dintre cele mai remarcabile sisteme de metrou din lume.
Un oraș care are nevoie de modernizare
Drumurile din Salonic, proiectate cu mult înainte de transportul în masă, se chinuie să facă față celor peste un milion de rezidenți și milioanelor de turiști din fiecare an. Autobuzele aglomerate și problemele cu parcarea au frustrat de mult timp localnicii. Un metrou a fost propus pentru prima dată după Marele Incendiu din 1917, dar abia în anii 1980 au început planificările serioase. În 2006, construcția a demarat în sfârșit pentru Linia 1, o rută fără șofer de 9,6 kilometri cu 13 stații, menită să reducă aglomerația și să elimine 60.000 de mașini zilnic de pe drumuri.
Planul inițial prevedea utilizarea metodei „taie și acoperă”, săpând tranșee puțin adânci, la doar doi metri sub suprafață. Însă solul istoric al Salonicului a cerut o regândire. Pentru a proteja artefactele de la suprafață, tunelele au fost adâncite la cel puțin șapte metri, iar în unele zone, până la 31 de metri. Chiar și așa, trecutul a continuat să iasă la iveală.
Descoperirea unui oraș roman
Pe măsură ce săpăturile au început, proiectul metroului s-a lovit de un zid – la propriu. La nouă șantiere ale stațiilor, lucrătorii au descoperit un centru de oraș roman, complet cu un drum principal, Decumanus Maximus, băi publice, case și bijuterii. Descoperirile, numite „Pompeiul Bizantin” datorită amplorii și stării lor de conservare, au oprit progresul. Arheologii avertizaseră că Via Egnatia, o rută istorică prin oraș, va dezvălui descoperiri semnificative, dar planificatorii au subestimat volumul.
La stația Venizelou a fost descoperit un nod rutier din secolul al IV-lea, construit de împăratul Galerius și reconstruit două secole mai târziu. Stația Agias Sofias a scos la iveală un centru comercial al orașului antic. Aceste descoperiri au declanșat o dezbatere aprinsă: ar trebui artefactele să rămână pe loc sau să fie mutate pentru a continua construcția? Unele relicve au fost relocate cu grijă, în timp ce altele au fost tăiate în bucăți și reasamblate, ridicând întrebări despre autenticitatea lor. La Venizelou, ruinele au fost păstrate pe loc, fiind acum parte a unui sit arheologic deschis în stație.
Un proiect plin de întârzieri
Provocările metroului nu au fost doar istorice. Problemele financiare, agravate de criza economică a Greciei din anii 2000, au încetinit progresul. Primul tunel, numit „gaura lui Kouvelas”, a devenit o glumă locală, rămânând neatins ani de zile. Disputele politice și lipsa fondurilor au dus la ratarea termenelor limită – 1995, 2006 și 2012 au trecut fără succes. Jurnalista locală Sofia Christoforidou a remarcat: „O întreagă generație nu a putut vedea centrul orașului fără un șantier deschis în el.” Magazinele au avut de suferit, deoarece barierele de construcție blocau accesul, ducând unele afaceri la faliment.
Până în 2023, săpăturile arheologice au costat 140 de milioane de dolari, împingând costul total al proiectului la 3 miliarde de dolari. Cu toate acestea, efortul a dat roade. Linia 1 a fost deschisă în cele din urmă la sfârșitul anului 2024, combinând metroul de ultimă generație cu exponate de artefacte antice în stații.
Îmbinarea trecutului cu prezentul
Metroul din Salonic este o dovadă a compromisului. Stații precum Venizelou și Agias Sofias funcționează și ca muzee, prezentând relicve acolo unde au fost găsite sau relocate cu grijă. Stația Dimokratias a fost mutată cu 10 metri pentru a evita un cimitir creștin antic. Rezultatul este un metrou unic, unde navetiștii circulă cu trenuri moderne înconjurați de istorie.
Criticii susțin că mutarea artefactelor a perturbat contextul lor, dar alții subliniază că săpăturile au dezvăluit istorie care ar fi rămas ascunsă. Guvernul numește acest proiect „cea mai mare lucrare de salvare” din istoria Greciei, un echilibru delicat între conservarea trecutului și construirea pentru viitor.
Ce urmează pentru Salonic?
Linia 2, Extensia Kalamaria, este în construcție, adăugând cinci stații și cinci kilometri până la sfârșitul anului 2025. Până în 2040, planurile prevăd două linii de metrou cu 44 de stații. Cu o economie greacă mai puternică decât în timpul problemelor Liniei 1 și cu lecții învățate din greșelile trecute, există speranțe pentru un progres mai lin. Totuși, localnicii s-ar putea pregăti pentru mai multe surprize din solul antic al orașului.
Metroul din Salonic este mai mult decât un sistem de transport – este o călătorie prin timp. Pe măsură ce pasagerii trec prin stații decorate cu relicve romane și bizantine, își amintesc de moștenirea durabilă a orașului și de pasul său îndrăzneț în secolul 21.
Acest articol este inspirat de un videoclip narat de Fred Mills, disponibil la https://www.theb1m.com/video/greece-is-building-a-metro-through-ancient-ruins, cu imagini suplimentare de la VORIA.gr, Greek Reporter și alții.
Poți să ne susții cumpărând cărți de la Carturesti, Litera, Librex, Libris, Cartepedia, Librarie.net, Okian.ro, Compania de Librării București, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:
- Carturesti
- Litera
- Librex
- Libris
- Cartepedia
- Okian.ro
- Librarie.net
- Compania de Librarii Bucuresti
- Anticexlibris