Deschiderea expoziţiei „Feminitate şi maternitate în preistorie. Reprezentări plastice antropomorfe neo-eneolitice”

carturesti.ro

Se întâmplă deseori să remarci o siluetă feminină după care, instinctiv, să întorci privirea, ca și cum frumusețea ori poate un aer indefinit te rețin și te opresc să mergi mai departe”, scria jurnalistul Lucian Muntean într-un articol din PressOne, în anul 2018.
Astfel de siluete, ce redau esenţa feminităţii, pot fi admirate, începând de astăzi, 8 martie, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti, în cadrul unei noi expoziţii: Feminitate şi maternitate în preistorie. Reprezentări plastice antropomorfe neo-eneolitice din colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României.
Discursul expoziţional este structurat în jurul unor bunuri culturale arheologice excepţionale din colecţia de obiecte preistorice a Muzeului Naţional de Istorie a României, întruchipări miniaturale ale formelor feminine, statuete şi vase, ce au rezistat mai bine de 6000 de ani. Mai mult sau mai puţin abstractizate, acestea ilustrează canoane estetice şi religioase specifice lumii neo-eneolitice.
Astfel, proiectul curatorial oferă publicului oportunitatea extraordinară de a afla povestea unora dintre cele mai spectaculoase artefacte din această perioadă îndepărtată din istoria omenirii. Expresive, cu o mare încărcătură emoţională şi simbolică, multe dintre aceste reprezentări plastice antropomorfe constituie adevărate capodopere ale artei preistorice.
Sunt prezentate unele dintre cele mai valoroase şi mai bine păstrate statuete şi vase din lut, precum şi figurine din os, ce imită, într-o manieră mai mult sau mai puţin realistă, silueta umană. Adesea au un decor elaborat, cu desene geometrice sau spiralate, încrustate pe suprafața corpului, ce sugerează elemente de vestimentaţie, podoabe, coafuri sau tatuaje. Printre acestea se numără exemplare unice, expuse acum pentru prima dată publicului larg.
În expoziţie se regăsesc piese ce definesc unele dintre cele mai cunoscute culturi arheologice neo-eneolitice identificate pe teritoriul României, începând cu Vinča, Hamangia, Vădastra și terminând cu două dintre cele mai strălucite societăţi preistorice din sud-estul Europei ­ Cucuteni și Gumelnița (mileniile VI – IV î.Hr.).
Exponatele au fost descoperite în timpul campaniilor de cercetări arheologice desfăşurate, începând cu prima parte a secolului al XX-lea până în prezent, în aşezările comunităţilor amintite, în judeţele Dolj, Tulcea, Olt, Călăraşi, Ilfov, Teleorman, Iaşi şi Neamţ.
De o mare diversitate ca formă, decor şi realizare artistică, statuetele şi vasele înfăţişează personaje feminine în diverse ipostaze, poate cea mai impresionantă, cea care îndeamnă privitorul la reflecţie, fiind aceea a maternităţii. Sugerată prin detalii anatomice atent alese şi modelate (se disting sânii și triunghiul pubian, abdomenul proeminent, fesele reliefate şi şoldurile accentuate) sau prin reprezentarea cuplului mamă-copil, figurina mamei cu copilul la piept, cultura Vinča, descoperită la Rast, jud. Dolj, este emoţionantă şi relevantă. Această ipostază a stat la baza interpretării statuetelor şi vaselor ca materializări ale unei divinităţi specifice panteonului neo-eneolitic, „Zeiţa Mamă” şi asocierii acestora unui cult al fecundităţii şi fertilităţii.
Înţelese ca expresii ale realităţii, ale unor aspecte ale vieţii cotidiene, ale identităţii femeii, ca reprezentări ale unor divinităţi sau ca obiecte de cult, existenţa acestor artefacte este strâns legată de viaţa spirituală a societăţilor preistorice, înfăţişând, prin imagini simbolice, valorile şi principiul feminităţii. Ele ne oferă informații despre dezvoltarea comunităţii, despre credințele, preocupările, mai mult sau mai puţin artistice, şi idealurile oamenilor din trecutul îndepărtat. Feminitatea şi maternitatea erau, cu siguranță, surse de semnificaţii complexe pentru omul preistoric, acestea rămânând înrădăcinate în conștiința colectivă a omului modern. Delicate, aparent fragile, aceste forme plastice invită şi astăzi la reflecţie, te provoacă să te întrebi – ce defineşte femeia, care este rolul ei în cadrul procesului de evoluţie a umanităţii?
 
Expoziția va putea fi vizitată în luna martie 2024, de miercuri până duminică, între orele 09:00 – 17:00 (până la 30 martie) și 10:00 – 18:00 (începând cu 31 martie).
Curatorꓽ dr. Andreea Bîrzu, Muzeul Național de Istorie a României

Sursa: https://www.mnir.ro/deschiderea-expozitiei-feminitate-si-maternitate-in-preistorie-reprezentari-plastice-antropomorfe-neo-eneolitice/



Poți să ne susții cumpărând cărți de la Carturesti, Litera, Librex, Libris, Cartepedia, Librarie.net, Okian.ro, Compania de Librării București, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:

  1. Carturesti
  2. Litera
  3. Librex
  4. Libris
  5. Cartepedia
  6. Okian.ro
  7. Librarie.net
  8. Compania de Librarii Bucuresti
  9. Anticexlibris

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

error: Continutul este protejat!