Pentru cei mai multi dintre romani, Tezaurul inseamna aurul Bancii Nationale a Romaniei. Si totusi, acesta reprezenta mai putin de o zecime din valoarea bunurilor evacuate in Rusia in 1916 si 1917. Romanii au expediat atunci tezaurele Bancii Nationale si ale Casei de Depuneri si Consemnatiuni, ale bancilor private si ale institutiilor publice, bijuteriile Coroanei, cele mai importante obiecte de arta din muzee si colectiile private, odoarele manastiresti, colectiile numismatice, arhivele statului, arhivele diplomatice, manuscrisele, cartile rare, in fine, tot ce reprezenta, ca patrimoniu, identitatea natiunii romane, incepand cu secolul al XVI-lea.
Incercati sa ii povestiti unui rus rezonabil, fara sa va infierbantati, istoria Tezaurului romanesc. Veti trece, exasperati, de la problema simpla a unei datorii neplatite, creanta transmisa din generatie in generatie, pana la Basarabia, razboiul de pe Frontul de Est, instalarea comunismului in Romania sau scutul de la Deveselu. Pentru noi, chestiunea Tezaurului este simpla: le-am dat rusilor toata avutia noastra, spre pastrare, cu acte in regula. De 100 de ani le-o cerem inapoi. Pentru romani, rezolvarea problemei Tezaurului ar duce la imbunatatirea relatiei bilaterale. Pentru rusi, imbunatatirea relatiilor bilaterale ar duce la rezolvarea problemei Tezaurului. Iata o situatie fara iesire.
MARIAN VOICU s-a nascut in 1968. A absolvit Politehnica si Stiintele Economice.
Lucreaza de peste 20 de ani in televiziune si radio, ca moderator si producator.
Timp de zece ani a realizat documentare pentru TVR despre comunitatile romanesti – de la istroromani si aromani pana la romanii de peste Bug si cei din Federatia Rusa.
Fragment din cartea „Tezaurul Romaniei de la Moscova” de Marian Voicu
„Stalin replicase ca nu era necesar sa caute candidati educati in stiintele umaniste, deoarece isi puteau definitiva studiile ulterior. In clipa de fata, spusese el, Ministerul de Externe putea lua tineri ingineri din fabricile industriei de aparare. Mai spusese si ca trebuiau alesi ingineri care se intelegeau bine cu muncitorii.
Incercati sa ii povestiti unui rus rezonabil, fara sa va infierbantati, istoria Tezaurului romanesc. Veti trece, exasperati, de la problema simpla a unei datorii neplatite, creanta transmisa din generatie in generatie, pana la Basarabia, razboiul de pe Frontul de Est, instalarea comunismului in Romania sau scutul de la Deveselu. Pentru noi, chestiunea Tezaurului este simpla: le-am dat rusilor toata avutia noastra, spre pastrare, cu acte in regula. De 100 de ani le-o cerem inapoi. Pentru romani, rezolvarea problemei Tezaurului ar duce la imbunatatirea relatiei bilaterale. Pentru rusi, imbunatatirea relatiilor bilaterale ar duce la rezolvarea problemei Tezaurului. Iata o situatie fara iesire.
MARIAN VOICU s-a nascut in 1968. A absolvit Politehnica si Stiintele Economice.
Lucreaza de peste 20 de ani in televiziune si radio, ca moderator si producator.
Timp de zece ani a realizat documentare pentru TVR despre comunitatile romanesti – de la istroromani si aromani pana la romanii de peste Bug si cei din Federatia Rusa.
Fragment din cartea „Tezaurul Romaniei de la Moscova” de Marian Voicu
„Stalin replicase ca nu era necesar sa caute candidati educati in stiintele umaniste, deoarece isi puteau definitiva studiile ulterior. In clipa de fata, spusese el, Ministerul de Externe putea lua tineri ingineri din fabricile industriei de aparare. Mai spusese si ca trebuiau alesi ingineri care se intelegeau bine cu muncitorii.
„Atat inginerii, cat si muncitorii duc o viata foarte grea – primesc doar sapte sute de grame de paine neagra pe zi, iar multi dintre ei traiesc practic in fabrici si nu-si vad mult timp familiile.”
Stalin considera ca daca un tanar inginer izbutea sa gestioneze problemele cotidiene dificile si conflictele inevitabile acelor vremuri grele, iar muncitorii continuau sa-l respecte, atunci era un adevarat diplomat sau, cel putin, avea insusirile necesare meseriei de diplomat.
Intr-adevar, prima noastra clasa, de aproape 50 de studenti, a fost alcatuita din ingineri tineri, majoritatea din industria aviatica. Inainte de razboi, institutele de aviatie erau considerate cele mai prestigioase din tara si majoritatea tinerilor ambitiosi incercau sa intre acolo. Aceasta a fost „Inrolarea Stalin” in diplomatie, cum am denumit-o noi, desi aproape nimeni nu stia asta pe atunci. Stalin avea de altfel si alte motive, mai profunde. Dupa ce eliminase vechea generatie de diplomati prin epurarile antebelice, dorea sa se asigure ca nu vor reveni vechile tipare de gandire.”
Poți să ne susții cumpărând cărți de la Carturesti, Litera, Librex, Libris, Cartepedia, Librarie.net, Okian.ro, Compania de Librării București, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:
- Carturesti
- Litera
- Librex
- Libris
- Cartepedia
- Okian.ro
- Librarie.net
- Compania de Librarii Bucuresti
- Anticexlibris