Sumar
- Tracii din regiunea nord-dunăreană au dezvoltat propria lor civilizație pe parcursul mai multor secole în mileniul al II-lea î.Hr.
- Etnicitatea și unitatea tracică în perioada epocii bronzului au fost accentuate de I. Andrieșescu în 1915, sugerând că Munții Carpați nu au constituit o barieră între culturi.
- Interacțiuni și schimburi culturale au avut loc între diferite regiuni și societăți învecinate în perioada secolelor al XII-lea – al VII-lea î.Hr. în zona nordică a Dunării de Jos.
- Schimbări etno-culturale majore au avut loc în Europa de Sud-Est în prima jumătate a mileniului I î.Hr.
- Au avut loc mișcări de populație în stepele nord-pontice, în timp ce comunitățile Hallstatt Timpuriu au pătruns în regiunea Carpato-Nistriană.
- Teritoriul ocupat de culturile Gáva-Holihrady-Grănicești, Chișinău-Corlăteni și Cozia-Saharna a fost tracizat în această perioadă.
- S-au stabilit contacte între aceste culturi și cele din silvostepa ucraineană și stepa nord-pontică.
- Cultura Gáva a fost influențată de culturile locale preexistente din bazinul superior și mijlociu al Tisei, precum și de influențe externe din sud și vest.
- Culturile Igrita și Lăpuș au jucat un rol semnificativ în geneza culturală din Transilvania și estul Ungariei.
- Declinul culturii Gáva în Transilvania și estul Ungariei este asociat cu apariția unei populații de est numite „prescitice” în secolul al IX-lea î.Hr.
- Cu toate acestea, cultura Gáva a persistat în estul Slovaciei, în Ucraina Transcarpatică și în anumite zone ale Transilvaniei până în perioada Ha B 3.
- S-au format două grupuri culturale la est de Carpați, aparținând complexelor menționate anterior.
- Primul grup, balcano-dunărean, cu ceramică incizată și imprimată, a ajuns în Moldova centrală și sudică dinspre Dunărea de Jos.
- Grupurile succesive ale culturii Gáva, Tămăoani și Babadag/Cozia, sunt documentate în această zonă în perioada secolelor al XI-lea – al IX-lea î.Hr.
În cursul a mai multor secole din mileniul II î. Chr. tracii nord- dunăreni şi-au creat propria lor civilizație, comparabilă în unele privinţe şi într-o anumită măsură cu cea miceniană. Etnicitatea şi unitatea tracică a epocii bronzului au fost afirmate încă de către I. Andrieşescu întemeietorul preistoriei ca ştiinţă la noi, care sublinia în anul 1915 faptul că munţii Carpaţi ,,nu sunt o stavilă nici în aceste îndepărtate timpuri şi nu despart o lume de alta” (Andrieşescu, 1915, 15, 17). Şi pe parcursul secolelor XII-VII î. Chr., în evoluţia istorică de la nordul Dunării de Jos, nu se exclud anumite interferente demo-culturale între unele zone, precum şi contacte cu lumea învecinată. Pe parcursul primei jumătăți a mileniului I î. Chr., în Europa de sud-est s-au desfăşurat importante schimbări în plan etno-cultural. Pe de-o parte, în stepele nord-pontice se declanşează mari mişcări de populație, iar pe de alta, în nordul Dunării de Jos are loc penetrarea comunităților Hallstattului Timpuriu în spațiul carpato-nistrian. Se ajunge astfel la tracizarea teritoriului ocupat de culturile timpurii Gáva-Holihrady-Grănicești, Chişinău-Corlăteni şi Cozia- Saharna şi la începutul unor contacte ale acestora cu cele din silvostepa ucraincană şi stepa nord-pontică.
La baza culturii Gáva au stat culturile locale premergătoare din bazinul superior şi mijlociu al Tisei, cât şi influente, inclusiv aport etnic, venite din sud şi vest. În Transilvania un rol concret în acest fenomen de geneză culturală l-au jucat grupurile culturale Igrita şi Lăpuş (în Crișana). În aceste zone ardelene şi în estul Ungariei sfârşitul culturii este pus pe seama apariţiei în secolul al IX-lea î. Chr. a unei populații considerate „prescitice”, răsăritene. În schimb, cultura a persistat în estul Slovaciei și în Ucraina Transcarpatică până în perioada Ha B 3, inclusiv, şi în Transilvania, după cât se pare.
Având cu siguranță explicații de natură geo-demografică, la răsărit de Carpați, s-au format două grupe culturale, fiecare aparținând la cele două mari complexe culturale amintite deja. Primul, balcano-danubian, cu ceramică incizată şi imprimată, ajunge în centrul şi sudul Moldovei dinspre Dunărea de Jos (şi chiar la un moment dat într-o parte a ariei grupului Corlăteni) sub forma a două grupe succesive Tămãoani şi Babadag/Cozia (sec. XI-IX î. Chr.).
Cartea este disponibila mai jos:
Poți să ne susții cumpărând cărți de la Carturesti, Litera, Librex, Libris, Cartepedia, Librarie.net, Okian.ro, Compania de Librării București, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:
- Carturesti
- Litera
- Librex
- Libris
- Cartepedia
- Okian.ro
- Librarie.net
- Compania de Librarii Bucuresti
- Anticexlibris