Noi descoperiri arheologice pe teritoriul orașului Covasna

carturesti.ro

Noi descoperiri arheologice pe teritoriul orașului Covasna

În zona localității Covasna (din județul omonim) au fost realizate de-a lungul timpului numeroase descoperiri arheologice; din păcate, pentru multe dintre acestea, informațiile nu au fost consemnate. Dintre siturile arheologice datând din preistorie până în perioada modernă, s-a remarcat încă din sec. al XIX-lea, acela de la Cetatea Zânelor, cunoscut și sub denumirea de Cetatea dacică din Valea Zânelor. Acesta este reprezentativ nu doar pentru zona localității Covasna, dar este, în același timp, unul dintre cele mai importante centre fortificate de putere din perioada dacică clasică din sud-estul Transilvaniei. Mai mult decât atât, situl a intrat într-un proces amplu de cercetare începând cu anul 1998, iar aceste investigații arheologice continuă și în prezent.

 

Covasna și localizarea celor mai importante descoperiri arheologice de la Covasna-Cetatea Zânelor, Covasna-Dealul Sărat și Covasna-Valea Hankó

 

În perioada 2013-2023, echipa de arheologi din cadrul Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe (MNCR), a realizat mai multe proiecte de documentare arheologică în scopul identificării în teren a siturilor existente în Repertoriul Arheologic Național (RAN), precum şi realizarea unor noi descoperiri arheologice.

Ca rezultat al acestor activităţi au fost localizate două situri:

1. Situl fortificat de la Covasna- Dealul Sărat/ Vârful Măgurii /Vârful Leului Sărat/Șoștănău.

Situl de la Dealul Sărat, a fost cercetat intensiv în perioada 2020-2023 de echipă de arheologi coordonată de dr. Dan Buzea și dr. Valeriu Sîrbu. Aici au fost descoperite în special fragmente ceramice, atribuite perioadei timpurii a epocii bronzului, cultura Schnekenberg (prima jumătate a mil. al III-lea a.Chr.), perioadei mijlocii a epocii bronzului, cultura Wietenberg (1900-1550 a.Chr.), și un fragment ceramic din epoca Latène (sec. I a.Chr.-sec. I p.Chr.).

2. Situl fortificat de la Covasna-Valea Hankó/Valea Porumbeilor, descoperit și cercetat în perioada anilor 2022-2023, de echipa MNCR coordonată de dr. Dan Buzea și drd. József Puskás.

Covasna-Valea Hankó/Valea Porumbeilor, aspecte din timpul cercetărilor arheologice preventive din anul 202

 

Aici au fost descoperite în special fragmente ceramice, atribuite cultura Schneckenberg-Jigodin (2700-2400 a.Chr.),), Monteoru (? – importuri), Costișa-Ciomortan (2200-1950 a.Chr.),  – importuri), Wietenberg (1950-1550 a.Chr.),), Gáva (1200-800 a.Chr.),) și Latène (sec.1 a.Chr.), -sec. 1 d. Chr).

În prezent, nu putem spune cu exactitate situația arheologică exactă de la Covasna-Dealul Sărat și CovasnaValea Hankó/Valea Porumbeilor, respectiv dacă este vorba de un singur sit care a ocupat platoul de pe vârful Dealului Sărat și terasa sudică de la poalele acestui deal sau avem de-a face cu două situri distincte, care în anumite perioade au ocupat ambele puncte.

Din punct de vedere administrativ, ambele situri de la Valea Hankó/Valea Porumbeilor și Dealul Sărat, sunt localizate pe teritoriul orașului Covasna din județul omonim. Din punct de vedere geografic, oraşul Covasna este aşezat la marginea de sud-est a compartimentului Târgu Secuiesc al Depresiunii Braşovului, în Curbura Carpaţilor, la poalele munţilor Vrancei şi ale munţilor Breţcului, care domină localitatea prin vârfurile Piliş (920 m), Cocoşea (1164 m), Chiuzu (1297 m), Piatra Şoimului (1377 m), Pelişu Covasnei (1359 m), ChiuzuPăpăuţi (1377 m), la 550-600 m înălțime deasupra nivelului mării.

Covasna-Dealul Sărat, aspecte din timpul cercetărilor arheologice din anul 2023, fotografie aeriană cu structurile de fortificație descoperite.

 

În raport cu reperele arheologice locale, punctul cercetat de noi este poziționat la cca 3,2 km nord de situl bine-cunoscut de la Covasna-Cetatea Zânelor și 2,5 km, nord-vest de Primăria orașului Covasna (respectiv, de Balta Dracului și alte puncte reprezentative din centrul orașului).

În urma cercetărilor arheologice arheologice efectuate în siturile de la Covasna-Valea Hankó/Valea Porumbeilor și Covasna-Dealul Sărat, au fost descoperite vestigii importante, care se datează în aproape întreaga epocă a bronzului și a epocii fierului.

Covasna-Dealul Sărat, aspecte din timpul cercetărilor arheologice din anul 2023, documnetarea de teren în Jurnalul de Săpătură.

 

Prin analiza datelor arheologice din zona localității Covasna a fost posibilă formularea unei teme de discuție referitoare la componentele arheologice importante care definesc peisajul din această microregiune, dominată foarte bine de situl bine cunoscut și cercetat în ultimii 23 de ani de pe Dealul Cetății Zânelor. În același timp, o abordare arheologică a peisajului și rolului Cetății Zânelor din preistorie și până la cucerirea romană a Daciei necesită, pe lângă cercetările arheologice sistematice, realizate anual de echipa coordonată de dr. Paul Pupeză de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, noi cercetări interdisciplinare în zona cetății și a noilor puncte arheologice descoperite în perioada 2013-2022.

În ultimii ani am remarcat noi situri arheologice din zona Covasnei, care aduc în actualitate dealuri și terase amplasate pe poziții dominante, cu elemente clare de fortificație (valuri de pământ și piatră, șanțuri etc.). Ele pot fi asociate cu posibile centre de putere din această parte a Depresiunii Târgu Secuiesc. Cel mai important sit descoperit în ultimii ani este cel de la Covasna-Dealul Sărat, amplasat la periferia depresiunii, lângă drumurile de acces care intră/ies din depresiune, dar care oferă pentru epoca Latène și un punct de interes major în asigurarea vizibilității atât înspre Cetatea Zânelor din direcţia Covasna, cât asupra zonelor joase ale Depresiunii Târgu Secuiesc.

Alături de situl de la Covasna-Cetatea Zânelor, siturile documentate de echipa MNCR de la Covasna-Dealul Sărat și cel de la Covasna-Valea Hankó/Valea Porumbeilor aduc, prin descoperirile realizate în ultimii ani, noi informații cu privire la locuirea preistorică din zona Covasnei, în special pentru epoca bronzului, dar și pentru epoca antică, cu materiale specifice celor două epoci ale fierului, caracteristice acestei zone. Putem spune că, prin diversitatea locuirii succesive, acest sit care a ocupat în diferite perioade de timp terasa Hankó/Valea Porumbeilor dar si Dealul Sărat (înalt cu poziție dominantă în zonă, izolat natural dar și fortificat cu valuri de pământ și piatră) au un real potențial arheologic, acestea putând oferi informații extrem de prețioase pentru arealul Carpaților Răsăriteni, în condițiile în care investigațiile vor continua și în viitor.

 Explorează galeria artefactelor arheologice

Mulțumiri

Pentru documentarea arheologică a siturilor de la Covasna-Valea Hankó și Covasna-Dealul Sărat, le mulțumim colegilor dr. habil. Alexandru Popa, dr. Paula-Nicoleta Mazăre, dr. Dan Ștefan și dr. Călin Șuteu.


Fii la curent cu noutati despre istorie

Email:




Poți să ne susții cumpărând cărți de la Carturesti, Litera, Librex, Libris, Cartepedia, Librarie.net, Okian.ro, Compania de Librării București, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:

  1. Carturesti
  2. Litera
  3. Librex
  4. Libris
  5. Cartepedia
  6. Okian.ro
  7. Librarie.net
  8. Compania de Librarii Bucuresti
  9. Anticexlibris

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

error: Continutul este protejat!